Facultăți proaste.

Am stat și m-am gândit cam cum arată definirea unei facultăți proaste. Este mai rezonabil să plecăm de la definirea pozitivă, adică să vedem ce înseamnă o facultate bună. Am pornit de la ipoteza că fiecare facultate pregătește studenții pentru a profesa într-un singur domeniu.
Facultatea de medicină pregătește studenții în domeniul medicinii, domeniu foarte clar definit.
Facultatea de matematică, pregătește studenții în domeniul matematicii și el foarte clar definit.
Facultatea de calculatoare, pregătește studenții în domeniul construirii și utilizării calculatoarelor.
Facultatea de arhitectură, pregătește studenții în domeniul conceperii de construcții de toate felurile.
Și multe alte facultăți au domenii foarte clar definite în care își pregătesc studenții. 
O facultate este excepțională dacă 100% dintre absolvenții lor lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit.
O facultate este foarte bună dacă 90% dintre absolvenții lor lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, iar restul de 10% migrează spre domenii apropiate.

O facultate este  bună dacă 80% dintre absolvenții lor lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, iar restul de 20% migrează spre domenii apropiate.

O facultate este  bunicică dacă 60% dintre absolvenții lor lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, iar restul de 40% migrează spre domenii apropiate.

O facultate este  oarecare dacă 50% dintre absolvenții lor lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, iar restul de 50% migrează spre domenii apropiate sau mai puțin apropiate.

O facultate este  proastă dacă doar 20% dintre absolvenții lor lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, iar restul de 80% migrează spre domenii mai puțin apropiate sau nu au nicio legătură cu domeniul pentru care s-au pregătit, prestând munci ce nu solicită studii superioare.
Facultatea care nu-și găsește rostul în mediul academic pregătește absolvenți dintre care nici 5% nu lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, iar restul de 95% lucrează în domenii care nu solicită studii superioare de niciun fel, deci este facultatea care înseamnă pierdere de timp pentru toată lumea. 

În 1970 când am terminat eu Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, Secția de Informatică Economică de azi, toți absolvenții am început munca în domeniul pentru care ne-am pregătit, ca analiști și programatori în centre de calcul fie la nivel teritorial, fie pe platformele industriale, fie în centrele de cercetare, fie în bănci.

Când aud că o absolventă de management este tehnician de unghii, mă apucă jalea.


(16 octombrie 2024)

Absența protocoalelor de final

Pe vremea copilăriei mele, foarte des auzeam pe colo și pe colo:
- I l-a dat acasă, să moară.
Fie că era vorba de bătrâni, fie că era vorba de oameni maturi, fie că era vorba de tineri, fie că era vorba de copii, când se constata că nu mai este nimic de făcut, familia era chemată să-și ia bolnavul, ca acesta să-și sfârșească zilele acasă. Chiar familiile își doreau ca bolnavii care mai aveau puține zile de trăit, ultimele clipe să și le trăiască respectivii acasă.

Acum lucrurile s-au schimbat și oamenii cred în miracolul unor medicamente și în puterea unor aparate de a-l face pe cel în suferință să devină sănătos, deși realitatea este cu totul alta.

Se știe că numărul de paturi la ATI este limitat.

Se știe că aparatele de care dispun secțiile ATI sunt bob numărat.

Se știe că medicamentele costă și oricât am dori fiecare dintre noi, este imposibil să fie disponibile.

Dacă numărul bolnavilor care au nevoie de  ATI este mai mic decât numărul de paturi de la secția ATI, nu apar probleme și doctorii își văd de meseria lor de salvatori de vieți.

