Reforma scoasă cu forcepsul

După ce guvernul BOLOJAN a bătut din palme și și-a executat poporul cu creșterea TVA, cu taxa de 10% pe CASS la pensionari, cu reducerea burselor la elevi și studenți, cu liberalizarea prețelui la energia electrică, a trecut timid și șăgalnic la al II-lea pachet de măsuri, lucrând aproape chirurgical, pentru a nu deranja exact construcția pe care politicienii și sistemul corupt au realizat-o în 36 de ani, cu tenacitate, cu măestrie, cu obrăznicie și cu legi strâmbe care au creat tot felul de privilegii pentru specialii banali.

Deja direcția este un drum înfundat, căci lucrurile simple au devenit extrem de complicate și imposibil de corectat, când totul trebuia rezolvat într-o singură propoziție: cheltuielile bugetare se reduc cu 75% și punct. Nu dai pe nimeni afară. Nu vii tu guvern să spargi buboaie. Să le spargă cei ce au făcut declanșat infecția. Dintr-o mămăligă care reprezintă 25% din mămăliga dezmățului, oamenii trebuie să se descurce și așa singuri-singurei își reglau toate aberațiile, căci nimeni nu trebuie să se întindă mai mult decât îi este plapuma.

(15 august 2025)

Cât de demn, arogant și de mândru ești când cerșești bani?

Am aflat zilele acestea despre un nene care este lefter și care merge la neamurile înstărite să ceară niște bani și care se fălește că este demn, plin de mândrie și nu are deloc privirea în pământ. Eu știam că întotdeauna cel ce se duce să se milogească trebuie să fie umil, cu privirea în pământ, ușor încovoiat și pregătit să pupe dreapta binefăcătorului său.

În viața mea, când am fost pus în situația să cer bani cu împrumut, am avut o atitudine corespunzătoare, am vorbit frumos, am explicat la ce-mi trebuie banii și am dat garanții că-i voi returna la data la acre am convenit. Niciodată sumele cerute de mine nu au depășit 30% din salariul meu, căci știam că este foarte greu să returnez banii dacă ar fi fost sume mai mari.

Îl și văd pe nenea care se fălea la televizor că nu va merge în genunchi, că va fi vertical, cum va vorbi și tonul folosit când se va adresa persoanei cu banii. Nici nu vreau să-mi imaginez cum vor fi lucrurile, căci cel cu banii știe exact unde să-l așeze pe cel care a venit să ceară bani și dialogul începe de la acea poziționare. În plus, cel care are banii nu dă nimic gratis, ci va cere nu neapărat dobândă, ci o serie de alte chestii pe care cel care este strâns cu ușa va trebui să le accepte, pentru a nu pleca cu mâna goală, neavând o altă posibilitate de a face rost de bani.

(18 august 2023)

Interviu cu prof. univ. dr. Elena DOBRE de la Universitatea OVIDIUS

Am colaborat cu prof.univ.dr. Elena DOBRE la elaborarea articolului Contabilitatea orientată

proiect, care a apărut în Suplimentul cotidianului Economistul nr. 333 din 14 aprilie 2003, doamna

Elena DOBRE fiind expert contabil la acea vreme și lector la Universitatea Ovidius din Constanța.

De atunci am ținut legătura și i-am urmărit evoluția carierei profesionale, definită prin dinamism,

performanță și inovare, căci realizările sale stau mărturie la fiecare pas. De comun acord am

convenit să realizăm acest interviu. Întrebările mele vor fi precesate de acronimul II, iar

răspunsurile profesoarei universitare Elena DOBRE, vor fi precedate de acronimul ED.

II: S-o luăm cu începutul. Cine este Elena DOBRE?

ED: Elena DOBRE a fost Elena CĂLIN, nepoata unor bunici materni și paterni țărani colectivizați și

fiica unor părinți aflați la prima generație cu calitate de salariat. M-am născut și am copilărit în

comuna Lehliu jud. Ialomița, comună arondată mai târziu unui județ nou înființat în 1981, jud.

Călărași. Lumea satului din Bărăgan mi-a influențat personalitatea prin caracteristicile sale: (1)

dârzenia datorată muncii câmpului pe arșită și iernilor viscolite ce făceau să se topească zăpada

de multe ori, abia în luna mai; (2) onestitatea și adevărul dat fiind morala colectivității sătești în

care ciclul vieții se derula după anotimpuri și după evenimentele obștii în care fiecare se regăsea,

indiferent de vârstă.

