Te învăț să te autoevaluezi

În viață este bine să știi să te evaluezi cât mai bine sau cât mai corect sau cât mai precis, pentru a avea o imagine riguroasă despre potențialul tău și mai ales pentru a avea acele elemente care să-ți permită să-ți faci planuri de viitor, pe baza unor estimări pe care le faci tu în legătură cu calitatea muncii tale.

Să presupunem că dai teste grilă, fiecare test cu câte 30 de întrebări, fiecare întrebare este notată cu un punct. Vei face un tabel cu atâtea linii câte teste estimezi că vei da într-un interval ales de tine, un trimestru, un an sau cât vrei tu, cu mai multe coloane după cum urmează:

- coloana cu data în care ai susținut testul,

- coloana de identificare a testului,

- coloana cu numărul de întrebări ale testului,

- coloana cu punctajul maxim pe test notat Pmax,

- coloana cu numărul de puncte estimat de tine,

- coloana cu numărul de puncte efective date de evaluator,

- coloana cu diferența dintre punctele estimate și punctele efective.

Pe măsură de dai teste și primești rezultatele, vei completa acest tabel. Când ai un număr semnificativ de linii din tabel completate, să zicem cel puțin 16 teste evaluate, vei începe să faci analiza autoevaluării, lucru care presupune:

- calculul diferenței D dintre punctele estimate de tine și punctele efective,

- calculul diferenței D în valoare absolută notată DA,

- calculează ponderea diferenței DA în punctajul Pmax,

- calculează ponderea medie a diferenței în punctajul maxim,

- calculează abaterea medie standard a diferenței în punctajul maxim,

- calculează coeficientul de variație,

- interpretează rezultatele.

Voi da un exemplu, în care se consideră testele din tabelul de mai jos:

Ponderea medie este 0, 136. Estimarea este în plus sau în minus cu 13%, ceea ce este o estimare bunicică. Coeficientul de variație CV = M/AMS unde M este media și AMS este abaterea medie standard. AMS=0,0734 și M=0,136, rezultă CV=1,85 ceea ce înseamnă că vorbim de date omogene, deci media este reprezentativă, adică estimările făcute se păstrează în limite acceptabile. 

(06 martie 2025)

Șefii de promoții, ca parte a scării de valori pentru proaspeții absolvenți

Se știe cu exactitate că diploma de licență, dar și alte diplome, au scrise pe spate medii obținute de student în anii de studii, precum și media generală. Orice angajator ceva mai interesat pentru afacerea lui, ar cam trebui să-și arunce un ochi pe diplomă să vadă:
- ce universitate a terminat candidatul la o funcție în compania sa,
- care este media cu care a absolvit facultatea,
- în câți ani a terminat studiile,
- ce rezultate a avut la discipline care au legătură cu postul vizat.

Șeful de promoție este studentul care:

- are note foarte mari,

- a învățat constant,

- este cu un bagaj mare de cunoștințe,

- se comportă exemplar.

În scara de valori a absolvenților, șeful de promoție este acela care ocupă primul loc în lista absolvenților, căci el are media cea mai mare. Mulți nu dau doi bani pe media aritmetică și le dau dreptate, numai că aici lucrurile stau cu totul diferit comparativ cu alte situații. În cazul șefului de promoție de la o facultate, media aritmetică este reprezentativă pentru că:

- se calculează cu o serie de termeni de aceeași lungine ca la toți studenții,

- se referă la colectivitatea omogenă de absolvenți,

- notele au fost acordate pentru aceleași discipline la toți studenții,

- cei care au acordat notele au folosit aceleași cursuri și seminarii,

- profesorii care au făcut evaluarea au fost cam aceiași.

Într-o listă a absolvenților unei promoții, ordonați după media generală cu care au terminat facultatea, șeful de promoție este cu adevărat cel mai bun absolvent, chiar dacă cel care ocupă poziția a II-a are o medie generală cu două sutimi mai mică decât a șefului de promoție. El este un absolvent foarte bun, dar nu este cel mai bun, pentru că nu este șeful de promoție.