Dacă numărul bolnavilor care au nevoie de ATI este cu mult mai mare decât numărul de paturi  din secția ATI și nu există soluție de suplimentare, oricât am vrea noi să gândim altfel, apare necesitatea operării unei selecții și pentru aceasta trebuie să existe protocoale clare, iar decizia constituirii unei liste cu pavienții ierarhizați după anumite criterii se ia de mai mulți doctori împreună cu familiile aparținătoare, nu de o singură persoană, indiferent de cine este aceasta. Se ajunge exact în punctul pe care îl știam eu din copilărie:

- I l-au dat să moară acasă:

Să nu uităm că există popoare care se consideră civilizate unde bătrânii erau duși pe munte și abandonați să moară acolo, în frig, de foame și de sete. Să nu uităm că oamenii care-și trăiesc ultimele clipe de viață își doresc să-și găsească sfârșitul în patul lor, în casa lor, împărtășiți și spovediți. 

Ceea ce se întâmplă acul la spitalul Sf. PANTELIMON arată carențele care există în zona protocoalelor de final, în zona managementului de acolo, dar și în schimbarea de paradigmă din societate care crede că resursele sistemului medical sunt infinite, iar aparținătorii au numai drepturi, nu și obligații, din moment ce mulți prin a se face dreptate doresc să fie despăgubiți cu sume astronomice în raport cu contribuțiile lor la sistemul asigurărilor de sănătate.


(12 august 2024)

Importanța liceului

Așa cum stau lucrurile, liceul este poarta de intrare în facultate în condițiile în care nu mai există concurs de admitere la facultate și contează:
- media de absolvire a liceului,
- cunoștințele acumulate în liceu,
- caracteristicile intelectuale ale candidatului.
De aceea, în zilele noastre, liceul capătă o importanță cu totul specială și părinții urmăresc să orienteze copiii lor spre a da admitere la licee cât mai bune, deși acolo admiterea se face după media de la examenul național de capacitate de la sfârșitul clasei a VIII-a.

Facultatea apare doar ca o consecință firească a muncii depuse de elevul de liceu.

Dacă elevul de liceu a muncit serios, va opta pentru o facultate mai grea, cu pretenții mai mari și care-i oferă o meserie căutată mult pe piața muncii, iar satisfacțiile lui materiale și spirituale vor fi pe măsură.

Dacă elevul de liceu a tratat cu superficialitate disciplinele și a trecut prin cele patru sau cinci clase ca gâsca prin apă și nu s-au lipit prea multe de el, va perge către o facultate ușoară sau către o fabrică de diplome, dar să nu se aștepte ca de acolo să iasă cu o meserie. El va fi ca o frunză în bătaia vântului și va ocupa poziții pe piața muncii care nu au nicio legătură cu ceea ce a învățat în facultate, rămânându-i doar să se laude că are o facultate și punct.



(11 noiembrie 2023) 

Din nou despre facultatea grea

Facultatea grea este acea facultate care:
- pregătește într-o meserie recunoscută ca fiind deosebit de complexă,
- meseria în care face pregătirea este bine definită și nu se confundă cu nimic,
- societatea are nevoie mare de meseriașii pregătiți de ea,
- practicarea meseriei presupune o pregătire profesională completă,
- are laboratoare dotate cu echipamente extrem de costisitoare,
- profesorii au legătură nemijlocită și continuă cu producția,
- practica obligatorie a studenților în producție îi diferențiază de ceilalți studenți,
- complexitatea și volumul cunoștințelor impun un efort foarte ridicat,
- nu admite mediocritatea în niciun domeniu,
- presupune doar abordările temeinice de la toți participanții, 

- are absolvenți ce rezolvă probleme care nu suportă amânare,

- pregătește meseriași ale căror rezultate efective trebuie să fie cel puțin bune,

- are doar absolvenți pe care practica îi validează clipă de clipă,

- exclude tărăgănarea, incompetența și lacunele în munca absolvenților ei,

- presupune responsabilitate totală în abordările de zi cu zi ale absolvenților.