II: Cum a fost eleva Elena DOBRE în școala generală?

ED: Am fost o elevă bună, chiar premiantă. Dincolo de curiozitate și competiție, stimulentul de

bază era Revista Cutezătorii pentru care nu primeam bani de abonament dacă nu aveam note

mari.

II: Ce discipline i-au plăcut elevei Elena DOBRE?

ED: Mai bine zis, ce discipline nu i-au plăcut elevei Elena DOBRE? Răspuns: aritmetica și

matematica la care nu avea note maxime. Ca elevă mi-a plăcut limba română, chimia și chiar

educația cetățenească, o disciplină nouă la acea vreme, față de care profesoara de predare îmi

prevedea o carieră de avocat.

II: Dar în liceu, cum a fost liceana Elena DOBRE? Ce discipline i-au plăcut?

ED: În liceu mi-a plăcut economia, limba engleză și literatura română cu care am ajuns în clasa

a11-a la Olimpiada faza națională Arad 1978, unde am obținut mențiune.

II: A avut modele printre profesorii săi Elena DOBRE?

ED: Da, majoritatea erau la cea vreme oameni cu vocație ce inspirau prin comportament și

activitatea de la catedră.

II: Să vorbim despre examenul de bacalaureat.

ED: Examenul de bacalaureat a avut probe Limba și literatura română și Matematica, ambele cu

note mari.

II: Cum ai ales facultatea unde ai dat admiterea? Cum a fost examenul de admitere?

ED: Am ales să dau admiterea la ASE București, facultatea Finanțe-Contabilitate doar pentru

faptul că părea că mă va conduce către o profesie stabilă. La ora aceea chiar nu știam ce

înseamnă profesia de economist.

II: Ca studentă, cum a fost Elena DOBRE?

ED: Am fost o studentă conștiincioasă care învăța toate cursurile pe modelul citit, recitit,

recapitulare scrisă și simulare examen oral cu o colegă bucureșteancă ce mă invita de fiecare dată

la ea acasă să repetăm pentru examene. Niciodată nu am omis de a citi vreun curs pentru că nu

m-am bazat pe norocul de nu îmi pica subiecte din cursul respectiv.

II: Cum au fost disciplinele din facultate?

ED: Toate mi s-au părut interesante chiar dacă unele păreau plictisitoare. Mi-a plăcut disciplinele:

Finanțe , Contabilitatea bugetară, Contabilitatea comercială, Contabilitatea comerțului exterior,

Drept Comercial.

II: Cum au fost examenele din studenție?

ED: Examenele erau orale sau scris+oral.

II: Ce profesori din facultatea te-au impresionat? Au fost modele printre ei?

ED: M-au inspirat în mod deosebit prof. Anghelache Gabriela (seminar Finanțe), prof. Negruțiu

Magdalena , prof. Feleagă Niculae (seminar Contabilitate- era perioada în care se pregătea să

plece să predea în străinătate, ceea ce ni se părea fabulos.... ).

II: Să vorbim despre lucrarea de licență. Cum ai ales acea lucrare? Cine a fost conducătorul

științific?

ED: Lucrarea de licență a avut titlul Echilibrarea bugetelor locale pe seama bugetului de stat și a

fost condusă de prof. Topciu. Am ales lucrarea după ce la un curs, profesorul (care vorbea liber și

convingător în amfiteatru, fără notițe) a afirmat că sistemul bugetar este asemenea vaselor

comunicante: excedentul unor bugete publice poate acoperi deficitul altora. Este valabil și astăzi,

rectificarea bugetară fiind mecanismul ce face posibil acest lucru.

II: Cât ai muncit pentru a realiza lucrarea finală?

ED: La acea vreme, anul IV semestrul II era dedicat exclusiv elaborării lucrării de licență.

II: Cum a fost la susținerea lucrării de licență?

ED: Susținerea a fost o reușită, mai ales că am beneficiat de o documentare deosebită în cadrul

Ministerului Finanțelor, unde seminaristul disciplinei Contabilitate bugetară avea funcție în cadrul

Serviciului Buget.

II: Au urmat anii de început la muncă în calitatea de absolventă de facultate. Cum au fost?