Se fabulează foarte mult despre note, se fabulează și mai mult despre medii, dar odată și odată trebuie să punem piciorul în prag și să recunoaștem că studentul care a absolvit o facultate cu media 10(zece) curat este un student de excepție și să lăsăm la poartă ideea că respectivul este un tocilar, un om care n-a făcut altceva decât să învețe. Avem o șansă rarisimă de a avea în față pe absolventul de zece și noi, dacă avem creier, trebuie să știm să ne purtăm cu el, cum tot așa trebuie să știm să ne purtăm cu eful de promoție, căci nu plouă la noi la firmă zi de zi cu șefi de promoție. Numai micimea din noi ne face să disprețuim rezultatele de excepție, căci și vulpea care nu ajunge la struguri, zice că sunt acri.



(23 iunie 2024)

#REZIST: absența clasamentelor

În ziua de azi, unii oameni deplâng modul în care decurge evaluarea elevilor și studenților, care are drept consecință lipsa listelor cu rezultate la examene și absența clasamentelor, care în concepția unor a ar avea un rol negativ în dezvoltarea personalității elevilor.

Trebuie să analizăm să vedem ce înseamnă un sistem de notare și să vedem dacă respectivul sistem de notare joacă un rol activ în pregătirea profesională a elevilor și studenților.

Este important să acceptăm că în evaluarea elevilor și studenților se operează cu convenții. Este o convenție că notele sunt de la 1 la 10. Este o convenție că un test grilă are 30 de întrebări. Este o convenție că se adoptă regula cu 5 variante de răspuns la fiecare întrebare, din care numai una dintre avriante este cea corectă. Din convenție în convenție, ajungem să calculăm punctaje, să facem conversii la note și să calculăm medii, iar cu mediile să ierarhizăm oamenii.

Cine a stat și a analizat mai atent și-a dat seama că sunt foarte multe inexactități în sistemele de evaluare, iar a face o ierarhizare după a doua zecimală este deja o chestiune foarte relativă și imprecisă, iar ierarhizarea este de-a dreptul falsă. Dacă elevii unei clase:

- au condiții identice de pregătire,

- sunt supuși acelorași teste grilă,

- li se evaluează automat răspunsurile,

atunci mediile lor sunt reprezentative pentru că vorbim de o colectivitate omogenă, care oferă răspunsuri la aceleași chestiuni și evaluatorul este obiectiv. orice altă abordare scade nivelul de reprezentativitate a mediei și face ierarhizarea ca fiind o modalitate forțată, nerealistă de a-i pune pe elevi într-o ordine care nu reprezintă nimic. Abordarea modernă în care ierarhizarea nu reprezintă un scop în sine, ci se pune accent pe instruirea elevului sau studentului, pentru ca acesta să facă față unor situații concrete de la locul de muncă în condiții cât mai bune, va schimba radical obiectivul elevului și studentului de a merge la școală sau la facultate și le va crește eficiența, căci fiecare elev sau student conștientizează cu totul altfel poziția lui în societate, unde performanța reală este deasupra unor clasamente pe care o diplomă le consemnează în forma concentrată a mediei aritmetice.


(03 iulie 2023) 

Alegerile dau valori sub medie

Mi-am adus aminte un banc: nenea Gheorghe dorea să facă o troiță în fața curții. A început munca. Într-o dimineață, trece pe la poartă nea Mărin și zice:
- Ce faci Gheorghe aici?
- O troiță, nene Marine.
- Păi, asta e troiță, Gheorghe?
Și nea Mărin i-a dat o serie de indicații, pe care nenea Gheorghe le-a urmat. Într-o altă dimineață, trece lelea Floarea și zice: 
- Ce faci Gheorghe aici?
- O troiță, lele Floare.
- Păi, asta e troiță, Gheorghe?
Și lelea Floarea i-a dat o serie de indicații, pe care nenea Gheorghe le-a urmat. Într-o altă dimineață, trece Toader, cu care făcuse armata la grăniceri și zice:
- Ce faci Gheorghe aici?
- O troiță, măi Toadere.
- Păi, asta e troiță, Gheorghe?
Și Toader i-a dat o serie de indicații, pe care nenea Gheorghe le-a urmat. Într-o altă dimineață, trece un vecin, apoi alt vecin și fiecare după ce au aflat despre ce era vorba, i-au dat sfaturi utile. În final, când Gheorghe a terminat troița, i-a chemat pe oameni s-o vadă și aceștia au întrebat:

- Ce este asta, Gheorghe?