Facultățile grele nu sunt frecventate de orice student, ci doar de acela disciplinat, motivat și dornic să practice meseria pentru care s-a pregătit, parcurgând toate etapele specifice dobândirii nivelurilor de calificare definite exact pentru evoluția sa profesională. În cazul facultăților grele chestia cu creditele transferabile inter-facultăți este imposibilă, deoarece specificul meseriei presupune parcurgerea de cicluri complete cu frecvență, cu laboratoare, cu practică și cu studiu individual de lungă durată. De aceea nu vom vedea studenți transferați la facultățile grele cu echivalări, după anul al II-lea sau niciodată mai exact. Chiar și în zona masteratelor și doctoratelor lucrurile sunt foarte clare. Nimeni care nu a absolvit facultatea grea, nu are posibilitatea de a veni din exterior să facă un masterat și cu atât mai puțin un doctorat. 

De departe, studenții facultății grele se diferențiază de restul studenților prin disciplină, tenacitate, cunoștințe, volum de muncă, activitate de laborator, obligativitatea liber consimțită de a participa la cursuri, seminarii și laboratoare, dar și prin atitudinea față de viitoarea lor meserie. Ei sunt altceva.

(23 octombrie 2023)

Ce este o facultate grea?

Facultățile diferă unele de altele. Este natural, normal și logic, din moment ce meseriile sunt diferite, așa cum degetele de la o mână nu seamănă unul cu celălalt.

O facultate este grea dacă și numai dacă:

- pregătește într-o meserie foarte dificilă,

- are examen de admitere selectiv și dificil,

- concurența este la un nivel ridicat,

- examenele presupun muncă, muncă și iar muncă,

- există activități unde pretențiile sunt foarte ridicate,

- corpul profesoral are renume datorită exigenței,

- promovarea examenelor nu se face învățând doar în sesiune,

- rata de promovabilitate este cu mult sub media pe țară,

- procesul de auto-selecție este extrem de sever.

Elevii de liceu care aleg să dea examen de admitere la o facultate grea, sunt conțtienți de acest lucru și știu exact la ce se înhamă, drept care ei se pregătesc încă din anii de liceu pentru examenul de admitere și pentru ce va urma, căci în timpul liceului ei vor dobândi un mod de lucru constant, serios, profund, eficient, disciplinat, iar ideea de a lucra în salturi, pentru ei nu există.

Există în învățământul preuniversitar licee de elită, unde rata de admitere a absolvenților lor la facultăți foarte grele, este foarte bună și elevii care urmăresc o anumită meserie, merg spre acele licee ca fiind premisa succesului lor la examenul de admitere la o facultate foarte grea. 

Nu este loc pentru opțiuni facile dacă elevul dorește ca după terminarea liceului să urmeze o facultate grea. Proverbul de a nu lăsa pe mâine ce poți face azi, este operațional și se exclude ca după terminarea liceului, cel ce nu a învățat temeinic anbumite discipline să se pregătească individual pentru a da examen de admitere la o facultate grea.


(22 octombrie 2023) 

Specializările în vremea studenției mele

Pe vremea studenției mele totul era planificat. Se planifica numărul de studenți din anul întâi la fiecare specializare. La terminarea facultății, absolvenții erau repartizați. Nu rămânea niciun absolvent în afara producției. Pe vremea mea nu exista noțiunea de șomaj și nu existau nici șomeri.

Dacă Institutul de Teatru I. L. CARAGIALE avea o clasă cu 15 actori, la terminarea facultății, toți cei 15 absolvenți aveau locuri de actori în teatrele din țară. Dacă Facultatea de Drept de la Universitatea București avea 70 de absolvenți, toți cei 70 de absolvenți erau repartizați în producție, înțelegând prin producție poziții de juriști în întreprinderi, lucrători în tribunale sau la procuratură. Toți care învățau dreptul profesau în domeniul dreptului.

Pe vremea mea, nevoia socială de specialiști era problema Comitetului de Stat al Planificării - CSP și acesta făcea estimările pe care le includea în planurile cincinale. Defalcările din fiecare an conduceau la stabilirea numărului de locuri:

- la admitere la fiecare specializare,

- la repartizarea în producție,

- în căminele studențești,

- la cantinele studențești,

- volumul cheltuielile cu învățământul superior.

