Ce este digitalizarea?

Toată lumea vorbește despre digitalizare. Chiar a devenit o obsesie digitalizarea. Mulți folosesc acest cuvânt fără să aibă idee ce este și la ce folosește digitalizarea.

Digitalizarea este un proces.

Procesul de digitalizare este de durată, ceea ce înseamnă că nu se face bătând din palme.

Procesul de digitalizare este costisitor, adică necesită foarte mulți bani.

Procesul de digitalizare are nevoie de o strategie pe termen de cel puțin 10 ani.

Procesul de digitalizare presupune participarea unor specialiști în informatică.

Procesul de digitalizare necesită participarea multor persoane, pe diferite niveluri de calificare.

Procesul de digitalizare are nevoie de aplicarea unor principii care să-i asigure viabilitatea.

Înseamnă că digitalizarea pornește de la faptul că există informații sub formă de:

- documente aflate în arhive sub formă de pagini scrise,

- benzi de celuloid cu filme realizate de-a lungul anilor,

- benzi magnetic e care stochează înregistrări sonore,

- imagini fotografice stocate în albume, cu sau fără texte lămuritoare,

- picturi aflate în muzee sau colecții particulare,

- obiecte care definesc stadii ale dezvoltării societății,

- tabele cu date care descriu fenomene fizice sau economico-sociale.

Când se vorbește despre calculator, automat se vorbește despre fișiere.

Digitalizarea este procesul prin care informațiile aflate sub diferite formate fizice sunt aduse la forma de fișiere prin scanare, conversie, înregistrare, transfer și captare.

Digitalizarea presupune echipamente care preiau informația existentă pe suporți tehnici și o transpun în fișiere de diferite formate, care sunt stocate în memoria calculatorului sau în memorii externe și care fac obiectul unor prelucrări, în raport cu obiectivele pe care și le definesc utilizatorii.

Editurile revistelor științifice execută procese de digitalizare pentru a pune sub formă de fișiere acele numere de reviste publicate în urmă cu zeci și zeci de ani pe hârtie, iar procesul se numește digitalizarea de reviste științifice. În final, cititorul va avea la dispoziție pe Internet toate numerele din revistă, de la primul număr, până la cel publicat acum, fără să existe deosebire în a accesa articolele și toate celelalte elemente pe care un cercetător științific simte nevoia să le folosească pentru a-și rezolva problemele.

Casele de discuri, folosind echipamente care asigură calitatea procesului de conversie a conținutului de pe discuri sub formă de fișiere, derulează procese de digitalizare însoțite de crearea de texte care permit regăsirea după diferite chei a conținutului existent în fișierele obținute.

Și noi acasă avem posibilitatea de a derula procese de digitalizare, dacă avem un scaner și obținem fișiere pentru cartea de identitate, pentru pașaport, pentru diplome, pen tru certificate de naștere, pentru facturi, pentru ordine de plată, pentru contracte de vânzare-cumpărare, de acum câteva zeci de ani.

Digitalizarea se face și în teatre unde există fie înregistrări audio, fie înregistrări video.

Digitalizarea se face și în televiziuni unde există fie înregistrări audio, fie înregistrări video de demult.

Digitalizarea este un proces care se derulează simultan oriunde există stocată informație sub formă de dosare, benzi magnetice, litografii, fotografii sau obiecte de mare interes. Ideea este ca digitalizarea să fie un proces în care se urmăresc anumite caracteristici de calitate și fișierele rezultate trebuie să fie cu un conținut de foarte bună calitate.


(11 august 2025) 

Se simte digitalizarea

Pe rețeaua de socializare FACEBOOK se simte digitalizarea. Au început să apară afișe de demult cu spectacole de operă. Posesorii acestor afișe au învățat să folosească corect telefonul mobil pe post de scaner și foarte ușor, aduc sub forma de postări fotografii scanate ale acelor afișe. 
Dacă sistematic teatrele de operă din lume ar trece la scanarea colecțiilor lor de afișe și simultan ar crea biblioteci digitale de afișe cu acces larg și cu chei multiple de căutare, pasionații de operă ar avea cu siguranță o bază bună de documentare.
Acum, oricare dintre noi, are posibilitatea să scaneze fotografii și inteligența artificială are posibilitatea de a defini chei de căutare folosind recunoașterea de chipuri din fotografii, cu asocierea corectă de nume ale persoanelor care apar în fotografii. În acest fel se crează structuri arborescente sau de tip graf, extrem de utile în realizarea unor documentări cât mai complete.

Ieri 30 octombrie 2024, la sala ROSETTI s-a proiectat un film despre viața premierului Marcel CIOLACU unde oameni din fotografii de demult, zâmbeau sau făceau mișcări naturale ale corpului sau ale capului, chestii realizate cu software care avea încorporați algoritmi de inteligență artificială și am avut posibilitatea să constat că deja se fac lucruri interesante și mai ales accesibile maselor largi de oameni.

