1.000 de oameni care m-au impresionat: Mihai PĂUN

Profesorul universitar Mihai PĂUN este unul dintre absolvenții primei promoții a Secției de Cibernetică Economică de la facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, din anul 1972. El a lucrat în Centrul de calcul al ASE la laboratorul coordonat de conferențiarul pe atunci Gheorghe BOLDUR.
El a trecut asistent universitar la Catedra de Cibernetică Economică ceva mai târziu. De câte ori ne vedeam prin Centrul de calcul discutam despre ce mai citisem, ce mai lucram, pentru că Mihai PĂUN era un tip la zi cu literatura și care avea experiență practică, pentru că cei din departamentul lor aveau probleme concrete de soluționat pe bază de contract și trebuiau să ofere soluții fără greșeală.

În 1994 Mihai PĂUN a susținut teza de doctorat de 168 pagini intitulată Perfecționarea conducerii unor procese din activitatea unei societăți comerciale și coordonată de profesorul universitar Eugen ȚIGĂNESCU.

a scris cărți în colaborare cu Carmen HARTULARI, Adrian BĂDESCU, Ramona Mihaela PĂUN, Floare MUSTAȚĂ, Ion DOBRE,  Eugen ȚIGĂNESCU.

A publicat cărți precum Analiza sistemelor economice - 1997,  Analiza, diagnoza si evaluarea sistemelor din economie - 2004,  Analiza sistemelor din economie : studii de caz - 1997,  Analiza, diagnoza si modelarea sistemelor financiar-bancare - 2005,  Simularea numerica a proceselor economice : aplicatii - 2000, dar și multe articole în reviste de specialitate.

Eu am avut o prețuire specială pentu Mihai PĂUN pentru tactul cu care el aborda orice problemă și profunzimea soluțiilor pe care le oferea. La seminariile științifice de la Centrul de calcul, l-am auzit vorbind de câteva ori și m-au impresionat cele spuse, căci erau numai lucruri foarte bine argumentate și chiar dacă atunci el era foarte tânăr, nu am sesizat că erau voci care să vină cu ceva completări, ceea ce însemna că Mihai spusese tot ce trebuia spus și nu lăsa loc nici de adăugiri, nici de interpretări.

(01 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Carmen HARTULARI

Profesoara universitară Carmen HARTULARI este absolventă a facultății de Automatică și Calculatoare din Institutul Politehnic București. Când am ajuns eu în Centrul de Calcul al ASE și am reușit să merg prin laboratoare, am văzut că ea lucra la etajul al VI-lea în birou cu matematicianul Gheorghe CIOBANU. Am stat mult de vorbă cu Carmen căci ea știa că am copiii studenți la facultatea pe care și ea o absolvise. Am discutat și după ce copiii mei au plecat în străinătate. Fiul ei mi-a fost student, dar am aflat cu tristețe că l-a pierdut și de atunci mi-a fost foarte greu să mai discut cu ea despre copii. 
Carmen HARTULARI m-a impresionat pentru puterea ei de a depăși greul prin care a trecut și a rămas un om care și-a văzut de meserie. Ea a publicat în colaborare articole referite prin:
Angela GALUPA, Crișan ALBU, Carmen HARTULARI - Experimental Results concerning the Risk of Pollution in the Air using Data Warehouses, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research Research - revistă cotată ISI încadrată în Q4 după AIS în domeniul Economics (conform JCR 2019), Vol. 45, Nr. 3, pp. 85-100, 2011, ISSN 0424-267X
Carmen HARTULARI, Angela GALUPA -  A Multilevel Cybernetic System to Control the Risk of Environmental Pollution, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research - revistă cotată ISI încadrată în Q4 după AIS în domeniul Economics (conform JCR 2019), Vol. 43, Nr. 3, pag. 155-165, 2009, ISSN 0424-267X, accession number WOS:000268743100011,
Carmen HARTULARI, Angela GALUPA, Silvia SPĂTARU - The Environment Pollution in Terms of System Theory and Multicriterial Decisions, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research - revistă cotată ISI încadrată în Q4 după AIS în domeniul Economics (conform JCR 2019), Vol. 48, Nr. 4, pag. 183-197, 2014, ISSN 0424-267X, accession number WOS:000346684700011
În data de 07 decembrie 2011, lui Carmen HARTULARI i s-a acordat titlul onorific de profesor universitar emerit de către Senatul ASE, ca recunoaștere a meritelor sale la dezvoltarea învățământului superior de cibernetică economică din țara noastră.