Fetișizarea planificării făcea ca să apară unele diferențe, nu foarte mari, între ceea ce era planificat și ceea ce se producea în realitate. Îmi amintesc că într-un an au fost formulate niște subiecte mai grele și unele erau chiar greșite la un examen de admitere și pentru a se ocupa locurile au fost majorate cu un punct toate notele, iar cei cu medii de 9 și peste 9 s-au trezit prin acea majorare că au intrat la facultate cu media 10.

Este adevărat că planificarea reducea la zero opțiunea personală a proaspătului absolvent de liceu, care se vederea înregimentat în formula dorită de stat și urma o specializare unde avea șansă de reușită la examenul de admitere și nu profesia care l-ar fi pasionat, dar avea locul de muncă asigurat după terminarea facultății. Nu spun că era bine atunci, dar nu cred că este confortabil pentru cineva să facă o anumită facultate și după absolvire să nu găsească job pe profesia pentru care și-a tocit trei ani coatele pe băncile facultății și încă trei ani de masterat și să fie ospătar într-un restaurant sau să fie curier pentru o firmă de transport alimente de la restaurante sau să lucreze într-un fast food, meserii care nu necesită diplomă universitară.



(05 mai 2023)

Meditațiile de pe vremea mea

Pe vremea când eu eram elev, nu exista cuvântul meditație. Meditațiile și meditatorii au apărut mult mai târziu ca efect al unui mod artificial de a stabili ierarhiile între elevii care doreau să devină liceeni și între absolvenții de liceu care doreau să devină studenți. Din când în când aflam că un elev al unui activist de partid mergea la București la meditații pentru medicină sau pentru arhitectură, la profesori universitari. Se zicea că la aceste facultăți altele sunt standardele și musai trebuiau meditații, deși eu n-am crezut niciodată că așa stăteau lucrurile.  În cele mai multe cazuri, cei meditați nu reușeau la examenul de admitere și circula zicerea: degeaba s-a meditat la București, că tot nu a intrat la facultate. 

Pe vremea mea, eu mă refer la perioada 1954 - 1965 pe când am fost elev, profesorii ofereau consultații elevilor care doreau să meargă la olimpiadele ce se organizau pentru limba română, fizică, chimie, matematică, iar acele consultații erau anunțate în clasă și cei dornici veneau acolo, profesorii expuneau probleme, elevii dădeau soluții. Nivelul era ceva mai ridicat decât cel de la clasă. Profesorii veneau cu materiale de specialitate, culegeri de probleme numere din Gazeta matematică și aveau loc discuții. De acolo, elevii plecau mult mai bine informați și înțelegeau mai bine modalități de a rezolva probleme, de a folosi artificii care duceau la soluții elegante ale problemelor.

Pe vremea mea, având în vedere ponderea covârșitoare a celor care se meditau la București, dar care nu reușeau la facultate, se crease ideea că numai proștii se meditează și de aceea era chiar o rușine să spui că mergi la meditație.

Ca să nu apelezi la meditatori, era necesar ca profesorii de la clasă:

- să fie foarte buni,

- să facă toată materia,

- să-i învețe pe elevi ceea ce trebuie,

- să le dea elevilor startul pentru admitere.

Îmi aduc aminte de profesoara mea de matematică din liceu, Eugenia MINASIAN, care la consultații a venit cu un teanc de culegeri de probleme frumos legate, a făcut un tabel, ne-a dat la fiecare câte un exemplar, cu rugămintea de a le înapoia la un anumit termen și cu rugămintea de a avea grijă de ele ca să fie folositoare și pentru generațiile ce vor urma.

