Ulciorul nu merge de multe ori la apă

Azilurile groazei au făcut ca Gabriela FIREA să plece de la Ministerul muncii și după aceea să piardă alegerile la capitală din 2020. Acum, azilurile groazei din Bihor se doresc a  fi prilej ca Ilie BOLOJAN să-și facă bagajele de la Palatul Victoriei. Se aplică proverbul cu ulciorul care nu merge de prea multe ori la apă. Reportajele cu bătrânii în stadii terminale care au umplut câmpurile cu cruci și au adus familiei PAȘCA sume colosale, vor fi cercetați sub control judiciar, deși mass-media îi și vedea cu cătușe, la pușcărie. Problema azilurilor groazei a rămas ca problemă, dar emoția nu mai este aceeași. O știre trăiește nu mai mult de trei zile, după care trece pe un plan secundar. Dacă se dorea ceva spectaculos, mass-media trebuia să găsească alt subiect, care să genereze emoție colectivă imensă. Ilie BOLOJAN este calm, răspunde întrebărilor și nu a putut fi agățat de problema azilurilor din Bihor ale lui PAȘCA, așa cum i s-a întâmplat Gabrielei FIREA cu șoferul său, cu cunoscuții și mai ales, cu acele organisme din subordinea ministerului pe care-l conducea, organisme care nu și-au făcut treaba.

Se știe că ciorba de burtă nu se reîncălzește și de aceea, pentru BOLOJAN trebuie găsit:

- altceva,

- mult mai multă imaginație,

- talent jurnalistic,

- intuiție științifică.

Faptul că s-a revenit cu aceleași expresii prăfuite, arată lipsa de imaginație, de talent și de profesionalism a celor care-l vor pe Ilie BOLOJAN plecat.


(03 iulie 2026)

Cum e corect? Investitură? Învestitură?

În DEX online găsim:
ÎNVESTITURĂ, învestituri, s. f. Act prin care cineva este învestit cu o demnitate. ♦ (În societatea medievală) Ceremonie solemnă prin care o persoană era învestită cu o demnitate, cu un drept etc. de către seniorul său. – Învesti + suf. -tură (după fr. investiture).

Se zice că și varianta cu i, adică investitură este corectă. Eu știu că avem:

- a investi, când înseamnă a băga vani într-o afacere sau într-o construcție,

- investiția este rezultatul obținut după ce s-a băgat banii într-o afacere.

Un guvern este învestit. Când spunem că guvernul a fost investit, parcă ne gândim la investiții, la afaceri. O fi adevărat că și politica este o afacere? Nu avem în limbajul uzual ceva care să fie pus în corespondență cu afacerile, cu banii, când spunem investitură și ne gândim numai la guvern, adică guvernul a fost investit. E mai ușor să spunem că guvernul a fost investit, decât guvernul a fost învestit, căci î la început de cuvânt are o reonanță nu prea muzicală.

E corect să icem că guvernul a fost investit, dar e corect să zicem și că a fost învestit. Este frumos să lăsăm tot ce începe cu i spre zona economică și ce începe cu î (învestitură, învestit) către politic, să nu amestecăm mere cu pere că nu prea e bine.

(23 iunie 2026) 

De ce trebuie să plece Bolojan?

BOLOJAN este un premier detestat pentru că:
- nu a făcut reformă,
- a făcut doar tăieri,
- a lovit în neputincioși,
- este arogant,
- joacă într-o piesă proastă,
- ia măsuri de capul lui,
- nu comunică deloc.

Scena cu ceasul de la mână, de ieri este emblematică, pentru un tip cu caracter mic, obsedat că el este alesul care ne va scoate din c-c-tul deficitului excesiv, dar care va eșua lamentabil, căci pălăria ce i-a fost așezată pe cap este cu mult mai mare decât țeasta sa proprietate personală. El habar nu are ce înseamnă o reformă. să ne imaginăm schema  unui sistem, care cuprinde niște (noduri) cercuri legate între ele prin arce, deci formează un graf. A face reformă înseamnă:

- a elimina noduri din graf,

- a șterge arce dintre noduri,

- a muta poziția unor noduri,

- a adăuga noduri și arce.

Cu alte cuvinte, a face reformă, înseamnă a pleca de la un graf și a face tot felul de modificări în graf, pentru a obține alt graf. Prin tot ceea ce a făcut BOLOJAN, a făcut orice cosmetizare, numai reformă nu, căci grafurile de care s-a ocupat el, au rămas neschimbate. Când s-a făcut reforma administrativă din 16 februarie 1968, de la graful cu 16 noduri corespunzătoare regiunilor, s-a trecut la graful cu 40 de noduri corespunzătoare județelor. Aceasta a fost o reformă căci:

- s-a obținut un nou graf,

- nodurile aveau altă semnificație,

- arcele însemnau cu totul altceva.

