Proiectul de țară este rezultatul unei activități de antreprenoriat. Faptul că nu avem un proiect de țară, când în fruntea statului s-au perindat cinci președinți, CEAUȘESCU, ILIESCU, CONSTANTINRSCU, BĂSESCU și IOHANNIS, vorbește mult despre antreprenoriatul acestora sau mai precis lipsa calităților lor antreprenoriale.
Nicolae CEAUȘESCU a oferit un proiect de țară, o Românie comunistă imaginară, care deși avea formal consimțământul întregului popor, era o construcție abstractă, irealizabilă, de care poporul s-a descotorisit în doi timpi și trei mișcări în 22 Decembrie 1989.
Ion ILIESCU avea o țâră de stofă de antreprenor, dovedită la semnarea pactului de la Snagov cu partidele politice pe marile probleme ale țării, numai că a fost un moment singular, el pierzându-se după aceea în mărunțișuri și plecând urechea la tot felul de nimicuri, care i-au măcinat timpul aiurea.
Emil CONSTANTINESCU, preocupat mai mult de poziția sa de lider regional, s-a complăcut în apariții nesemnificative, lipsite de anvergură, la Tv la ore de maximă audiență, învingându-se singur prin lipsa ideilor profunde, novatoare și benefice, el trăind într-un trecut obscur.
Traian BĂSESCU fiind implicat în tot felul de detalii pe care și-a dorit să le stăpânească deplin și definitiv, a pierdut din vedere marile obiective, căci mai important pentru el a fost imaginea sa, un galben legat la gât primei doamne, fesul purtat și tricoul Lacoste.
Klaus IOHANNIS deși a anunțat că va lansa proiectul de țară, iată, acum în al IV-lea an de mandat a lansat doar proiectul România educată, care este doar o latură a unui proiect de țară, iar acum este destul de târziu să vină cu un text de 100 de pagini care se vrea un proiect de țară, căci un an este insuficient de a-l demara cât de cât, iar burlanele încălzite nu reprezintă exemplu de antreprenoriat.
Concluzia: cultura antreprenorală autentică nu a ajuns la Cotroceni.
(27 decembrie 2018)