Pe vremea mea, profesorul era profesor, era modelul de comportament, de profesionalism, de la care chiar aveam ce învăța, căci în acele vremuri nu exista Internet, nu exista televizor, ci doar ziare cu multă propagandă, iar cărțile în limba rusă sau traduceri din limba rusă erau prea multe și nu mă atrăgeau câtuși de puțin. Cuvântul profesorului era cuvânt, căci exista o distanță mare între bancă și catedră și democrație avea cu totul alte valențe decât în ziua de azi, când foarte mulți înțeleg prin democrație exact ceea ce democrația nu este, iar dreptatea este relativizată dincolo de limitele bunului simț.

(30 aprilie 2023)

Români, spargeți gheața!

În toamna aceasta au fost acordate premiile NOBEL. Activitatea niciunui român trăitor în România, nici de această dată,  nu a fost încununată de un premiul NOBEL.
Nu a luat niciun român premiul NOBEL în fizică pentru că nu avem cercetare științifică în fizică. 
Nu a luat niciun român premiul NOBEL în  chimie pentru că nu avem cercetare științifică în chimie. 
Nu a luat niciun român premiul NOBEL în literatură pentru că se închipuie un nene să devină. 
Nu a luat niciun român premiul NOBEL în medicină pentru că nu avem cercetare științifică în medicină. 
Există o șansă. Ea trebuie cultivată. Ea se numește poetul Mircea DINESCU. Dacă se pornește munca sa de promovare în sferele unde se acordă premiul NOBEL, în cel mult doi ani, vom avea și noi un român laureat al premiului NOBEL.

Români, spargeți gheața!
Români, spargeți ghinionul!

(15 decembrie 2022)

Facultățile grele sunt acelea care...

Peste tot în lume, există facultăți grele, care au programe de învățământ ce conțin discipline cu grad de complexitate foarte mare, care presupun ore de laborator, multe teste și examene cu rate de promovabilitate care abia dacă trec de 60%, nu datorită exigenței profesorilor și nici a lipsei de preocupări a studenților, ci datorită volumului de cunoștințe, a legăturilor dintre ele și mai ales a minimului de tipologii de probleme pe care studenții trebuie să le cunoască, minim care este considerabil de mare și de diferit.

La facultățile grele, curba lui GAUSS este atotputernică, întrucât ponderea celor cu note de peste 9,50 este de sub 10%, ponderea celor cu note între 9,00 și 9,49 este de cel mult 15%, cum tot atât de bine, ponderea celor cu note sub 5,00 este și ea de sub 10% căci studenții care urmează o facultate grea, au venit s-o și termine, nu să facă mișto, pe timpul și pe banii lor.

Facultatea grea nu este de nasul oricui. A urma o facultate grea înseamnă a fi în liceu nu un elev oarecare, ci un elev foarte bun. Proba cea mai bună pentru a pregăti o admitere la o facultate grea este aceea de a te prezenta la olimpiade la disciplinele de admitere de la facultatea grea și de a obține la olimpiade punctaje de trecere de la o fază la alta, până la faza națională. Un elev mediocru, de 7,00 ca medie, nu are nicio șansă să intre la o facultate grea, căci acolo media de admitere în cel mai rău caz este de peste 8,50. Au fost cazuri în care media 9,25 nu a fost deloc suficientă pentru a intra la o facultate grea pe locurile de la buget.

Pentru a crea premisele admiterii la o facultate grea, părinții au un rol absolut special. Ei trebuie să-și pregătească odrasla cu mare atenție, adică să-i insufle dorința de a învăța încă din școala elementară, fără ingerințe bizare în relația lor de părinți cu profesorii din școală. Ei trebuie să înțeleagă care sunt limitele copilului lor și dacă sunt realiști și-și dau seama că odrasla lor nu este de o facultate grea, s-o cotească în altă direcție cu grație, fără ca odrasla să simtă ce și cum. După școala elementară, părinții trebuie să țintească licee de top. Stai cu deștepți, te deștepți. Stai cu proști, te prostești. Acest proverb trebuie să-l știe orice părinte și trebuie să-l aplice. Orice cocoloșire a părintelui în ideea de a-l trimite pe copilul său la un liceu slab pentru a fi el acolo strălucitor, este o mare greșeală. Și la liceu, părintele trebuie să urmărească să fie odrasla lor într-o clasă foarte bună, adică să aibă elevi foarte buni, dar și profesori foarte buni.