Digitalizarea este necesară, mai ales în stadiul ei de maximă generalizare, când oamenii nu mai au nevoie pentru rezolvarea problemelor să se deplaseze și să piardă timpul stând în fire de așteptare, pentru chestii pentru care procedurile sunt repetitive și inteligența artificială are soluții extrem de eficiente.


(31 octombrie 2024)

Statul român este profund birocratic și nedigitalizat

Nu mi-am imaginat că acum în anul 2024, în ziua de 08 ianuarie să concluzionez cu tristețe că statul român este un stat birocratic și voi demonstra acest lucru cu înscrisurile de care dispun.
La un SMS primit în ziua de 19 decembrie 2023 la un organism al statului în care mi se solicita imperativ efectuarea unei acțiuni într-un termen de sub 12 ore, am trimis un e-mail care are ca dată 19 decembrie 2023 ora 18:01 prin care arătam că este imposibil să răspund respectivei solicitări și rugam să fie găsită o altă soluție. În data de 8 ianuarie 2024 am primit o notificare sub forma unui e-mail, la ora 12:57 prin care am fost anunțat că solicitarea mea a fost înregistrată cu un număr 5xx7 / 08.01.2024 și în 30 de zile voi primi soluția. Subiectul scrisorii arată că textul solicitării mele nu a fost citit, căci între timp se găsise soluția și problema mea fusese rezolvată.

Spun că statul român este un stat profund birocratic și nedigitalizat, căci scrisoarea mea din 19 decembrie 2023 trebuia înregistrată cel târziu pe 20 decembrie 2023 și având în vederea urgenței acțiunii, soluționarea trebuia făcută în timp real, nu așa cum se specifică în mesajul primit de mine pe 8 ianuarie 2024, în termenul legal de 30 de zile. 

Caracterul profund birocratic și nedigitalizat este definit și de conținutul imperativ al SMS-ului primit de mine, SMS elaborat de o echipă, ceea ce arată că are girul unei structuri manageriale, dar al cărui conținut nu are niciun element de identificare și aici mă refer la zi, lună, an, oră, pentru a identifica termenul pe care eu ca executant îl am la dispoziție pentru a mă încadra în cerințele imperative ale conținutului. În schimb, acel SMS conține suita de sancțiuni la care voi fi supus în cazul în care eu nu dau curs solicitării, exact cum statul comunist dictatorial o făcea în vremurile de tristă acțiune, când chiar dacă el era în greșeală, tot cetățeanul era cel care suferea rigorile legilor comuniste. Mă așteptam ca după 34 de ani de la Revoluție ceva-ceva să se fi schimbat, dar reminiscențele bolșevismului au rămas, prin atitudinea discreționară a elementelor birocratice din structurile organizatorice ale statului nedigitalizat, în care orice cerere începe cu vă rog să binevoiți și orice soluție poartă o suită de semnături, din care niciodată nu se înțelege cine se face responsabil de calitatea soluției oferite cetățeanului, așa cum  e-mailul prin care mi se notifică înregistrarea solicitării mele are la final denumirea instituției, deși acel e-mail a fost întocmit și trimis de un nene sau de o tanti, căci prin instituție, eu înțeleg până și clădirea.

(08 ianuarie 2024)

Stimularea digitalizării

Digitalizarea presupune pe de o parte statul dornic să facă acest lucru și alocă fonduri pentru dezvoltarea de aplicații informatice, pentru dezvoltarea infrastructurii și pe de altă parte, cetățenii care trebuie să folosească aplicațiile dezvoltate și să se bucure de facilitățile pe care le aduce digitalizarea mai ales în ceea ce privește economia de timp.

Procesul de digitalizare trebuie stimulat până când oamenilor le intră în obișnuință să se folosească de calculator și de alte facilități, iar stimularea trebuie să apară prin bonusuri, prin discounturi și prin premii acordate celor care se alătură dezvoltării procesului de pe poziția de utilizatori. Eu refuz să cred că un nene sau o tanti rămân departe de plata impozitelor folosind plățile online după ce și-au făcut un cont la fisc, după ce află că dacă procedează așa au o reducere de 10%. Nu cred că într-un supermarket un nene sau o tanti vor rămâne cu coșul de produse înțepeniți la casa de marcat, dacă știu că făcând plata în sistemul de self-service au un discount de 3% sau 5% la toate mărfurile pe care le achiziționează.

Mergând pe lucruri sigure, nu pe chestii de șansă cum sunt tombolele sau premiile trase la sorți, toți cei care merg la piață, vor să facă investiții sau doresc să execute plăți, se vor lăsa angrenați în activități specifice digitalizării și vor contribui pe termen lung la generalizarea procesului. În timp așa-zisa cheltuială se va recupera înzecit de la cetățenii al căror randament al muncii va crește spectaculos, căci economia de timp generată prin digitalizare, dezvoltă alte activități profitabile pentru stat, căci TVA este încasat de acesta alături de alte taxe și impozite.