(19 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ștefan CRUCEANU

În cercetarea științifică oamenii sunt grupați pe categorii ca la fotbal. La fotbal există liga a IV-a cea mai slabă, apoi există echipele de liga a III-a care sunt slabe, există echipele de liga a II-a care sunt bunicele, apoi există echipele de liga a I-a care sunt bune și cele mai bune sunt echipele de super-ligă.  Cercetătorul Ștefan CRUCEANU era de la super-ligă. După ce m-am angajat la 1 decembrie 1970 la Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE în mod abuziv, căci eu aveam repartiție guvernamentală să lucrez asistent universitar stagiar în Catedra de Cibernetică Economică și nu analist în LCCE, unde optasem căci media generală îmi permitea o astfel de alegere, ca salariat la LCCE trebuia să fac de gardă în unele nopți pentru a apărat proprietatea socialistă a oamenilor muncii, care în cazul meu consta în clădire, mobilier, calculatorul IBM 360 și cărțile din biblioteca de la etajul al VII-lea.

S-a întâmplat ca la o astfel de gardă, să fiu eu și cercetătorul științific Ștefan CRUCEANU. Nu exista posibilitatea ca în intervalul orar 22 -07 să dormim că nu aveam unde și în caz că am fi dormit și venea un control se lăsa cu sancțiuni grave. Așa că în noaptea în care am fost de gardă cu cercetătorul doctor în matematică Ștefan CRUCEANU am discutat foarte mult.

Mai întâi, m-a întrebat, nou fiind în LCCE, cine sunt și ce hram port. I-am spus cum stăteau lucrurile. M-a întrebat ce vreau să fac, ce vreau de la mine. Probabil i-a plăcut ce i-am spus, că discuția a alunecat într-o direcție care mie mi-a plăcut foarte mult. Cercetătorul științific doctor în matematică Ștefan CRUCEANU mi-a spus multe despre munca de cercetare, despre truda și transpirația cercetătorului, despre riscurile care-l pândesc pe cercetător care nu are cum să-și comande momentele de inspirație în a găsi o soluție la problema nouă cu care el se confruntă. Se vedea că el este un cercetător științific autentic, pentru că una este să faci cercetare științifică și alta este să mimezi cercetarea științifică. Comparam pe măsură ce discuția avansa, cercetarea științifică cu creația poetului, care uneori are momente de inspirație divină și reușește să scrie un poem deosebit, iar altă dată oricât s-ar zbuciuma, coala de hârtie rămâne albă, căci nu are inspirația și muza lui s-a depărtat de el pentru un timp.

Se vedea că Ștefan CRUCEANU nu era în elementul său în LCCE, că el țintește cu mult mai sus. După acea gardă am mers la el la birou, căci mi-a zis că atunci când am timp, să-i fac o vizită. Era în birou cu alți colegi. Avea pe birou multe cărți. Pe vremea aceea, nu erau calculatoare pe birouri și deci nici monitoare. Erau doar cărți, dosare și cutii cu cartele cel mult. Pe biroul lui Ștefan CRUCEANU erau cărți și câteva foi de hârtie cu notițele sale. Am continuat discuția din noapte în care am fost de gardă. Am vorbit atunci despre doctorat, căci doream să știu ce este un doctorat, ce efort presupune, cât de greu este să faci un doctorat și care este rezultatul final. El trecuse prin aceste lucruri și mi-a spus niște chestii de care am ținut seama și pe care și eu la rândul meu am dorit să le prezint celor care mi-au fost doctoranzi.