Admiterea la o facultate grea se pregătește. Copilul trebuie să și-o dorească. Părinții trebuie să facă tot ce depinde de ei ca admiterea să nu fie un risc nepermis de mare, iar copilul să plătească acele costuri pe care părintele extravagant le-a impus, dar el ca părinte are buzunarele în care fluieră vântul. Copilul trebuie meditat și părintele trebuie să nu se lase dus de val în ceea ce privește meditatorii. El nu trebuie să-i îndoape cu bani, ci trebuie să plătească doar calitatea muncii lor și nu excesele lucrului la grămadă.

Facultatea grea, are admitere grea. Facultatea grea are sesiuni de examene grele, unde învățatul doar în sesiune, nu asigură nici 30 din volumul de cunoștințe ce trebuie acumulat. Studenții de la o facultate grea nu au timp să aibă și job part time. Tânărul absolvent de liceu, după ce trece de toate sesiunile de examene de la o facultate grea, este cu totul alt om. El știe o meserie și de a doua zi după ce susține lucrarea de licență el dacă merge în producție, face față cu brio.

Toată lumea știe care sunt facultățile grele din România. Nimeni nu-i va spune unui absolvent al unei facultăți de doi bani că nu-l angajează că știe că respectivul a trecut ca găsca prin apă prin anii de studii la respectiva facultate, ci îi va spune că-i mulțumește că s-a prezentat la interviu, dar să aștepte acasă, că va fi contactat. Absolventul unei facultăți grele este așteptat cu brațele deschise pe piața muncii și pentru el se va găsi imediat un loc. De nenumărate ori am văzut angajatori care așteptau la ușile unde avea loc examen de licență și imediat ce un absolvent ieșea de la examen, era abordat pentru a fi angajat.

(10 august 2022)

Cele mai căutate facultăți sunt facultățile care...

Orice părinte dorește binele copilului său. De aceea, părintele are în minte facultatea pe care s-o urmeze copilul său. Acea facultate trebuie să ofere:
- riscuri acceptabile de a fi admis,
- costuri suportabile de a o face,
- o meserie curată,
- un post bine plătit,
- poziție socială excelentă,
- stabilitate pe termen lung,
- respectul celor din jur după absolvire,
- șansă bună de a o termina.
În această categorie intră:
- facultățile de medicină,
- facultățile de drept serioase,
- facultățile care pregătesc fețe bisericești,
- facultățile din zona informaticii,
- facultățile de finanțe-bănci.
Meseria de medic este remarcabilă în societate.
Meseria de judecător, meseria de  procuror, meseria de avocat, sunt meserii speciale.
Meseria de informatician cu toate derivatele ei aduce acea aură și acel mister care fac diferența dintre cei ce o practică și restul muritorilor.

Meseria de finanțist asigură un loc în bancă și acolo salariile nu sunt deloc neglijabile.
Vocația de preot este ceva cu totul remarcabil pentru societate și cei ce o au sunt persoane care au respectul absolut al colectivităților. Cele mai căutate facultăți au criterii foarte precise de selecție a studenților din moment ce nivelul cererii este cu mult peste nivelul ofertei de locuri pe care facultățile le oferă, chiar și în condițiile unei piețe liberalizate. Cele mai căutate facultăți care au păstrat echilibrul șio și-au respectat calitatea, nu s-au demonetizat și nu au produs o inflație de absolvenți, ceea ce a făcut ca diferența dintre ele și celelalte facultăți să crească foarte mult, lor fiindu-le apreciate eforturile și recunoscute meritele. Cele mai căutate facultăți nu sunt fabrici de diplome de licență și nivelul lor de exigență este acceptat chiar și de studenți, căci știu că la capătul drumului în așteaptă salarii imense.

