Puterea sindicatelor

În vremurile comuniste se zicea că sindicatele sunt curele de transmisie a hotărârilor partidului comunist. Eu am trăit în vremurile comuniste și așa stăteau lucrurile. Sindicatele executau sarcinile de partid, fără să iasă din cuvântul partidului. Partidul controla 100% sindicatele, căci șefii sindicatelor și chiar mulți dintre membrii de sindicat erau ei înșiși comuniști.

În comunism nu era interesantă puterea sindicatelor, din moment ce puterea toată era în mâinile partidului comunist și sindicatele ca anexe ale partidului veneau și ele cu un plus, dar puțin semnificativ. Acolo era cantitate, nu calitate.

În comunism sindicatele aveau sedii.

În comunism sindicatele aveau hoteluri.

În comunism sindicatele aveau case de odihnă.

În comunism sindicatele aveau cantine.

În comunism sindicatele aveau dispensare medicale.

În comunism sindicatele aveau bilete la odihnă.

În comunism sindicatele aveau posibilitatea de a da locuințe salariaților.

După 1989 s-a schimbat radical schema de organizare a sindicatelor. Există acum:

- sindicatele șoferilor,

- sindicatele profesorilor,

- sindicatele personalului din sănătate,

- tot felul de sindicate,

care musai au niște șefi bătuți în cuie, care nu se dau plecați de pe funcții nici picați cu ceară, căci avantajele imense pe care le au, determină aplicarea proverbului: câinele nu pleacă de la măcelărie. Sindicatele se laudă cu numărul lor foarte mare de membrii, numai că puterea sindicatelor nu stă în declarații, ci în fapte. Vedem niște persoane pe holurile ministerului de finanțe care organizează un protest spontan. Vedem câteva sute de sindicaliști cu pancarte și steaguri, îmbrăcați cu veste pe care scrie apartenența lor la o anumită confederație, în Piața Victoriei care protestează cerând niște drepturi.

Sindicatele se proclamă independente de factorul politic, dar viața infirmă această ipoteză, căci mulți dintre liderii de sindicat au devenit deputați pe liste de partid, iar Victor CIORBEA era chiar înrolat politic și a devenit în timp un fel de traseist, pentru a ciuguli din palma PSD o oarece funcție de demnitar, după ce fusese primar și mai apoi premier din partea Convenției Democrate.

În opinia mea, sindicatele sunt puternice atunci când dovedesc capacitate organizatorică de mare anvergură. Nu-mi amintesc să fi organizat sindicatele mioritice proteste la care să participe să zicem 100.000 de sindicaliști și cu atât mai interesant ar fi fost ca să participe 300.000 sau 500.000 de sindicaliști, ca să nu zic un milion de sindicaliști. Sindicatele cu capacitatea de a scoate în stradă 1.000 de protestatari sau 20.000 de protestatari sunt sindicate fără forță, căci niciun guvern nu ia decizii majore decât sub presiunea străzii, dar strada înseamnă ceva ce depășește 500.000 de suflete.



(03 ianuarie 2025)

#REZIST: cum se confiscă instituții democratice

Se zice că drumul spre iad este pavat cu bune intenții. Este adevărat, din moment ce din Decembrie 1989 noi am făcut doar pași foarte mici pentru a schimba esența democrației originale a lui Ion ILIESCU, în democrația adevărată, unică, așa cum este ea cunoscută peste tot.

Există instituții foarte multe în care poporul își  exercită prerogativele pentru a înfăptui acte democratice prin reprezentanții săi aleși sau numiți. În societatea democratică românească există mai multe partide, care și-au trimis reprezentanții în parlament, dar și în funcții administrative. partidele au doctrine. Toate partidele se revendică a fi democratice, dar ele sunt atât de democratice cât le lasă conducătorii lor să fie, nici mai mult și nici mai puțin.

Se vorbește foarte mult de imixtiunile politicului în diferite activități ale unor instituții ale statului, căci democrația presupune ca în stat să existe niște puteri, fiecare având rolul său și fără ca una să o acapareze pe cealaltă. Realitatea a arătat că teoria e una și practica este altceva. Confiscarea unor instiuții se realizează prin oamenii care ajung să le conducă și care sunt de fapt instrumente în mâinile celor care i-au trimis acolo. 

Puterea legislativă este rezultatul alegerilor,  prezența la vot, calitatea candidaților și corectitudinea derulării procesului determină modul în care partidele își impun principiile în definirea legilor. 

Puterea judecătorească depinde de legile justiției votate de parlament și de mecanismele de ocupare a posturilor în instituțiile care asigură derularea actelor de justiție. Implicarea politicului are menirea de a distruge sau de a limita independența puterii judecătorești.

Puterea administrativă este esențială și ea depinde de conceptele în care sunt definite instituțiile sale și de modul în care sunt selectați cei ce conduc și de cei ce execută activitățile, iar confiscarea lor de către persoane mediocre sau corupte, afectează grav actul administrativ pe termen lung.Presa este a patra putere în stat, atât timp cât este independentă și nu este aservită partidelor care prin acte de finanțare oculte, reușesc s-o aservească.

Rolul societății civile este acela de a semnala derapajele care se produc în ceea ce privește tentativele de confiscare a instituțiilor democratice de către forțe retrograde din societate, pentru a limita derularea proceselor democratice din societate. Să nu uităm marile proteste care au avut menirea de a fi retrasă ordonanța 13, dar și de a frâna multe alte derapaje de confiscare de către politic a unor instituții. Confiscarea instituțiilor democratice se face prin oamenii de carton puși de către politic pentru a le conduce, oameni care acționează la comandă și sufocă democrația.


(07 iulie 2023)

Dulce ca mierea este ciolanul patriei

Îmi aduc aminte de cartea lui Petru POPESCU, Dulce ca mierea e glonțul patriei, carte pe care am avut-o în bibliotecă, am împrumutat-o cuiva, dar după fuga autorului în Vest nu mi-a mai fost returnată. Parafrazând titlul acestei cărți, văzând ce se întâmplă în coaliția PNL + USR Plus + UDMR, cu îmărțirea prăzii posturilor grase plătite sau cu influențe spectaculoase în ocrotirea fluxurilor decizionale din coaliție, chiar dulce ca mierea este ciolanul patriei. Ceea ce se dovedea a fi un altfel de politică, se dovedește un același mod de împărțirea prăzii, de către cei ce sunt acum la putere. Este normal să fie așa, căci și în democrațiile foarte consolidate, când se schimbă puterea 90% din posturi se ocupă de către clientela politică. Nimeni nu e nebun să:

- sponsorizeze un partid,

- muncească voluntar la aprtid,

dacă nu ar avea speranța că ajuns la putere partidul, îl va recompensa și pe el sponsorul sau voluntarul cu o bucățică de ciolan pe care se găsește suficientă cărnică gustoasă, suculentă și îndestulătoare ca să iasă pe plus după toate calculele. Am scris acest articol după anunțul că UDMR va prelua avocatul poporului, PNL va prelua președinția televiziunii și USR Plus va prelua conducerea radioului. Frumos, picant, crocant, dar nu văd nicio altfel de politică.

(28 martie 2021)