Cine este cercetătorul științific?

Aici voi expune numai opiniile mele legate de subiect, pornind de la experiența pe care am acumulat-o de-a lungul mai multor zeci de ani în mediul academic și cu ocazia colaborării cu oameni care făceau cercetare științifică în laboratoare ale catedrelor sau în institute de cercetări.

În primul rând, cei care desfășurau activitate de cercetare științifică erau absolvenți de frunte ai unor facultăți renumite din țară și avuseseră ca profesori nume de referință în domeniile în care activau și aici mă refer la academicianul Grigore MOISIL, profesorul Dragoș VAIDA, profesorul Edmond NICOLAU, profesorul Nicolae RACOVEANU și nu numai.

În al doilea rând, cei care făceau cercetare științifică, ajunseseră în acele locuri de muncă, având cărți de vizită impresionante, cu articole publicate, cu comunicări valoroase la conferințe științifice și cu bogată experiență apreciată la vechile locuri de muncă.

În al treilea rând, cei care ocupau poziții în activitatea de cercetare științifică, erau cu adevărat la curent cu literatura de specialitate clasică, dar și cu cele mai noi rezultate din domeniu și în orice clipă aveau posibilitatea să facă dovada documentării lor complete arătând fișele bibliografice, notițele făcute după lecturi la biblioteci tehnice, dar și teancuri de copii ale unor articole de reviste, dar și biblioteca strictă cu volume ale căror titluri conțineau cuvintele cheie specifice domeniului de activitate.

În al patrulea rând, cercetătorii științifici își ocupau timpul cu derularea etapelor specifice procesului de cercetare științifică.

În al cincilea rând, cercetătorii științifici lucrau în echipe interdisciplinare.

În al șaselea rând, cercetătorii științifici participau la seminarii științifice din laboratorul unde lucrau și dezbăteau în mod constructiv probleme și mai ales soluții la probleme.

În al șaptelea rând, cercetătorii științifici sunt persoane exigente și deschise la dialog, ceea ce le permite să prezinte clar stadiul în care se află cu soluționarea problemei și cu punctele critice din proces.

Am cunoscut cercetători științifici autentici, care m-au impresionat prin anvergura cunoștințelor din domeniile lor de activitate, prin profunzimea abordărilor și prin deschiderea la nou și aici numesc pe Alexandru VINEA, Csaba FABIAN, Gheorghe CIOBANU, Gigi RUXANDA, Alexandru BALOG, Ioan CATONA, Cristian POPESCU, Margareta PENCEA, Iulian SATRAN.



(24 ianuarie 2025)

LCCE ’60

 La 1 decembrie 1970 am devenit analist stagiar ca angajat în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și acesta a fost primul meu loc de muncă de pe poziția de absolvent de studii superioare, căci în liceu am fost salahor pe un șantier de zidărie, iar în studenție am lucrat într-o vacanță ca muncitor necalificat la o stație de sortare a cerealelor. Eu am lucrat într-un laborator pe durata a nouă luni, când am trecut asistent stagial la Catedra de Cibernetică Economică, exact așa cum scria pe foaia mea de repartiție guvernamentală, din vara anului 1970. În studenție am frecventat mult biblioteca LCCE de la etajul al VII-lea unde am primit sfaturi deosebit de importante de la bibliotecara Bella MIHNEA. Tot atunci am învățat foarte multe lucruri de programare de la Ștefan MUSTĂȚEA, Alexandru VINEA și de la Gheorghe WEISS.
În toamna aceasta s-au împlinit 60 de ani de la înființarea Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și cei ce au lucrat acolo s-au întâlnit în data de 8 octombrie pentru a sărbători această frumoasă aniversare.

Acum voi scrie câteva cuvinte despre cei cu care eu am lucrat direct în intervalul foarte scurt cât am stat în biroul de la etajul al III-lea, unde acum este sediul Departamentului de Informatică și Cibernetică Economică, sala 2314. Acolo am fost coleg cu Ana Maria SANDI, Doina FUSARU, Dan SOMNEA, Ioana SOARE, Georgia HERA. Am lucrat la un contract de implementare a sistemului BOMP de la IBM în cadrul unui colectiv în care lucrau Ioan CATONA, Cristian POPESCU, Margareta PENCEA. Sectorul era coordonat de matematicianul Vasile IONESCU. Am lucrat și la un contract coordonat de fostul meu profesor Valeriu PESCARU, iar în colectiv făceau parte Csaba FABIAN și Ștefan MUSTĂȚEA. Și după ce am devenit cadru didactic în catedră, tot timpul am avut un birou la sala 2320 unde am avut colegi pe Janette CUCU, Doina FUSARU și Rodica MARINESCU.