(08 decembrie 2023)

Digitalizarea înseamnă economie de timp

Digitalizarea este făcută pentru cetățean, nu este un scop în sine. Ea determină o mare economie de timp la nivelul fiecăruia dintre noi, pentru că:
- se scutește de drumuri,
- simplifică operațiunile,
- elimină documente,
- scurtează fluxurile,
- accelerează soluționările,
- introduce ordine și disciplină,
- impune respectarea termenelor,
- elimină arbitrariul în soluționări,
- crește calitatea deciziilor de rutină.
Pentru aceasta, aplicațiile informatice trebuie orientate spre cetățean, acesta fiind în centrul digitalizării. Economia de timp se obține omogenizând aplicațiile. dacă intrăm acum pe aplicațiile informatice ale primăriilor, vedem că proverbul câte bordeie atâtea obiceie, se se aplică al naibii de perseverent. Omogenizarea este o caracteristică a digitalizării. Adică, pentru entități de același fel se fac portaluri 100% identice. variază doar elementele de decor, dar structura este aceeași. Cine are curajul să înceapă aventura plimbării prin portalurile din ministerele României va avea surpriza să vadă că nu există niciun portal care să semene unul cu altul. Este esențial ca eu, cetățeanul Gigel să intru pe oricare dintre portalurile ministerelor și să mă descurc rapid, găsind aceleași informații despre tot ce este acolo. dacă intrăm pe portalurile ministerelor, vedem că apar informații ciudate. La adresele conducerii, există tot timpul o aceeași adresă, redundanța fiind supărătoare, mai ales că întreaga conducere se află la aceeași adresă, în aceeași clădire. 
Un alt lucru enervant este acela legat de CV-urile persoanelor. Enervează faptul că CV-urile nu sunt datate și semnate ceea ce  crează o proastă impresie. CV-urile nu sunt standardizate. Este esențial să se știe și universitatea unde nenea X a făcut licența, dar obligatoriu este să precizeze și facultatea, pentru a vedea ce are sula cu prefectura, adică poziția ocupată cu studiile finalizate.

(22 iunie 2023)

Groaza de digitalizare

Digitalizarea este acum la modă și ea înregistrează o rezistență teribilă din partea birocraților. Noroc cu pandemia, căci îngroziți să nu ia COVID, birocrații au acceptat pentru doi ani intensificarea procesului de digitalizare.
Digitalizarea are avantaje pentru cetățean, dar îi sperie pe funcționari și pe birocrați, căci introduce disciplină. 
Managementul de documente este o calamitate pentru funcționarii care lucrau după bunul lor plac, pentru că sistemul de management de documente evidențiază stadiul fiecărei lucrări și disciplina introdusă face ca birocratul să devină un fel de anexă a produsului, din moment ce el, era obișnuit să lucreze după cum îl tăia capul. Numai faptul că el trebuie să răspundă la e-mailuri este o mare corvoadă, din moment ce el era regele și stăpânul tuturor proceselor. Acum,. digitalizarea îl face să devină un simplu executant, exact cum este el în realitate în fișa postului, care primește salariu să rezolve probleme.

Apariția pandemiei a făcut ca procesul de digitalizare să fie ireversibil și birocrații s-o accepte ca atare și ei să se organizeze astfel încât să se bucure de avantajele pe care le aduce.

(09 aprilie 2023)
 

Digitalizarea USA acum 20 de ani

Acum 20 de ani, în USA digitalizarea era realizată integral.
Doreai să citești un ziar de acum țâșpe ani, îl găseai pe Internet.
Doreai să găsești un articol de revistă în format electronic, dacă plăteai, îl aveai.
Portalurile despre universități, colegii, școli erau standardizate, actualizate și operaționale.
Hărțile pentru deplasare în teritoriu erau actualizate și disponibile chiar în 3D.
Programările pentru servicii de interes public online erau o realitate.
Lucru cu amprentele digitale și recunoașterea facială se practicau curent.

Cumpărarea de bilete de călătorie, rezervarea de bilete la spectacole, erau o banalitate.
Din fața unui calculator se rezolva cam orice problemă.

Chestia cu casele de marcat și digitalizarea din supermarketuri era soluționată de demult.

Și plățile cu cardul se efectuau, chiar dacă soluțiile erau ceva mai greoaie, dar erau.

Concluzie: cu digitalizarea societății suntem la început.

                    Închirierea unei mașini e o problemă.

                    Rezervarea unui loc de parcare de acasă e o problemă.

                    Digitalizarea completă a ziarelor românești e o problemă.

                    Înscrierea online la o facultate  e o problemă.

                    Obținerea unui document oficial este o problemă.

                    Plățile de dări sunt o problemă.

                    Digitalizarea în spațiul mioritic e la început.