(10 august 2022)

Facultățile ușoare sunt acelea care...

Absolvenții de liceu cu bacalaureat luat cu medii de peste 8,00 doresc evident să facă o facultate.
Unii, c u medii ceva mai micuțe de 8,00, doresc să facă facultate doar pentru diplomă.
Sunt foarte mulți absolvenți cu bacalaureat care doresc să facă facultate pentru a obține o calificare din acre să mănânce o pâine după ce ies de pe băncile facultății.
Cei ce termină medicina, vor fi medici și farmaciști.
Cei ce termină arhitectura, vor fi arhitecți.
Cei ce termină calculatoarele vor lucra în firme care dezvoltă software.
Sunt și absolvenți de facultăți care ajung să lucreze stivuitori în depozite de mărfuri, call center officer, human resources assistant, personal advisor, personal trainer, personal consultant, meserii care se învață în cel mult trei săptămâni și care nu necesită studii superioare.
Facultățile grele:
- au durată ceva mai lungă,
- au examen de admitere,
- dispun de profesori renumiți și exigenți,

- volumul de informație ce trebuie acumulat este de nivel de complexitate foarte mare,
- reprezintă adevărate școli,
- au planuri de învățământ dificile,
- necesită a învăța temeinic multe ore pe zi,
- nu lasă timp pentru job în timpul anului universitar,
- au rată de promovabilitate destul de mică,

- deși cursurile și seminariile sunt opționale, absențele nu se recuperează, 
- sunt recunoscute pe piața muncii,

- numărul de locuri este extrem de limitat,

- sunt foarte bine poziționate în clasamentele universităților.

Facultățile ușoare:

- au durată de 3 ani pentru studiile de licență,

- nu au examen de admitere,

- volumul de informații ce trebuie acumulat este undeva sub nivelul mediu de complexitate,

- au planuri de învățământ accesibile,

- permit învățarea în sesiune pentru examene,

- au frecvența opțională,

- lasă timp și pentru job full time,

- au recunoaștere limitată pe piața muncii,

- se află în partea a treia a clasamentului universităților,

- numărul de locuri este foarte mare ca la învățământul de masă,

- unele dintre ele nici nu sunt clasificate.

La noi în țară există întreaga gamă de universități, încât fiecare solicitare să fie satisfăcută. Sunt facultăți care-i mulțumesc pe părinții care doresc ca odraslele lor să aibă o diplomă de licență sau o diplomă de master  care chiar nu-i folosește la nimic. Sunt facultăți care-i învață pe absolvenți o meserie cu care să mănânce în viață o pâine albă. Sunt facultăți care-i învață pe absolvenți meserii unde piața muncii este suprasaturată și ei vor fi obligați să migreze spre alte direcții care presupun recalificare.

Cei care au un pic de nostalgie, gândesc la vremurile în care învățământul superior era planificat și nu se risipeau atât de multe resurse, pentru a ajunge exact acolo unde se ajunge azi, dar cu costuri imense. Dacă orientarea profesională ar fi mai eficientă, cu siguranță rezultatele ar fi altele, adică cei talentați ar fi îndrumați către zona unde talentul lor le dă posibilitatea să fie strălucitori, cei care au o gândire riguroasă ar merge către domenii unde să pună în valoare acele calități, iar cei cu posibilități excepționale către practică, ar fi dirijați către domenii unde să fie cei mai buni în meseria lor, căci a avea satisfacții în meseria pe care o practici  este esența vieții împlinite de zi cu zi.