ED: Ca absolventă am fost repartizată (repartiție guvernamentală) la Banca de Investiții Sucursala

jud. Călărași. Orașele mari, centrele universitare erau închise la repartiția guvernamentală la nivel

național. Despre această constrângere care a schimbat multe destine, nu s-a vorbit niciodată după

1989. Deși poate a fost o soluție obiectivă de profesionalizare omogenă în profil teritorial, mulți

dintre absolvenți vizau orașele mari cu mai multe facilități ca standard de viață.

Munca de inspector la Banca de Investiții a fost facilitată de colegialitatea de bună calitate, de

organizarea profesională bazată pe metodologii de lucru și de aprecierea obiectivă. Toate aceste

lucruri mi-au responsabilizat activitatea fără a mi se părea covârșitor și am înțeles precoce că orice

profesie începe cu aplicarea de metodologii și continuă cu aplicarea de raționamente, în condițiile

perfecționării continue.

II: În contabilitate există tot felul de oportunități. Cum le-ai folosit?

ED: Contabilitatea am descoperit-o ca mod de lucru obiectiv și necesar încă de la facultate. Ca

inspector de bancă i-am înțeles utilitatea și mai târziu, după 1990, odată cu cărțile prof. Feleagă

Niculae am înțeles că este o inserție profesională transversală în economie. Regretatul profesor a

numit-o chiar ,,un joc social,, cu referire la utilitatea raportărilor financiare în luarea deciziilor

tehnico-economice și financiare.

II: Se fac specializări de expert contabil, de auditor. Să discutăm puțin despre acestea.

ED: Am devenit expert contabil în martie1991 prin examen organizat de Ministerul Finanțelor-

Biroul de Expertiză Contabilă. În 1992 am devenit Șef Birou Local Expertize în cadrul DGFP

Constanța. În 1994, în baza OG 65/1994 a fost înființată filiala Constanța CECCAR al cărui

secretar am devenit iar Biroul Local de Expertize s-a mutat la Tribunalul Constanța. Între timp, am

avut lucrări importante de expertiză contabilă judiciară.

II: Cum ai lucrat ca expert, ca auditor? Cât de utilă este experiența practică din lumea reală

pentru predarea cursurilor la studenți?

ED: În perioada 1992-2022 am lucrat ca expert contabil judiciar în multe dosare importante din

punct de vedere al complexității financiar-contabile, între care și câteva dosare cu spețe Shipping

care au presupus și cunoașterea terminologiei de specialitate în limba engleză. În anul 2000 s-a

înființat CAFR și am dat examen organizat la ASE București, examen de autorizare ca auditor

financiar. Între timp am obținut autorizare anuală de la CNVM ca cenzor extern independent (1996-

2000). În 1999 am devenit lichidator și mai târziu practician în insolvență, membru al UNPIR. În

anul 2008 an devenit consultant fiscal, membru CCFR Perioada de activitate în profesia contabilă

și mai ales lucrările de expertiză judiciară, m-au obligat la accesarea unor raționamente dobândite

gradual. Raționamentul profesional sau schema logică a problemei de rezolvat este fundamentul

exercitării oricărei profesii. Este o temă ce mă preocupă în a da măsură raționamentului în profesia

contabilă în baza factorilor determinanți și a contextului legislativ și de bună practică. Cum

măsurăm nivelul raționamentului profesional și mai ales, calitatea acestuia? Am avut câteva

tentative de a concepe o cercetare pe această temă mai ales că au fost timide încercări din partea

altor auditori financiari.

II: Cum te-ai apropiat de mediul academic?

ED: În 1999 după prima maturizare de peste 5 ani a profesiei contabile a apărut incompatibilitatea

expertului contabil de liberă practică cu calitatea de salariat, cu excepția activităților de învățământ.

În aceste condiții, am aflat întâmplător de scoaterea la concurs a unui post de lector universitar la

Facultatea de Științe Economice a Universității Ovidius din Constanța. Aveam calitatea de

doctorand în economie-contabilitate la Catedra de Contabilitate a Facultății de Contabilitate a ASE

București.

II: Ai fost asistent universitar, lector universitar și acum ești profesoară universitară. Cum ai

parcurs aceste trepte?

ED: Am dat concurs direct pe poziția de Lector universitar, cu susținere prelegere la ASE București

în fața comisiei de concurs (Jugănaru Mariana, decan Facultate Științe Economice, Univ. Ovidius;

Bodnar Maria, profesor la Facultatea de Finanțe ASE București; Vâscu Teodora, profesor la

Facultatea de Finanțe ASE București; Vintilă Georgeta, profesor la Facultatea de Finanțe ASE

București;

II: La ce discipline ai avut seminarii? Cum a fost primul seminar ținut de Elena DOBRE?