(06 martie 2023)

Digitalizarea care bate pasul pe loc

Digitalizarea este în război cu birocrația. Funcționarii care de regulă foloseau calculatorul pentru a se juca pe el în timpul programului, pentru a vedea filme porno și pentru a trimite e-mailuri, se văd acum obligați să-și schimbe preocupările. Ei primesc e-mailuri de la cetățeni. Trebuie să confirme primirea lor și să dea soluții. Procedurile sunt acum clare și funcționarii nu-și mai permit să dea rateuri, căci aplicațiile informatice unde ei sunt legați au ramuri prin care munca lor este evaluată de cetățeni, dar și de șefi, fără a se ține seama de cine este pila fiecărui angajat.

Digitalizarea bate pasul pe loc din lipsa:

- banilor, căci producția de software cere foarte mulți bani,

- unei strategii cu etape foarte clare,

- de profesioniști care să facă analize ca lumea,

- interesului pentru revoluționarea structurilor,

- unei mâini forte care să genereze schimbările.

Dacă analizăm ce digitalizare s-a făcut în anul 2022, vom concluziona că aceasta a fost aproape de zero. Mă refer la marile aplicații care să-l scutească pe cetățean de drumuri, de umilințe și de fluxuri absurde care impun aprobări dintre cele mai bizare.

Să zicem că vreau să-mi schimb anvelopele de vară cu cele de iarnă. Aplicațiile din service auto sunt vechi de acum 1.000 de ani. Tot cu telefonul, tot cu discuții. În loc digitalizarea să fie la ea acasă și să intru pe portalul unui service, să găsesc buton de schimb anvelope și un calendar cu zile și ore și eu să mă programez, din lipsa digitalizării, pierd timp pentru a rezolva problema. Acum impozitele se plătesc lejer prin aplicația ghișeul.ro dar modul de accesare este greoi, deși ar trebui simplificat, pentru că nu cred că cineva mă urăște în asemenea hal să intre să vadă o sumă agregată, nu detaliată, încât să-mi plătească obligatoriu mie impozitul, căci respectivul, înainte de a solicita cui plătește, adică mie, își dă datele cardului, i se verifică soldul, își dă acceptul și imediat ce se vizualizează cât am eu de plată, îi zboară din cont suma. Curiozitatea bolnăvicioasă are costurile ei.

Chiar și pentru pașaport ar trebui digitalizarea să fie mult mai activă, căci posibilitatea de a oferi o fotografie de calitate de acasă este excelentă și în plus, există fotografia de carte de identitate care se utilizează pentru comparații suficient de bune. 

Totuși trebuie idei, trebuie legislația să fie mai flexibilă și oamenii mai îndrăzneți, exact cum au fost când au primit detaliile despre teoria relativității și au aflat că timpul se mai și dilată.


(10 ianuarie 2023)

Riscurile digitalizării la români

Digitalizarea prezintă riscuri strict dependente de cei care:
- definesc conceptul,
- implementează conceptul,
- folosesc fluxurile ca beneficiari,
- servesc aplicațiile ca executanți.
Este de dorit să se studieze grupurile țintă principale și aici mă refer la cei care dispun de aplicațiile cu baze de date și la cetățenii care accesează aplicațiile pentru a se bucura de avantajele digitalizării. Pornesc de la ipoteza că toți cei implicați în definirea de concepte și strategii sunt de înaltă calitate și nu sunt niște terchea-berchea care ocupă niște scaune, fără să aibă habar cu ce se mănâncă digitalizarea, de unde pleacă și unde trebuie să ajungă.
Riscurile care pândesc procesul de digitalizare sunt numeroase și dimensiunea lor se planifică, dacă cei ce se ocupă de digitalizare sunt persoane inteligente sau sunt lăsate la voia întâmplării, dacă la vârful procesului de digitalizare sunt numai amatori de doi bani.
Există riscul ca funcționarii care gravitează în jurul aplicațiilor de digitalizare să nu-și facă datoria că au fost angajați fără să se evalueze abilitățile lor în legătură cu procesele de digitalizare care presupun conștiinciozitate, ritmicitate, corectitudine și mai ales eficiență.
Există riscul  cetățenilor care resping accesarea aplicațiilor informatice, dacă acestea au interfețe greoaie sau dacă aplicațiile nu funcționează ca lumea, în sensul că au timpi de așteptare nepermis de mari și necesită introducerea de informații cu conținut fix de mult prea multe ori sau când bazele de date nu sunt actualizate și există surprize impardonabile, ca de exemplu, schimbarea denumirii unei străzi care este operată în cartea de identitate nu estre operată în baza de date și crează senzația că posesorul CI nu știe unde locuiește.
Există riscul ca facilitățile digitalizării să fie diminuate sever din modul greșit de proiectare a aplicației cu care relaționează cetățeanul, prin aceea că lipsesc funcții de bază, dintre care una este aceea de a certifica primirea fișierelor cu datele necesare, cel puțin din punct de vedere cantitativ, dacă din punct de vedere calitativ este necesară intervenția unui operator uman.
Dacă cei ce se ocupă de digitalizare nu privesc acest proces ca fiind orientat spre cetățean, evident, lucrurile o vor lua razna. Este greșit să fie lăsați operatorii economici sau guvernamentali să tragă spuza pe turta lor și să definească proceduri care au rolul de a-l tortura pe cetățean, în speranța că acesta va abandona lucrul online și va veni la ghișeu, unde măria sa funcționarul corupt îi rezolvă solicitarea dacă.

