MARIA nebuna

În copilăria mea, când băteam zi de zi drumurile de acasă spre școală și de la școală spre casă, treceam prin fața casei cu curte fără gard a unei femei care tot timpul mătura frunzele de pe trotuar și bolborosea ceva neinteligibil. Am întrebat-o pe mama să-mi explice și mie. Mama mi-a zis că femeia avusese un bărbat ca tot timpul a bătut-o numai în cap și femeia a înnebunit, săraca. De atunci, am rămas cu gândul la femeia care mătura frunzele căzute sau necăzute din copac, fie vară, fie iarnă și care de cele mai multe ori îi drăcuia pe trecătorii care o încurcau din munca ei de zi cu zi și pe care oamenii o numiseră MARIA nebuna. Mama mi-a zis că ori de câte ori văd așa ceva, să zic Doamne, ferește, să mă închin și să merg mai departe cu pasul grăbit.

Am văzut zilele trecute la televizor o tânără vorbind un un broscoi de porțelan și cu camerele de filmat. M-am închinat, dar nu am mers mai departe, ci doar am schimbat canalul tv, zicând în mintea mea Doamne, ferește și păzește, căci nu e bine deloc.


(14 august 2025)

Golani, derbedei, fătălăi...

Ieri 21 mai 2024 am asistat la o scenă penibilă, dezgustătoare, grotescă, jenantă, ilogică și nefirească în parlamentul României, când deputații Dan VÂLCEANU și Florin ROMAN s-au luat la bătaie, ca doi puști în fața scării de la bloc, iar Florin ROMAN a ieșit șifonat, dramatizând de pe poziția învinsului. Amândoi deputații au un nivel de notorietate negativă ridicat la cote alarmante, prin faptele lor reprobabile care-i definesc, încât nu merită niciun fel de atenție din partea analiștilor serioși, căci scandalul este definitoriu pentru ei, așa cum pentru peste 90% dintre colegii lor definiția fiind aceeași.

Florin ROMAN a avut ieri momentul său de glorie, în ideea că a povestit cu lux de amănunte tot scandalul și a căutat să iasă deasupra, deși în narațiunea sa există nenumărate fracturi, care întrerup firul logic al întregii derulări a evenimentului. 

Nu mă apuc eu acum și aici să caracterizez teribilismele celor doi, căci tot timpul mă gândesc la nivelul de violență care domină societatea noastră și care numai în parlament nu intrase până ieri, dar toate au un început și iată că acest început, s-a produs ieri, de Sfinții Împărați Constantin și Elena, una dintre cele mai mari sărbători ale românilor, sărbătoarea marcată de cafteala dintre Florin ROMAN și Dan VÂLCEANU, doi indivizi despre care nu am avut și nici nu am o părere bună, căci prin tot ce au făcut, au arătat că sunt încărcați doar de notorietate negativă și se comportă ca doi inși fără pic de educație și strălucire.

(22 mai 2024)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Dinu bătăușul

La numărul 24 de pe strada noastră era o casă naționalizată cu curte, dar fără gard. Acolo erau mulți chiriași. Noapte de noapte, de la casa aceea răsunau urlete și plânsete de femeie, ca din gură de șarpe. Pe vremea aceea nu era ca acum să pui mâna pe telefon și să chemi poliția, adică miliția din acele vremuri.  Mama a știut cine urlă și într-o zi, când femeia a trecut prin dreptul porții noastre, mama i-a zis femeii că ar cam trebui să-l dea dracului pe bătăuș. Atunci, femeia i-a zis:
- Tanti și dacă mă crestează și-mi pune sare, tot nu-l las și tălică tii de ce...
Am căutat să descifrez cele zise de femeie și chiar am întrebat-o pe mama să mă lămurească, iar mama mi-a zis:
- Mai întâi să înveți să-și sufli mucii din nas și după aia să vii la mine să mă întrebi așa ceva...
N-am mai insistat, dar mi-am dat seama când am crescut că femeia își găsise acul de cojoc și nici de nebună nu trebuia să-și dea norocul din mână, chiar dacă acesta avea costuri și bărbatul cu care trăia, pe numele lui Dinu, se dovedea violent, mârlan și bețiv. Dar pentru ea, Dinu își făcea treaba și era destul.

