Te învăț să te autoevaluezi

În viață este bine să știi să te evaluezi cât mai bine sau cât mai corect sau cât mai precis, pentru a avea o imagine riguroasă despre potențialul tău și mai ales pentru a avea acele elemente care să-ți permită să-ți faci planuri de viitor, pe baza unor estimări pe care le faci tu în legătură cu calitatea muncii tale.

Să presupunem că dai teste grilă, fiecare test cu câte 30 de întrebări, fiecare întrebare este notată cu un punct. Vei face un tabel cu atâtea linii câte teste estimezi că vei da într-un interval ales de tine, un trimestru, un an sau cât vrei tu, cu mai multe coloane după cum urmează:

- coloana cu data în care ai susținut testul,

- coloana de identificare a testului,

- coloana cu numărul de întrebări ale testului,

- coloana cu punctajul maxim pe test notat Pmax,

- coloana cu numărul de puncte estimat de tine,

- coloana cu numărul de puncte efective date de evaluator,

- coloana cu diferența dintre punctele estimate și punctele efective.

Pe măsură de dai teste și primești rezultatele, vei completa acest tabel. Când ai un număr semnificativ de linii din tabel completate, să zicem cel puțin 16 teste evaluate, vei începe să faci analiza autoevaluării, lucru care presupune:

- calculul diferenței D dintre punctele estimate de tine și punctele efective,

- calculul diferenței D în valoare absolută notată DA,

- calculează ponderea diferenței DA în punctajul Pmax,

- calculează ponderea medie a diferenței în punctajul maxim,

- calculează abaterea medie standard a diferenței în punctajul maxim,

- calculează coeficientul de variație,

- interpretează rezultatele.

Voi da un exemplu, în care se consideră testele din tabelul de mai jos:

Ponderea medie este 0, 136. Estimarea este în plus sau în minus cu 13%, ceea ce este o estimare bunicică. Coeficientul de variație CV = M/AMS unde M este media și AMS este abaterea medie standard. AMS=0,0734 și M=0,136, rezultă CV=1,85 ceea ce înseamnă că vorbim de date omogene, deci media este reprezentativă, adică estimările făcute se păstrează în limite acceptabile. 

(06 martie 2025)

Statistica, bat-o norocul!

Mă mir cum nu se folosește acum prelucrarea datelor statistice, când există:

- metode extrem de eficiente,

- calculatoare electronice,

- software statistic,

- interfețe prietenoase,

- interpretări convingătoare.

Cel mai simplu este să luăm o serie de date, calculăm media aritmetică XM și abaterea medie standard AMS. Imediat vom calcula limitele unui interval (XM - 3*AMS; XN + 3*AMS) și valorile reale cu probabilitate de 99% se vor găsi în acest interval. Voi da un exemplu real. Un tip derula stagiul de la doctoral, având în studenție XM = 5,16 și AMS = 1,21 iar intervalul dedus era (4,95; 6,37). Să nu-mi spună mie cineva că respectivul va realiza cu probabilitate de 99% o teză de sub nota 6,37 iar dacă vorbim de o teză de doctorat, la 6,37 în niciun caz nu depășește o construcție submediocră. De aceea a pune un barem la admiterea la doctorat. Legea zice că diploma dă drepturi posesorului. Dacă acesta este certat cu o autoevaluare corectă, măcar comisia de admitere la colocviul de la doctorat ar trebui să-l trezească pe posesorul diplomei cu o medie de sub nota 7(șapte) la realitate, căci șansele ca el să finalizeze un doctorat cu o teză cu soluții originale este exclusă. Vă rog nu mai invocați că Albert EINSTEIN nu a fost student eminent. El a fost genial, ceea ce înseamnă că un licențiat din 100 milioane este genial și dacă ne uităm mai atent în oglindă pana geniului nu ne-a mângâiat pre noi cu certitudine.

(04 aprilie 2021)