(14 iulie 2022)

Beneficiile digitalizării

Digitalizarea aduce de departe cele mai mari beneficii după descoperirea penicilinei, dacă este să facem o comparație.
Digitalizarea reduce timpul necesar efectuării unei operații de plată de peste 10 sau chiar 20 de ori. dacă ar fi să plătim telefonul ca acum 30 de ani când nu se discuta de digitalizare:
- mergeam la poștă cu factura primită prin poștă,
- ne așezam la ghișeul de plăți și așteptam,
- eram căutați și identificați într-un document tipărit la o mașină de contabilizat,
- plăteam și ni se întocmea o chitanță de mână,
- plecam acasă.
Totul dura cel puțin două sau trei ore, depinde de noroc. Acum, plata telefonului, beneficiind de digitalizarea de la nivelul de jos dintre noi, operatorul de telefonie și bancă, fără a implica un organism centralizat al statului, se face în cel mult 5 minute, ceea ce înseamnă o reducere între 24 și 36 de ori.
Dacă vrem să plătim un impozit ca acum 20 de ani, mergeam la Secția financiară, așteptam la coadă, ni se spunea cât avem de plată, ne așezam la o altă coadă la casierie, plăteam și mergeam acasă. Dura toată aventura cel puțin patru ore. Acum dacă avem un cont pe ghiseu.ro intrăm pe această aplicație și plata nu durează mai mult de 5 minute, ceea ce înseamnă că economia adică pierderea  de timp este de 48 de ori mai mică.

Digitalizarea crește calitatea serviciului prin apariția unui volum de informații, introducerea de criterii de selecție și prin ierarhizarea listei elementelor rezultate. Când se face o rezervare a unei camere de hotel, se introduc destul de multe criterii de selecție și comparativ cu ceea ce era înainte de digitalizare se obțin acele elemente care ne permit să facem o alocare de resurse net superioară în comparație cu ceea ec se realiza înainte de digitalizare.

Digitalizarea aduce optimizarea costurilor, căci dacă înainte de digitalizare opțiunile noastre erau limitate de o carte de telefoane, de ceea ce ne oferea o agenție de voiaj, acum intrând pe Internet și folosind fie aplicații dedicate, fie cuvinte cheie, obținem informații care ne permit să alocăm resurse la un nivel optim în raport cu buzunarul nostru și cu exigențele noastre, fiind vorba de o optimizare multicriterială.

Digitalizarea aduce creșterea preciziei, căci aplicațiile utilizate ne furnizează informații extrem de precise fiind duratele de deplasare, poziția autovehiculului și structura traseului, eroarea fiind de cele mai multe ori de sub 10 metri. Precizia este importantă și în aprecierea calității unui serviciu sau produs. Observăm că la multe aplicații există aprecieri sau critici, care se finalizează prin acordarea de puncte, iar în final rezultă un punctaj agregat. Una este să mergem la un hotel cu nota 6 acordată de Booking.com și altfel stau lucrurile dacă mergem la un hotel cu nota 9,3 dată de același Booking.com.

Digitalizarea mărește gradul nostru de satisfacție, căci cu timpul obținut din folosirea serviciilor de e-Banking, cu banii obținuți dintr-o alegere mai chibzuită a unor resurse, vom face alte lucruri care ne vor bucura foarte mult în viitor.

Digitalizarea ne crește confortul căci a nu mai face drumuri să plătim tot felul de taxe, a nu mai sta la cozi, a nu mai cumpăra și căra tot felul de produse, ci prin folosirea facilităților de e-Commerce, ne schimbăm viața. Deocamdată, lumea nu a acceptat avantajele pe care le oferă aplicațiile de e-Learning, dar când vom conștientiza că prin e-Learning facem cursul de școală de șoferi și mai trebuie după ce am făcut și orele de simulare tot acasă, vreo 6 ore de condus mașina în trafic și dacă am dat dovadă de seriozitate rata de succes în a obține permisul de conducere este de peste 75%, beneficiile digitalizării sunt excepționale.

Digitalizarea ne scutește de eforturi dealtfel de neconceput într-o altă abordare, atunci când se vor integra bazele de date la nivel central și folosind doar amprenta digitală vom face ceea ce nici în visele noastre cele mai colorate nu s-ar fi reușit, așa cum de exemplu, este înscrierea online la facultate, fără a mai prezenta documente autentificare, dosarul electronic constituindu-se doar prin accesarea tuturor bazelor de date de la diplomele ministerului educației, de la ministerul sănătății dacă trebuie anumite elemente în cazul universităților care impun restricții și chiar și examenul de admitere există posibilitatea să se susțină online, dacă probele sunt gândite inteligent și se crează condiții ca fraudele să fie excluse în proporție de 98%.