(05 aprilie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ionel ȘUBĂ

Despre Ionel ȘUBĂ am o mică poveste. Eram în clasa a doua de școală elementară și o colegă de clasă, s-a ridicat în picioare și i-a spus învățătoarei că i s-a furat ascuțitoarea. Învățătoarea a trecut pe la toți elevii care stăteau pe rând cu eleva care reclamase furtul și ne-a întrebat pe fiecare dacă am furat sau nu ascuțitoarea. Probabil, eu m-am înroșit la față când m-a întrebat. Învățătoarea a considerat că eu am furat ascuțitoarea. M-a scos în fața clasei, mi-a tras câteva palme peste față și m-a pedepsit să stau cu mâinile ridicate în fața clasei. La un moment dat, colegul meu Ionel ȘUBĂ, care stătea în banca din spatele elevei care reclamase furtul, s-a ridicat în picioare și a zis că a văzut ascuțitoarea sub stinghia de la bancă unde elevii își sprijină tălpile de la picioare. Învățătoarea a verificat. Așa era. M-a trimis în bancă. La noi în casă hoția era o rușine și părinții ne-au învățat să fim cinstiți, să nu furăm și să nu mințim. Din acea clipă am urât-o pe învățătoarea mea. Dumnezeu a vrut ca peste ani, când eram lector universitar și pe strada mea din mahalaua copilăriei nu ploua cu lector universitari, venit pe la ai mei, m-a chemat mama la poartă să-mi zică de învățătoarea mea, care avea o fiică studentă la noi și că ar vrea să stea de vorbă cu mine. I-am zis mamei că nu vreau să stau de vorbă cu ea, pentru că a zis că am furat o ascuțitoare și că ma pedepsit pe nedrept. Cred că a plecat mâhnită că un fost elev al ei n-a vrut s-o vadă, s-o respecte. În mintea mea, cel care m-a salvat a fost colegul meu Ionel ȘUBĂ, un băiat tăcut, așezat, care nu vorbea mult, care răspundea doar la ceea ce era întrebat. El a simțit atunci să spună un adevăr, să facă dreptate și l-am apreciat, dovadă că după 63 de ani de la întâmplare, nu i-am uitat nici numele și nici gestul.

(13 februarie 2023)

Setea de bârfă

În fiecare din noi zace un bârfitor. Bărbații sunt mai ales cei mai aprigi bârfitori. Să nu intri niciodată în gura bărbaților. Ne place să știm:

- cine cu cine s-a cuplat,

- cine de cine a divorțat,

- ce amant a fost prins de soț,

- ce nevastă a caftit amanta,

- cine ce și-a mai cumpărat,

- de unde a avut bani să cumpere oarece,

- ce scandal a mai zdruncinat showbiz-ul,

- cine și-a remodelat bucile,

- cine și-a mărit balcoanele,

- se se zice de buzele umflate ale lui X,

- cum și-a schimonosit Y fața,  

- ce mai zice X despre Y,

- cine a mai fost arestat,

- cine a fost ridicat de mascați.

Să nu creadă cineva că bârfa se realizează înainte de culcare. Nu. Se realizează în timpul serviciului, fie pe banii statului, fie pe banii patronului.  Discuțiile interminabile se poartă la telefon și nu face to face cum ar crede neinițiații și de aceea clienții sunt tratați cu c-r-l în magazine de către vânzătorii care mai nou se numesc officer de marketing. 

Multe pseudovedete vin cu bârfe false între ele, fie cu chestii de acum 30 de ani, ca să reintre în circuit și să mai vorbească lumea despre ele, că dacă noi cântece nu înregistrează sau noi roluri nu joacă sau în noi filme nu joacă, măcar să se bage și ele în seamă cu ceva de cancan, o bârfuliță cât de mică.

Am mers cândva cu mașina 133 și de la mine din mahala până la Podul Grant o damă a bârfit tot ce era de bârfit și ar mai fi continuat dacă nu ajungea autobuzul la cap de linie.

(04 aprilie 2021)

Înclinația spre violență

Se observă că violența este dominantă la toate vârstele. Elevii se bat între ei, maturii se bat între ei, maturii îi bat pe elevi, elevii îi bat pe amturi. Este o bătaie generalizată.
Nu este decât o chestiune de natură, de o genă a violenței și nu este o chestiune de educație. Voi demonstra aceasta afirmație bazându-mă pe fapte concrete:
- fenomenul reeducării de la Pitești a însemnat printre nenumărate umilințe și multă bătaie;
- închisorile comuniste presupuneau multă bătaie;
- inginerul disident  Ursu a fost omorât în bătaie;
- nenumărate educatoare îi bat pe bieții copilași în grădinițe fiind chiar filmete;
- învățătoare în școli s-au dovedit a fi violente;
- în trafic există nenumărați driveri care au la ei bâte de basseball și caftesc cu ele;
- oriunde sunt colectivități cu femei sau cu bărbați, indiferent de context apar acte de violență.
Anumite situații trebuie tratate și din punct de vedere statistic. În acest sens trebuie:
- contorizate condamnarile care au la baza acte de violență;
- plângerite la poliție pentru violență domestică:
- internările în spitale pentru a fi tratate consecințe ale vilențelor:
- discutat cu elevii, cu pușcăriașii, cu copiii, cu soțiile pentru a vedea dimensiunea reală a
  fenomenului.
Există expresii precum:

• vezi, dacă-ți dau o palmă...
• vezi dacă-ți dau doi pumni...
• vezi că-ți traznesc două labe..
• vezi stele verzi dacă-ți dau o carabă...
• te pupă mă-ta rece dacă-ți lovesc vreo două...
• de adună cu fărașul dăcă intri pe mâna mea..