Scremerile de a face o nouă structură administrativă cu 8 regiuni este în așteptare și șansele de a fi implementată sunt mici, căci nimeni nu zice: Doamne, ia-mi, ci toată lumea zice: Doamne, dă-mi. De aceea trebuie să pleca BOLOJAN, pentru că nu face reforme ci bate pasul pe loc. Mai este mult loc pentru a acumula contradicții în societate, până la crearea condițiilor pentru a începe o revoluție, cam 50 de ani.




(03 februarie 2026)

Astea sunt reforme?

Creșterea de TVA de la 19% la 21% este reformă?
Nu.

Tăierea buselor la elevi și studenți este reformă?

Nu.

Impozitarea pensiilor mai mari de 2.000 lei este reformă?

Nu.

Concedierile de personal din primării sunt reforme?

Nu.

Reformele sunt caracterizate prin:

- dispariția de componente organizatorice din administrația centrală,

- schimbarea din temelii a procedurilor de cheltuire a banului public,

- redefinirea criteriilor valorice de selecție a personalului pe funcții importante,

- înlocuirea mecanismelor de funcționarea statului cu altele eficiente,

- plata de salarii numai pe baza performanței personalului,

- introducerea onoarei ca element de bază în luarea de decizii,

- modificări drastice la nivel structural care aduce o nouă calitate a muncii.

Atât timp cât se vorbește, dar nu se întreprinde nimic în a defini complet reformele și a trece la implementarea lor necondiționată, vorbim de cosmetizări, de târguieli, de a bate pasul pe loc și mai ales, de a ne face că facem ceva, dar nu schimbăm nimic, vorba lui Nenea IANCU.



(03 octombrie 2025)

Summitul pentru apărarea Europei de la Londra

În ziua de 02 martie 2025 a avut loc la Londra summitul pentru apărarea Europei la care au participat:
Ilie BOLOJAN - președinte interimar al României

Antonio COSTA - președintele Consiliului European

Petr FIALA - premierul Cehiei

Hakan FIDAN - ministrul de externe al Turciei

Mette FREDERIKSEN - premierul Danemarcei

Ursula von der LEYEN - președinta Comisiei Europene

Emmanuel MACRON - președintele Franței

Georgia MELONI - premierul Italiei

Mark RUTTE - secretarul general al NATO

Pedro SÁNCHEZ - premierul Spaniei

Dick SCHOOF - premierul Olandei

Keir STARMER - premierul Marii Britanii

Jonas Gahr STØRE - ministrul de externe al Norvegiei

Alexander STUBB - preedintele Finlandei

Justin TRUDEAU - premierul Canadei

Donald TUSK - premierul Poloniei

Volodimir ZELENSKI - președintele Ucrainei

Cei prezenți și-au exprimat sprijinul pentru Ucraina și au analizat modalitățile prin care trebuie să se asigure securitatea țărilor Europei în fața pericolului pe care-l reprezintă Rusia.

(02 martie 2025)

Justin TRUDEAU

Ce mai face capitalul românesc, bre?

Au trecut, iată, 35 de la Revoluție și mă așteptam să văd capitalul românesc în mare expansiune în economie. Și vedeam un capitalist cum bagă banul în construirea unei autostrăzi. Și vedeam un capitalist cum bagă banul în construirea unei fabrici puternice de autoturisme electrice. Și vedeam un capitalist cum bagă banul în  realizarea unui ciclu complet de prelucrare a produselor din agricultură, pentru a stopa cu 80%  hemoragia de materii prime agricole și importul necontrolat de produse agricole semipreparate. dar după 35 de ani de la revoluție, aflu că un nene a băgat 41 de milioane de euro în clubul de fotbal Genova, că un alt nene, proaspăt reintrat în politică după ce a făcut și ceva pușcărie, tot cu fotbal și credință suge milioanele, în rest nimic relevant în afară de avioane private, colecții de mașini rare și lucruri excentrice ale beizadelelor. 
În concluzie, după 35 de ani, numărul miliardarilor autentici în euro de pe plaiurile mioritice este nesemnificativ, ca să nu spun nul, iar investițiile spre producție și ele tot nule sunt, căci încă cei ce dețin capital merg tot spre zone unde câștigul este rapid, fără efort și mai ales fără riscuri, așa cum sunt construcțiile de locuințe, cu ajutor de la stat pentru beneficiari, către cosmetizări superficiale de hoteluri, unde clienții sunt jecmăniți cu grație sau spre tot felul de șmenuri aducătoare de profituri aiuritoare, nefiscalizate, ceea ce nu capital curat se numește.

Adevărul este că mediul economic românesc nu este sănătos și riscurile de a face investiții curate fără statul corupt, sunt imense, iar pauperizarea capitaliștilor  autihtoni este la ordinea zilei, din moment ce cordonul ombilical dintre oamenii de afaceri mioritici și banii de la buget nu s-a secționat și legătura dintre mămica-buget și fătul-capitalist este indestructibilă, iar economia de piață este un simulacru.


(24 decembrie 2024)