Numai o societate primitivă, cu un management guvernamental ineficient nu acceptă că digitalizarea este esențială. Nu este necesar doar să accepte acest lucru, ci să treacă de urgență la implementarea facilităților digitalizării încât prezenta fizică să fie la nașterea unei persoane și la decesul acesteia, în rest totul să se producă de la distanță, fără ca persoana să fie prezentă în interacțiuni de tip birocratic niciodată.

(12 iunie 2022)

Caracteristicile digitalizării

Digitalizarea este un proces complet, care nu necesită reveniri inutile.
Digitalizarea este un proces de calitate foarte înaltă.
Digitalizarea este un proces pregătit cu minuțiozitate. 
Digitalizarea este un proces omogen, cu elemente de același tip.
Digitalizarea este un proces ordonat, bazat pe reguli și proceduri.
Digitalizarea este un proces corelat, cu elemente interdependente.
Digitalizarea este un proces coordonat, organizat pe niveluri.
Digitalizarea este un proces evolutiv, de la simplu spre complex.
Digitalizarea este un proces dinamic, cu mici variații de strategie în timp.

Digitalizarea este un proces determinist, cu elemente perturbatoare minime. 

Digitalizarea este un proces controlat, știindu-se atât duratele cât și necesarul de resurse.

Digitalizarea este un proces predictibil, adică estimarea finalizării este realistă.

(07 iunie 2022)

Codificarea eficientă și digitalizarea

 Codificarea este un proces.
Codificarea ar trebui să fie un proces inteligent.
Codificarea nu trebuie să dea bătăi de cap.
Codificarea trebuie să simplifice, nu să complice.
Se consideră o mulțime formată din elementele E1, E2, E3, ....., Ei, ....., En.
Dacă n este un număr fix, care nu se modifică în timp, lucrurile sunt destul de simple.
Dacă n este un număr necunoscut, lucrurile devin ceva mai complicate.
Modificarea lui n rezultă din:
- adăugarea de elemente noi la colectivitate, după elementul En,
- inserarea unui element în colectivitate între două elemente consecutive,
- inserarea unui număr oarecare de elemente între două elemente consecutive, 
- adăugarea de elemente în fața elementului E1.
Dacă vom considera o serie de timbre emisă de Poșta Română cu tema Olimpiada München 1972, deja acolo lucrurile sunt simple pentru că seria include:
- 6 timbre dantelate medalii olimpice,
- 6 timbre dantelate serie simplă,
- o coliță dantelată,
- o coliță nedantelată.
Se știe că acestea sunt timbrele și dacă se dorește o codificare, stabilirea codurilor este strict legată de conținutul seriei și anume:
- 1972,  anul în care a avut loc olimpiada,
- Munchen, orașul care a găzduit olimpiada,
- valoarea fiecărui timbru,
- Poșta Română, care este emitentul.
Codul nu trebuie să fie lung.
Codul trebuie să aibă aceeași lungime.
Codul trebuie să fie sugestiv.
Codul trebuie să permită modificări viitoare de concepție. Dacă se dorește codificarea tuturor timbrelor emise în România, codurile date trebuie să fie compatibile cu ceea ce s-a făcut. Nu trebuie să ne găsim în situația care s-a produs la numerele de telefoane sau la numerele autovehiculelor, care pentru București a necesitat introducerea a trei cifre între localitate și cele trei litere, deci s-a schimbat lungimea codului, ceea ce este destul de nasol.
Cei care construiesc coduri trebuie să fie vizionari.
În cazul mărcii muncitorului sau a numărului de legitimație al membrului unui partid, codurile se dau astfel încât să fie asigurată unicitatea, adică un număr este acordat unei singure persoane, așa cum este cu codul numeric personal, deși cu toate măsurile de precauție, tot au fost câteva situații în care două persoane aveau același CNP.

În cazul procesului meu de digitalizare, pentru facturi, am considerat codificarea ca fiind un proces lejer, căci dacă scriu:

- anul,

- luna,

- emitentul ENEL,  VODA, ENGI, BLOC,

ținând cont că facturile apar o singură dată pe lună, asigur o codificare sugestivă și mai ales, regăsirea informației rapide dacă voi da căutare după oricare dintre cele trei componente.

În cazul meu este neinteresant să am codificarea după numărul facturii pentru că fiecare emitent are sistemul său de codificare.

(19 februarie 2022)

Fii categoric omule, în era digitalizării!