(09 august 2022)

Prognoza și impostura

Prin prognoză se obțin informații despre comportamentul probabil al unui fenomen. 
Se vorbește despre prognoza meteorologică. 
Se vorbește despre prognoza evoluției economiei naționale.
Se vorbește despre prognoza dinamicii populației unei țări.
Se vorbește despre prognoza evoluției valului al IV-lea al pandemiei.
Se vorbește despre prognoza producției de porumb.
Se vorbește despre prognoza producției de petrol.
Se vorbește despre prognoza evoluției prețurilor la energie.
Orice prognoză are la bază:
- ipoteze de lucru,
- modele matematice,
- algoritmi de soluționare,
- software de implementare,
- metode de validare,
- modalități de interpretare,
- riscuri asumate.
Există și în aplicarea tehnicilor și metodelor de prognozare atât oameni corecți, bine documentați, profesioniști, cum tot atât de bine există multă impostură care se manifestă prin:
- utilizarea de metode și modele neadecvate,
- orientarea spre atingerea unui scop ocult,
- interpretarea eronată a rezultatelor eronate,
- propagarea de concluzii înfricoșătoare.

Am urmărit cu atenție prognozele aberante legate de valul al IV-lea al pandemiei și mi-am dat seama că există 100% impostură, căci a nu spune care sunt ipotezele de lucru și a scoate din burtă niște numere doar-doar pentru a impresiona, nu înseamnă a face știință. În domeniul pandemiei există modele sau dacă nu există, împreună cu medicii epidemiologi se construiesc modele mai simple sau mai sofisticate pentru a face prognoze decente, argumentate, credibile și mai ales care să folosească la ceva. Nu a fost cazul la noi, căci se anunțau undeva la peste 20.000 de infectați pe zi și la peste 1.000 de morți, ceea ce s-a dovedit eronat, însă diferențele mult prea mari îmi pun semne de întrebare legate de modelele și tehnicile de prognozare utilizate. Să nu uităm că este vorba de valul al IV-lea și că există suficientă informație din care să se învețe de la valurile al II-lea, al III-lea și chiar și de la primul val.

În 19 octombrie 2021 se discută despre o prognoză în care se spune că în următoarele două săptămâni vor muri 10.000 de oameni.

Două săptămâni = 14 zile

Dacă în 14 zile se prognozează 10.000 de morți, în medie pe zi ar reveni 714 morți.

Cele două săptămâni se referă la intervalul 19 cot. - 01 nov. 2021.

Datele oficiale:

19.10.2021 - 574 decedați

20.10.2021 - 423 decedați

21.10.2021 - 448 decedați

22.10.2021 - 357 decedați

23.10.2021 - 446 decedați

24.10.2021 - 389 decedați

25.10.2021 - 301 decedați

26.10.2021 - 523 decedați

27.10.2021 - 512 decedați

28.10.2021 - 415 decedați

29.10.2021 - 481 decedați

30.10.2021 - 413 decedați

31.10.2021 - 427 decedați

01.11.2021 - 322 decedați

TOTAL.       6.031 decedați

Urmărind datele oficiale publicate de MAI pentru intervalul specificat am adunat numărul decedaților și a rezultat 6.031, un număr față de cei 10.000 de morți prognozați de JURMA, mai mic cu 40%, ceea ce înseamnă că JURMA:

- are ipoteze de lucru neadecvate,

- utilizează modele de prognoză nepotrivite,

căci o eroare de astfel de dimensiuni este nepermisă, mai ales căci există informații legate de valurile precedente și măsurile de relaxare se cuantifică destul de riguros. Cred că dacă sunt reuniți niște matematicieni de la facultatea de Matematică, niște ciberneticieni de la facultatea de Cibernetică și medici de la Facultatea de Medicină, folosind algoritmi genetici în prognozare, se vor obține rezultate cu mult mai riguroase decât ceea ce oferă JURMA,  care de fapt este o vedetă pe placul televiziunilor care intră în orgasme multiple când apar informații care îi înfricoșează pe telespectatori.

(03 noiembrie 2021)