Despre rezumatele literare pentru admitere și bac

Pe un post de televiziune unde se face școală online sau se dau consultații online la matematică, la fizică și la literatură, am urmărit-o pe o tanti care citea de pe prompter un rezumat literar, de nu se mai oprea și le zicea acea tanti de mă minunam cum de știa ea așa de multe, deși nu discutase nicio secundă cu autorul operei literare analizate, căci acela era dus în lumea umbrelor de zeci și zeci de ani.

În opinia mea, analiza literară este un fals, dacă se pornește din start cu ideea că scriitorul a zis sau scriitorul s-a gândit că sau scriitorul și-a imaginat că. Realitatea este că autorul rezumatului crede că sau presupune că sau se gândește că scriitorul a dorit să spună cutare și cutare chestie.

Din moment ce nu există un articol sau un interviu luat vreodată scriitorului în care acesta să spună cu subiect și predicat că el în opera X s-a gândit la cutare și cutare aspect, totul sunt numai presupuneri ale celui ce face analiza literară și respectivul trebuie să și le asume, adică să spună în clar că sunt presupunerile lui.

Eu, dacă aș citi catrenul lui Păstorel TEODOREANU referitor la scriitorii care s-au apucat să laude realizările noii democrații instaurate cu șenilele tancurilor sovietice, catrenul care sună așa:

În era nouă începută

C-c-ții scriu în loc să pută,

Iar scriitorii adevărați,

Sunt dați afară de c-c-ți.

aș scrie rezumatul cam așa: Catrenul scris de Păstorel TEODOREANU redă o realitate cruntă din literatura românească de după anul 1947, când la cârma breslei scriitorilor au venit scriitori comuniști și întreaga literatură a fost obligată să redea realizările muncitorilor din uzine, munca țăranilor din cooperativele agricole de producție și lupta comuniștilor împotriva reprezentanților burgheziei și moșierimii care se împotriveau instaurării noii orânduiri socialiste la noi în țară. Scriitori precum Mihai BENIUC, Veronica PORUMBACU, Maria BANUȘ, Dan DEȘLIU, V. Em. GĂLAN, Lucia DEMETRIUS, Marin PREDA, A. TOMA, Nicolae LABIȘ, prin ceea ce au publicat ilustrează că au înțeles care este linia partidului trasată literaturii. Scriitori mari precum Lucian BLAGA, Tudor ARGHEZI, Hortensia PAPADAD BENGESCU, Ion BARBU, Ionel TEODOREANU, au fost scoși din literatură, pe motiv că nu corespundeau noilor cerințe impuse de partid pentru educarea maselor prin literatură. Catrenul, reflectă, în opinia mea schimbul brutal făcut de partid, prin înlocuirea talentelor reale ale unor scriitori, cu o generație de scriitori puși să servească partidul, prin scrisul lor militant, partinic, fiind bine plătiți pentru producțiile lor și oferindu-li-se premii substanțiale și onoruri de către statul bolșevic.

Eu am făcut analiza literară, așa cum am gândit-o eu, fără să spun o clipă că poetul Păstorel TEODOREANU a vrut să spună cutare și cutare, căci eu nu am stat de vorbă cu el, ci doar ceea ce am înțeles eu din acel catren, în contextul în care el a fost scris. Din punctul meu de vedere, catrenul a sintetizat o realitate, a schimbului de generații de scriitori. Pe de o parte au fost înlăturați titani ai literaturii și pe de altă parte au fost introduși la grămadă scriitori care de pe poziția de slugi ai noului regim, să servească prin scrisul lor, bine plătiți fiind, partidul în general, pe conducătorii lui în special.


(07 iunie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Camil BALTAZAR

Țin în mână cartea Conemporan cu ei, scrisă de Camil BALTAZAR și publicată în anul 1962 la Editura pentru Literatură, carte de 180 pagini, care costa 5,70 lei, cu un tiraj de 16.195 exemplare, carte pe care

autorul ei mi-a oferit un autograf, când a fost o întâlnire a sa cu membri Cenaclului literar de la Palatul de cultură din Pitești, în data de 27 martie 1964.
Seara aceea a fost memorabilă pentru mine. Era prima dată când vedeam un scriitor care publicase o carte și care cunoscuse pe Tudor ARGHEZI, Vasile DEMETRIUS, Magda ISANOS, Hortensia PAPADAD BENGESCU, Camil PETRESCU, Liviu REBREANU, Mihail SADOVEANU, Mihail SEBASTIAN.

În seara aceea, Camil BALTAZAR a vorbit liber, spunând mici istorioare petrecute cu marii scriitori în preajma cărora el s-a aflat. A răspuns și la întrebări. Era ca o tolbă cu amintiri și avea un stil superb de a relata întâmplări și de a concentra povestioarele, căci mulți dintre noi cei de acolo, doream să aflăm cât mai multe despre scriitorii în preajma cărora el s-a aflat. 

La momentul în care niște membri mai copți ai cenaclului au rostit niște nume și aici mă refer la poeți care erau interziți în acele vremuri, Camil BALTAZAR a ocolit subiectul de fiecare dată și noi, cei mai tineri, am înțeles că el nu se lăsa antrenat în discuții care ar fi avut interpretări nefericite și care i-ar fi adus represalii, căci în vremurile bolșevice, un denunț nu era deloc un lucru greu de făcut, exact cum nici în ziua de azi nu este. Seara s-a încheiat apoteotic, scriitorul Camil BALTAZAR a spus un banc, în care se vorbea despre Zaharia STANCU care fuma țigări KENT și Tudor ARGHEZI, care i-a spus romancierului: Una vorbim și alta fumăm! Se știa că în epocă Zaharia STANCU era apărător al realismului socialist în artă.


(22  martie 2023)