Am cuvinte de laudă pentru Emilian ABĂLUȚĂ, care într-un moment extrem de important al vieții mele, mi-a întins o mână de ajutor, pentru care îi voi fi recunoscător cât voi trăi.

Sunt sigur că acea întâlnire a fost extraordinară și mă bucur că oamenii care au lucrat în LCCE au plăcerea de a se revedea, căci acolo a fost viața lor și tinerețea lor.


(30 octombrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Bella MIHNEA

Când eram student în anul al IV-lea am făcut practică în Centrul de Calcul al ASE și mergeam frecvent la biblioteca de la etajul al VII-lea unde unde se găseau cărți venite din America, din Anglia, din Franța, din Germania, din Belgia, dar erau numai și numai cărți de informatică, teze de doctorat. Erau acolo și reviste deosebite pentru acele vremuri. Mie îmi plăcea să stau la bibliotecă și să citesc cărți la prima mână, căci găsisem multe erori în cărțile de prograsmare publicate la noi. Erau programe nerulate în cărțile noastre sau aveau erori de colaționare. Eu nu aveam timp să mă apuc să găsesc greșeli în cărți  și nici nu aveam disponibilitatea de a mă apuca să le corectez.
La un moment dat, a venit un dulap cu multe sertare la etajul al VII-lea unde se puneau fișele cărților din depozit. Doamna bibliotecară m-a rugat pe mine și pe un domn care lucra cercetător în Centrul de calcul, căci purta halatul alb al salariaților de acolo, să ajutăm la cărarea acelui mic dulap. Am făcut acest lucru și de atunci, am rămas într-o relație bună cu doamna bibliotecară, doamna Bella MIHNEA. A văzut interesul meu pentru lectură și la un moment dat mi-a permis să intru în depozitul de carte rară, atenționându-mă ca atunci când scot o carte din raft să o consult, să am grijă să o pun la loc, exact pe poziția de unde am luat-o. Așa am și făcut.
Am aflat cum doamna Bella MIHNEA obținea la schimb cărți. Ea trimitea numere din revista publicată de Centrul de calcul publicată în limba engleză și intitulată  Economic Computation and Cybernetics Studies and Research și primea de la edituri, de la universități, de la centre de cercetări, materiale la zi realizate acolo.

Am fost impresionat de strădania acestei doamne cu numele Bella MIHNEA, de a face ceea ce văd că nu prea se întâmplă în ziua de azi și sunt acum numai plângăcioși care stau ca milogii să le dea statul bani, dar ei nu ar face nimic pentru a obține ceva din proprie inițiativă.

Și acum am în minte imaginea luminoasă a doamnei Bella MIHNEA care pregătea plicurile către diferite destinații, în care introducea numere ale revistei. Și acum rememorez vorbele sale prin care mă îndemna să fac lucrurile temeinic, cu pasiune și cu corectitudine maximă, căci numai așa voi reuși în viață.


(18 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe WEISS

Gheorghe WEISS era cercetător științific în cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE. A fost asistentul nostru universitar care ne-a învățat programarea în limbajul COBOL. El era un om cu vastă experiență. Vorbea calm, explica sistematic, avea un plan de lucru și ne făcea să înțelegem cum stau lucrurile căci era o mare deosebire între limbajul ALGOL și limbajul COBOL, limbaj extrem de rigid.

Când am trecut din anul al IV-lea spre anul al V-lea de facultate, am făcut practica în producție la LCCE și răspundea de noi chiar cercetătorul Gheorghe WEISS cu care făcusem seminarii cu câteva luni mai înainte. Și cu această ocazie am învățat multe, căci 6 ore pe zi făceam muncă de a scrie programe, de a perfora cartele, de a rula programe, iar profesorul nostru Gheorghe WEISS ne sprijinea pe tot parcursul căci avea plăcerea să ne vadă cum evoluăm, ceea ce m-a impresionat teribil de tare.

După mai mulți ani, când eram deja asistent stagiar, am aflat că cercetătorul științific Gheorghe WEISS a plecat în Israel cu familia sa. După mulți ani, am primit pe e-mail de la un prieten al meu stabilit și el in Israel o fotografie de ziar care anunța că fostul meu profesor Gheorghe WEISS a fost victima unui jaf și tragedia m-a mișcat profund și am regretat că un om așa de bun ca el a avut un astfel de sfârșit.