Pentru mine au contat enorm discuțiile cu acest om, căci nu aș fi avut niciodată curajul să-i întreb pe profesorii din catedră ceea ce l-am întrebat pe doctorul în matematică Ștefan CRUCEANU, care a avut deschiderea de a discuta cu mine, căci vedea că eu ascult cu mare atenție ceea ce spune.

Nu a trecut mult timp și am auzit pe doamnele din birou că Ștefan CRUCEANU a plecat din LCCE și s-a dus să facă acel tip de cercetare științifică pe care el îl dorise dintotdeauna. Mi-a părut nespus de rău că acel om a plecat din LCCE, căci sunt sigur că dacă mai rămânea doar câteva luni în plus și dacă eu aș mai fi mers la el în birou de două sau cel mult de trei ori, aș fi știut mult mai multe secrete despre stagiul doctoral, căci el avea experiența stagiului doctoral de la mama lui cum se zice, adică de la facultatea de Matematică de la Universitatea București, de acolo de unde se dă ora exactă în știință.




(17 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Georgia HERA

Doamna Georgia HERA era cercetător științific în cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și am stat în biroul de la sala 2303 a clădirii ASE din aleea MACEDONSKI. Erau în acea încăpere cercetătorii științifici Ana Maria BÂȘCU, Doina FUSARU, Ioana SOARE, Dan SOMNEA și cu mine.

Îmi amintesc că doamna Georgia HERA avea o carte scrisă de marele matematician Grigore MOISIL, dată cu autograf pentru ea. Eu am ajuns în acel biroul pe 1 decembrie 1970, care cădea într-o joi. M-am prezentat la șeful de sector, fostul meu asistent Vasile IONESCU și cu el am intrat în birou. M-a prezentat și mi-a arătat singurul birou liber. M-am așezat. Eram stingher. Singura persoană care m-a întrebat ceva a fost doamna Georgia HERA, restul stăteau cu nasurile în hârtii și lucrau sau se făceau că lucrează, cum am sesizat mai târziu.

Într-o zi a venit la mine cineva din Centrul de calcul pe care nu-l știam și mi-a zis direct să merg în catedră la un anumit profesor să-l rog să dea o notă de trecere pentru un student al cărui nume era scris pe o bucățică de hârtie. Țin minte că doamna Georgia se uita la persoana aceea, se uita și la mine, care eram ca picat din cer. După ce a plecat omul, doamna mi-a zis să-l las în pace și să nu intru în aceste mizerii. După aceea mi-a descris niște cazuri de profesori care au căzut în păcat și au trebuit să părăsească învățământul pe ușa din dos, pentru astfel de abordări, care erau condiționate de bani, mai ales.

Eu știam de un tip care încercase să înlocuiască o teză la examenul de admitere pentru o copilă a unui șef de service, care s-a lăsat cu excluderea respectivului din învățământul superior, dar acum vedeam că situațiile apar din senin și dacă omul e slab și se lasă antrenat, suportă și consecințele.

Am învățat multe de la doamna Georgia HERA, care avea soțul mare ștab la Institutul de la Fundulea și doi copilași, dar care se comporta ca o bună colegă, dovadă fiind faptul că a fost singura care a discutat cu mine de mai multe ori și mi-a deschis ochii asupra unor lucruri nefirești, cum ar fi încercarea unor indivizi de a mă trimite cu cutiile lor de cartele spre dispecerat, să le las să le fie rulate programele la calculator. Eu credeam că așa stau lucrurile, dar doamna Georgia le-a zis că ei singuri trebuie să-și ducă cutiile cu cartele, căci eu am alte lucruri de făcut ca sarcini trasate de șef. Îmi aduc aminte că unul s-a supărat și s-a purtat urât cu mine. Nu am uitat și la momentul potrivit, după fix 32 de ani i-am arătat că gestul lui a fost nepotrivit, disproporționat, necivilizat și abuziv și trebuia corectat fără a exista prescriere.


(15 februarie 2023)