ED: Am avut cursuri și seminarii la disciplinele pentru care m-am titularizat ca lector universitar:

Finanțe publice, Monedă și credit, Finanțele întreprinderii.

II: La ce discipline ai avut cursuri? Cum a fost primul curs ținut de Elena DOBRE?

ED: La primul curs de Finanțe Publice, mi-am amintit de definiția dată de profesoara mea de curs

finanțe publice și am decis să nu omit ,, Finanțele sunt relații sociale în formă bănească. Finanțele

publice reprezintă relația socială în formă bănească stabilită prin lege între stat și contribuabili,,.

II: Ca să ajungi conferențiar universitar, condiția de promovare, pe lângă lucrări științifice

publicate, este să ai doctoratul. Să detaliem puțin acest subiect.

ED: Condiția de promovare era de două cărți/cursuri universitare publicate. În 2006 când am

promovat pe postul de conferențiar aveam publicate mai multe cărți:

DOBRE, Elena (2003). Probleme privind emiterea, circulaţia şi contabilitatea efectelor de comerţ. Constanța: Ex Ponto. ISBN 973-644-

145-8.

DOBRE, Elena (2003). Buget şi Trezorerie Publică. Constanța: Ex Ponto. ISBN 973-644-146-6.

DOBRE, Elena (2003). Control financiar, expertiză contabilă şi audit. Constanța: Ex Ponto. ISBN 973-644-196-2.

DOBRE, Elena (2003). Elemente de monedă, credit bănci. Constanța: Ex Ponto. ISBN 973-644-244-6.

DOBRE, Elena (2005). Noi dimensiuni în contabilitatea şi gestiunea titlurilor de valoare. Bucureşti: Info Mega. 386 p. ISBN 978-973-

7853-02-4.

DOBRE, Elena, FOAMETE, Lidia Alexandra, HÂNCU, Gabriel-Valeriu (2002). Managementul Proiectelor – Glosar. București: Editura

Economică. ISBN 973-590-701-1.

BODEA, Constanța coordonator, DOBRE, Elena coautor (2002) Handbook of Project Management București: Editura Economică, 2002.

Ediţie bilingvă ro/eng. ISBN 973-590-604-X.

MATEI, Gheorghe, NEGREA, Alexandru, DOBRE, Elena (2002). Finanţe Publice – Teorie, Practică, Reglementări. Constanța: Ex

Ponto. ISBN 973-644-046-X.

DOBRE, Elena, MUNTEANU, Irena (2004). Finanţele întreprinderii. Noţiuni de bază, studii de caz şi teste de autoevaluare. Constanța:

Muntenia. ISBN 973-692-072-0.

DOBRE, Elena, MUNTEANU, Irena, DOBRESCU, Oana (2005). Finanţe publice. Noţiuni de bază, studii de caz şi teste grilă. Constanța:

Muntenia. ISBN 973-692-071-2.

II: Cât ai muncit pentru teza de doctorat? În ce au constat contribuțiile doctorandei Elena DOBRE

la dezvoltarea domeniului din teza de doctorat?

ED: La teza de doctorat susținută în 2004 am muncit 4 ani + 2 ani prelungire legală conform Legii

nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic. Varianta inițială a tezei de doctorat ,,Dimensiuni

noi în contabilittaea și gestiunea titlurilor de valoare,, avea 600 pagini și am redus paginația la

381deși uzanțele erau la nivelul de 200 de pagini. Tema a fost generoasă și de mare actualitate

tratând între altele ,,contabilitatea de acoperire și instrumentele financiare derivate,,. Tema a

anticipat criza din 2007-2008. Analiștii Wall Street au considerat responsabilă tocmai contabilitatea

de acoperire (hedging accounting) și modul de prezentare a riscului de piață în situațiile financiare.

II: Ai publicat articole?

ED: Da, am publicat articole mai întâi în publicațiile organismelor profesionale CECCAR și CAFR

pentru că temele erau orientate profesional și didactic. Mai târziu am publicat în reviste academice

și în jurnale open science. Am publicat de cele mai multe ori ca unic autor și de foarte puține ori

coautor. Probabil ca efect al obișnuinței de lucru în mod individual ca profesionist contabil.

II: Ai publicat cursuri?