Acum nu mai trebuie lucrat cu jumătăți de măsură. În era digitalizării trebuie să eliminăm hârtiile. Este imperios necesar. Pentru aceasta trebuie:
- să lucrăm sistematic cu poșta electronică,
- să stocăm toate fișierele,
- să definim chei de regăsire rapide,
- să evităm ștergerea de fișiere,
- să nu fim instabili în reguli,
- să ne schimbăm radical.

dacă nu vom reuși să lucrăm în acest fel, cu avalanșa de mesaje și fișiere din mediul online, ne vom găsi acum sau cât mai curând în imposibilitatea de a ne duce viața în condiții cât de cât normale.

Este o schimbare radicală de mentalitate. În loc de dosare, bibliorafturi și spațiu ocupat de hârtii, vor exista foldere, fișiere sau dacă suntem mai avansați, baze de date. Este necesară o altă ordine. Dosarele se caracterizau prin:

- loc,

- culoare,

- dimensiune.

Acum fișierele se caracterizează doar prin:

- nume,

- tip,

- apartemență.

Se zice că tot învățul are și desvăț. Voi experimenta desvățul, adică totul va fi în format electronic, deci:

- primesc prin poșta electronică, stochez fișierul în folder,

- primesc pe poșta clasică, scanez, stochez fișiserul în folder,

- dacă am nevoie merg doar în foldere.

Este o altă atitudine. Mă voi strădui să fiu măreț.

(09 februarie 2022) 

Digitalizarea, bat-o vina!

Digitalizarea va schimba fundamental raporturile dintre oameni. 
Digitalizarea înseamnă baze de date naționale interconectate.
Să ne imaginăm baza de date a absolvenților de facultăți.
Se dă admitere.
Se introduc în baza de date cei admiși.
An de an se complectează în baza de date situația fiecărui student.
Numai pentru cei care au terminat examenele este dată lista celor care susțin licența.
Se introduce nota de la examenul de licență.
Numai cei cu medie peste 6 la licență obțin diploma.
Cu baza de date a absolvenților se exclude posibilitatea circulației diplomelor false.
Folosind un criteriu rezonabil de acces, oricine va avea posibilitatea dacă X sau Y este absolventul facultății cu care se laudă în popor.
Digitalizarea scade dramatic birocratizarea și dependența cetățeanului de mofturile funcționarilor, obișnuiți să lucreze discreționar sau de fapt să nu lucreze. Ei primesc dosare online, au termene și sunt obligați să soluționeze. Calitatea și cantitatea muncii lor se vede prin indicatorii care se calculează automat de aplicația informatică de care dispun funcționarii.
Spunea un președinte de stat că la ei doar la naștere și la înmormântare e necesar să se prezinte cineva să ridice documente. În rest, totul este online. Adică societatea este digitalizată integral. 
La noi s-a tot vorbit de digitalizare, dar s-a bătut pasul pe loc. A trebuit să vină pandemia ca să-i facă pe birocrați să se protejeze și digitalizarea a fost elementul fundamental. Nu s-au implementat aplicații informatice în 2020 și 2021 de dragul cetățenilor, ci exclusiv pentru ca funcționarii să se protejeze.
Digitalizarea va face minuni, căci totul devine la vedere pentru cei care gestionează bazele de date și dacă acele baze de date mai sunt și corelate, spectacolul va fi total. Vom vedea cum bugetari cu 1.000 de euro pe lună și fără alte surse în afara unei mătuși Tamara, au agonisit milioane și milioane de euro. Vom mai vedea cum persoane cu venituri zero reușesc să aibă vile cu zeci de camere și mașini de super-lux în fața porții, dar și multe alte bizarerii care numai în spațiul mioritic sunt posibile.
Digitalizarea, bat-o vina le scoate la suprafață, cum apele învolburate scot gunoaiele.

(02 ianuarie 2022)

Digitalizarea e o vechitură de 20 de ani

 La noi se vorbește despre digitalizare de parcă ar fi ceva absolut nou. Nu. Digitalizarea este o vechitură depeste 20 de ani, dacă ținem seama că:
- se generează conținut digital de peste 30 de ani,
- fotografia digitală are și ea peste 20 de ani,
- scanare se face de peste 20 de ani,
- înregistrarea pe CD și DVD e veche ca dracul,
- copiera digitalizată are peste 20 de ani.
Chiar legea educației prevede realizarea unei platforme pentru derularea lecțiilor online pe la toate tipurile de învățământ. Dacă nu venea pandemia nu se făcea nimic în direcția digitalizării. Politicienilor și birocraților le-a ajuns cuțitul la os. De frica virusului SARS COV 2 în toate variantele lui, politicienii și birocrații nu vor contact cu publicul. Orice contact ar aduce riscul de îmbolnăvire. De aceea pedalează ei pe digitalizare, căci aceasta conduce:
- la eliminarea contactului direct cu cetățenii,
- le ușurează munca pentru că reduc dialogul,
- stresul lor devine zero că nu mai se discută,
- mulți cetățeni nu știu a lucra cu computerul,
- munca nu mai este dependentă de ceilalți.
Văzând care sunt beneficiile lucrului online, politicienii și birocrații trag spuza pe turta lor și forțează chestia cu digitalizarea. Ei nu-și dau seama că toate au o limită și digitalizarea introduce disciplină, rigoare și calitate, ceea ce pe politicieni și birocrați îi va enerva teribil, căci cetățeanul nu mai depinde de ei, ci ei depinde de cetățean. Toate reglementările digitale conduc spre a nu le mai lăsa politicienilor și birocraților prea multe portițe, căci fluxurile sunt foarte clare, iar justificările se reduc spre zero.