Zicerea: bătaia e ruptă din rai a alimentat nenumărate generații la orientarea spre educație prin bătaie.
Zicerea: unde dă mama, crește, a determinat o atitudine de supremație prin bătaie ca axct binefăcător în dezvoltarea tinerilor.
Acum, mai mult ca oricând trebuie demontate teoriile conform cărora bătaia are la bază ceva de natură genetică. În niciun cazștiința viitorului nu va aduce în prim plan vreo descoperire a unei gene care să fie asociată cu bătaia și a unei categorii de componente care să fie asociate cu violența. Chiar dacă din când în când mai se vine cu cheatia aceea cu cercetătorii britanici care fac descoperiri de corelații dintre lucruri  considerate trîznite, am certitudinea că nici la acel nivel al cercetării științifice nimeni nu va îndrăzni să conchidă ca bătaia are un suport material fie în ADN fie în sistemul genetic, arătând cu degetul spre co componentă de natură materială din corpul uman.
Înclinația spre violență este caracteristica speciei umane și nu numai. Ritualurile de împerechere sunt precedate de lupte pentru supremație între masculi. Violența este oriunde există o formă de viață. Specia umană se deosebește de celelalte forme de viață că se exprimă violent folosind:
- ciomagul;
- biciul;
- funia umedă;
- săculeții cu nisip umed;
- bombeul de la gheato sau de la cizmă;
- parul;
- cablul;
- bulanul;
- lațul;
- uluca;
- catalogul;
- cureaua.
Sunt sigur că orice copil care a suferit teribil pedepse de cele mai multe ori nemeritate sau disproporționate în raport cu greșeala comisă, nu uită prin ceea ce a trecut și se poziționează nuanțat fătă de călăul său.
Era un clip care arăta o femeie de la țară care s-a dus la cimitir, a înlăturat frunzele uscate de pe cripta unde odihnea răposatul ei soț și dintr-o dată s-a apucat să joace o sârbă drăcească acolo pe placa de beton a mormântului. Atitudinea preventivă este dată de epitaful:
Călător, porește-ți pasul
Și privește-acest mormânt,
Că ceea ce sunt eu aztăzi,
Ve fi și tu în curând.
Oricine trebuie să nu vadă în violență mijlocul de a rezolva ceva. Legile sunt prea blânde, mai ales în cazul celor care sunt fără apărare. Maltratarea  unui sugar trebuie să fie judecată în regim de urgență și prin reitroducerea temniței grele sau a muncilor la ocnă sau la carierele de piatră, ar fi descurajate astfel de abordări primitive. Lucrurile trebuie simplificate și în cazul educatoarelor, a învățătoarelor și a celorlalte categorii de dascăli, care automat ar trebui scoși din învățământ și trimiși la săpat șanțuri pentru toată viața. Acum există sisteme informatice performante și urma nimănui nu se mai pierde niciodată. Înăsprirea atitudinii societății față de actele de violență va determina cu siguranță o cu totul altă atitudine a oamenilor față de copii, fată de neveste și față de ceilalți concetățeni din jurul lor. O Europă dezvoltată trebuie să aibă întreaga gamă de mijloace care să-i permită să soluționeze toate problemele rapid și mai ales eficient. Trebuie din școală să se știe că există o grilă bine definită și fiecare știe care este pedeapsa pentru fapta săvârșită doar citind acea grilă. Așa cu există codurile de atenționare pentru furtună și pentru ninsoare, tot așa trebuie simplificate lucrurile și limea se va civiliza instantaneu.
În concluzie, tot ce se întâmplă în jurul nostru arată că nu se mai vorbește în niciun caz despre blândeșe și de înțelegere sau de bunătate, ci de stress, de agresivitate și de violență. Faptul că jurnalele tv arată accidente, violuri, bătăi și multe alte forme de agresivitate, este deja instaurată o cultură a răului, a noncivilizației și a violenței fizice.
Aștept măsuri luate în cunoștință de cauză pentru a se face marea schimbare și numai o generație în care violența ca formă de manifestare dispare și atitudinea calmă, răbdătoare și mai ales superioară a înțelegerii și depășirii situațiilor conflictiale folosind argumente raționale, va face trecerea spre un alt stadiu al evoluției speciei umane. Altfel, totul este apa de ploaie.

(26 martie 2016)