- Troița pe care am construit-o așa cum ați vrut-o voi. Haideți cu mine în câmpie să vă arăt troița construită de mine, așa cum am vrut-o eu. Am mers în câmp și când au văzut troița s-au minunat.

- Ce troiță frumoasă ai făcut, Gheorghe!

Au zis toți în cor.

Dacă ne gândim la un croitor care ar accepta sugestiile tuturor celor cu care intră în vorbă, sunt sigur că hainele făcute de el ar arăta oribil.

Așa se întâmplă și la vot. Dacă sunt N votanți, sunt Nu idei. Votul este secret și oamenii votează cum cred ei. Cine crede că are cum să influențeze votul folosind așa-zise metode de control, pe lângă faptul că se expune, în cabină fiecare votează cum vrea el, dar la ieșire va spune fiecăruia ceea ce vrea să audă. Fiind colectivități neomogene, voturile vor fi și ele neomogene și dacă printre candidați există unul cel mai valoros, nu neapărat cel mai bun și altul cel mai puțin valoros, adică nu neapărat cel mai rău, votanții vor alege după criteriile lor și rezultatul depinde de multe necunoscute. Valoarea globală în urma unui vot este întotdeauna sub medie și de aceea parlamentele au nivelul redus de încredere în sondaje. Fiecare a crezut că votează pe cel pe care el îl consideră cel mai bun, dar de fapt calculele sunt cu totul altele, căci fiecare dintre noi avem o aritmetică a noastră, dar viața are aritmetica ei, care contează.


(12 iunie 2023) 

Ierarhizarea în ziua de azi

La ora actuală, ierarhizarea joacă un rol cu totul special, ea luând locul reclamelor stupide pe care le prezintă televiziunile. Portalurile care oferă servicii și produse, au diferinte modalități de cuantificare a calității sau a gradului de satisfacție al clienților. Clienții scriu comentarii, dau note și în final, portalul face o ierarhizare a serviciilor și produselor. Există portaluri care centralizează opiniile clienților și în final acolo se găsesc clasificări ale unor munțimi. Orice client, acum, înainte de a achiziționa un produs sau serviciu, intră pe Internet, caută informații și găsește portaluri cu informații complete legate de produsul sau serviciul respectiv. Unii clienți acordă steluțe, alții acordă note de la 1 la 10, alții acordă note de la 0 la 5. Probabil,  cu timpul se vor omogeniza criteriile de acordare a notelor pentru a marca gradul de satisfacție al clienților față de serviciul sau produsul achiziționat.
În ziua de azi găsim portaluri cu clasificări ale cântecelor după numărul de accesări,
În ziua de azi găsim portaluri cu clasificări ale restaurantelor în funcție de aprecierile pozitive.
În ziua de azi găsim portaluri cu clasificări ale liceelor după numărul celor care promovează bacul.
În ziua de azi găsim portaluri cu clasificări ale liceelor după numărul admișilor la facultate.
În ziua de azi găsim portaluri cu clasificări ale liceelor după numărul de olimpici internaționali.
În ziua de azi găsim portaluri cu clasificări ale  echipelor de fotbal după golurilor marcate.

În ziua de azi găsim portaluri cu clasificări ale liceelor după ultima medie de la admitere.

Fiecare dintre noi trebuie să-și definească propriile criterii și atunci când alege un produs sau un serviciu, este obligatoriu să se informeze. Când dorim să facem un concediu, una este să alegem un hotel cu nota 6 pe Booking și alta este să alegem un hotel cu 9,2 tot pe Booking. Noi suntem cei care corelăm calitatea dată de notă, cu prețul cerut și luăm decizia în cunoștință de cauză. marele avantaj este legat de faptul că există comentariile celor care au folosit serviciile oferite de portal și este clar că citind acele comentarii, luăm decizia în cunoștință de cauză.

(22 decembrie 2022)