(30 noiembrie 2021)

Digitalizarea domestică

     Digitalizarea domestică este procesul prin care fiecare dintre noi își crează propria arhivă cu documentele pe care le primește sau le emite în vederea derulării de procese economice, medicale, educaționale sau de folosire a timpului liber.
Digitalizarea este un proces complex pentru unii, dar un proces simplu pentru marea majoritate a oamenilor dacă și numai dacă este:
- realizat ritmic pe măsură ce apar documentele,
- utilizat un mod simplu de scanare,
- adoptat un vocabular unic de cuvinte cheie,
- construirea identificatorilor se face folosind  o regulă  unică,
- păstrată regula pe toată durata  jocului,
- evitat modul de lucru empiric, fără instruire.
Pentru a derula un proces de digitalizare domestică trebuie să existe un computer dedicat acestui proces,  trebuie să existe asigurată scanarea de calitate a tuturor documentelor și trebuie fixat și menținut un ritm al actualizării doar prin adăugare a bazei de documente, astfel structurată încât regăsirea să se facă rapid.
    Există criterii de regrupare a documentelor.
    După criteriul frecvenței, există documente de unică frecvență, documente anuale, documente lunare.
    După criteriul naturii, există documente legate de educație, de achiziții de bunuri, de plăți utilități.
Vocabularul cu cuvinte cheie include elemente precum: apartament, telefon, autoturism, gaze, electricitate, mobilă, alimente, electronice, haine, motorină, benzină, service, băuturi, excursie, bilete, depozite, rate,  numerar, cadouri, carduri, conturi, derulări, bancă și multe altele.
    Construirea inteligentă a identificatorilor are menirea facilitării regăsirii informației. Dacă se digitalizează factura de gaze, fișierul va fi stocat sub denumirea de GAZE-AAAA-LL-ZZ-F, unde AAAA este anul, LL este luna, ZZ este ziua în care a fost emisă și F arată că este vorba de factură, iar dacă se face plata, în loc de F va apare P și existența a două documente în care unul are F și altul are P arată că există factura și plata efectuată. Dacă dorim să avem din start și alte elemente după F și după P vom pune sumele vehiculate. Dacă adoptăm forma GAZE-AAAA-LL-ZZ-F sau GAZE-AAAA-LL-ZZ-P o vom păstra tot timpul. Dacă adoptăm forma GAZEAAAALLZZF sau GAZEAAAALLZZP fără cratimă, de asemenea, o vom păstra tot timpul căci altfel, la dispunerea documentelor va apărea o problemă.
    Dacă ne hotărâm să avem pentru fiecare an calendaristic un folder separat, în denumirea documentului va dispărea AAAA, căci denumirea folderului este AAAA și ar apare elemente redundante. Sunt multe de discutat, dar fiecare va face cum crede că îl aranjează cel mai bine, căci a arhiva este o muncă de organizare și fiecare cum își așterne, exact așa va dormi, în sensul că dacă va face o codificare bună, va avea o regăsire rapidă.

(06 noiembrie 2021)

Digitalizarea hoților

Să nu creadă cineva că digitalizarea este marea găselniță pentru mine, pentru tine sau pentru prietenii și vecinii noștri. Nu. Digitalizarea este a hoților, a puturoșilor, a escrocilor și a tuturor gunoaielor care profită de orice, iar noi, poporul suntem doar niște victime inocente, care nu avem încotro și trebuie să ne supunem. Doar atât.
Să mă explic. Înainte primeam plicuri cu facturi de la electricitate, de la gaz, de la bănci, de la administrația locală. Fiecare plic însemna:
- costuri cu hârtiile,
- muncă de a le scrie,
- aducerea la destinatar.
Mi s-a zis cândva că un astfel de plic ar fi pe undeva la doi euro. De când cu digitalizarea, costul cu hârtia și cu transportul a dispărut, deci să zicem 1,5 euro nu mai sunt plătiți de companiile care trimiteau facturile. Economia nu s-a regăsit în buzunarul meu, căci hoții tot hoți sunt. Când a scăzut TVA de la pâine, diferența nu s-a regăsit la cumpărătorul de pâine, căci producătorii și vânzătorii de pâine sunt doar niște banali hoți care merg mână în mână cu statul, care este hoțul suprem. 

(26 octombrie 2021)