(13 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru VINEA

Alexandru VINEA era inginer. Era un foarte tânăr inginer, care lucra în laboratorul de la 2320 din Centrul de calcul al ASE. Era cercetător. Alexandru VINEA a fost prima persoană din Centrul de calcul al ASE care m-a băgat în seamă chiar în ziua în care m-am angajat ca analist în sectorul matematicianului Vasile IONESCU, cel acre-mi fusese și profesor la seminarul de Cercetări operaționale în anul al IV-lea de studenție. Alexandru VINEA mi-a povestit despre preocupările lui. A venit și cu un set micuț de cartele perforate și spunea că acolo este programul cu care el calculează derivatele folosind calculul simbolic, ale funcțiilor. Îmi aduc aminte că am zis că vreau să calculeze derivata unei funcții. Am mers cu el la etajul 1 la operatoare, a perforat pe o cartelă expresia analitică a funcției, compatibilă cu limbajul FORTRAN. A mers apoi la dispecerat. A dat pachețelul cu cartele în care inserase cartela cu funcția și cam după vreo 20 de minute, un operator de la sala calculatorului IBM 360 a adus o bucățică mică de imprimantă cu expresia derivatei funcției pe acre o dădusem eu.
M-am minunat. Inginerul Alexandru VINEA era un tip foarte deștept și bine văzut printre colegii lui. Tot timpul am sperat să lucrez cu el, că aveam ce învăța de la unul de talia lui. N-a trecut mult timp și am aflat că tânărul meu coleg, omul care mă impresionase foarte mult, a depus actele să emigreze. A plecat din Centrul de calcul, căci așa era regula, cei care emigrau nu mai aveau voie să stea în preajma calculatorului IBM 360 care era ca un miracol pogotât peste noi. Peste ani și ani, am aflat că inginerul Alexandru VINEA lucra la Viena și colegului care mi-a zis, i-am adresat rugămintea să-i transmită dacă se mai întâlnesc toată stima și admirația mea.

(29 ianuarie 2023)

CSIE'50 - Cercetătorul Alexandru VINEA

În varava anului 1969 am făcut practica în producție în Centruk de Calcul al ASE, aflat la parterul clădirii din EMINESCU a instituției. Atunci l-a, cunoscut pe tânărul cercetătotr Alexandru VINEA. Era un tip blond, înalt și foarte subțire. M-a impresionat foarte mult calmul său și capacitatea de a explica lucruri complicate cu cuvinte simple, pe înțeles. După terminarea Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, secția Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic, căci așa se numea secția de Informatică Economică de azi, am ajuns să lucrez și eu în Centrul de Calcul, într-un laborator de la sala 2314 de azi, de la etajul al III-lea. Cercetătorul Alexandru VINEA lucra pe același etaj, la sala 2320. Am avut multe întâlniri cu el. Lucra programare în FORTRAN și ca preocupare de bază a sa erau calculele simbolice, o temă extrem de importantă la acea vreme, ca teorie și maiales ca programare, căci atunci erau restricții dure legate de dimensiunea operatorilor ce se defineau în programe. Și nici programele nu erau kilometrice. Nici memoria internă și nici memoria externă nu erau IBM 360 ceea ce sunt azi pe orice laptop banal, ci infinit mai puține. În studenție și eu vedeam un program cam care ar deriva simbolic un polinom, dar nu mai mult de atât. Cercetătorul Alexandru VINEA avea un program FORTRAN de mici dimensiuni care deriva simbolic cam orice funcție. Chestia m-a impresionat. Îl respectam pe Alexandru VINEA pentru ceea ce făcea el, pentru ce știa el, pentru cum vorbea el și pentru preocupările lui. La un moment dat am observat că Alexandru VINEA a dispărut din Centrul de Calcul. Am văzut că fusese numele lui tăiat din condică. Era clar: pleca. Își depusese actele de a pleca definitiv din țară, așa cum se întâmpla în acele vremuri cu unii tineri care doreau să plece în Izrael sau în Germania de unde erau ei sau părinții lor sau rudele lor foarte apropiate. Când depuneau actele, securitatea informa instituția și respectivii erau trecuți pe la diferite servicii administrative, nemai având acces în niciun fel la laboratoarele Centrului de Calcul și la tehnica de calcul de acolo. L-am mai întâlnit pe Alexandru VINEA de vreo cîteva ori pe coridoarele ASE și am discutat diverse. Eu tot îi aminteam de acel program minunat care făcea derivare simbolică. Ampoi am aflat că i s-a aprobat dosarul și a plecat. Când am mai discutat în timp despre el, știam că lucra la Viena. Erau colegi care l-au mai întâlnit. Sunt sigur că a făcut o carieră de excepție, pentru că era un tip de-a dreptul genial și nu mă joc cu cuvintele.

(14 iunie 2017)