ED: Da am publicat o serie de cursuri ca unic autor și câteva cu asistenții cu care am lucrat la

seminar. Întotdeauna am respectat munca fiecăruia și am menționat contribuția efectivă a fiecăruia

dintre noi.

II: Acum de pe poziția de profesoară universitară, coordonezi discipline. Să detaliem. Ce aduc

nou aceste discipline?

ED: Titularizarea ca profesor a avut ca discipline de predare pe linia finanțe-contabilitate și

management financiar de proiecte. În domeniul de interes finanțe-contabilitate, am coordonat

disciplinele Finanțele Întreprinderii și Finanțe Publice, ocazie cu care am publicat cursuri alături

asistentele universitare cu care am lucrat. Mai târziu în 2010 am fost coordonator pentru cursuri ID

Buget și Trezorerie Publică, Gestiune Bancară, Control Financiar și Expertiză Contabilă și Audit

Intern. În 2019 am fost coordonator curs opțional ID Gestiunea Financiară a Instituțiilor Publice

(curs universitar pentru învățământ cu frecvență publicat în 2022 la Editura Pro Universitaria ISBN

978-606-26-1499-7). Pe parcurs mi-au fost încredințate cursuri noi mai ales la programe de studii

master, precum Procedura Insolvenței, Audit financiar și guvernanță corporativă. Pe linia

managementului de proiecte, am predat discipline legate de finanțarea și evaluarea și controlul

proiectelor. Disciplinele încredințate de facultate spre predare și coordonare au avut ca noutate

integrarea reperelor practice în teorie prin utilizarea cu denominalizare a studiilor de caz oferite de

exercitarea profesiei contabile, inclusiv în domeniul managementului de proiecte. Lista lucrărilor și

CV-ul se regăsesc la finele ultimelor cursuri universitare publicate prin editura ProUniversitaria.

II: Anii de pandemie au fost grei. Cum ai procedat?

ED: Pandemia a instituit un alt tip de disciplină profesională bazată pe susținerea cursurilor on-

line, bazată pe interdicția de deplasare fără declarație...și pe teama de anu contacta virusul în

cauză....

II: Cum au decurs cursurile, seminariile și examenele online?

ED: Cursurile le-am ținut online pe folosind o scurtă perioadă platforma Zoom, apoi Webex privat și

Webex instituțional. M-am adaptat bine la programul online, acesta fiind comod atâta timp cât

există material de predare și interfața virtuală. Consider că susținerea activităților de învățământ în

varianta online este de departe mai bună din punct de vedere al fructificării timpului, cu condiția ca

prezența online să fie efectivă din partea studenților (referire la camera închisă pe tot parcursul

cursului). Am explicat de câteva ori studenților că nu este îndeplinită condiția de realitate a

activității dacă nu avem asigurată posibilitatea verificării aserțiunii existență definită în acest caz,

prin spațiu virtual și timp.

II: Cum arată o zi de muncă obișnuită a profesoarei universitare Elena DOBRE?

ED: Întotdeauna ziua de muncă a fost ghidată de agenda de lucru săptămânală. Această unitate

de măsură în timp mă ține conectată la sarcinile și evenimentele curente și îmi dă posibilitatea de a

face un bilanț de satisfacție. Menționez că pe tot parcursul meu universitar de până acum am

lucrat paralel ca expert contabil, auditor financiar, practician în insolvență, consultant fiscal.

II: Cum colaborează Elena DOBRE cu colegii săi? dar cu studenții săi?

ED: Consider și practic o colegialitate de tip formal instituțional pentru a acoperi pe deplin sarcinile

impuse sau ocazionate de funcția didactică. Am pus accent maxim și întotdeauna pe sarcina

didactică și am respectat toate cerințele impuse de managementul universitar. Deși am activat ca

expert formator pentru îmbunătățirea managementului universitar în cadrul unui proiect strategic

național (Proiectul Strategic pentru Învăţământul Superior, contract nr. POSDRU /2/1.2/S/4 /2009 Îmbunătăţirea

Managementului Universitar -mobility training at London Higher Education Institute -London), nu mi-am dorit ocuparea

unei poziții manageriale, influențată probabil de documentarea făcută la universități din UK unde

practicile de management sunt dominate de disocierea între funcția didactică și funcția

managerială (managementul universitar este asigurat de persoane ce nu dețin funcții didactice).

Cu studenții am colaborat bine și foarte bine prin disponibilitatea legată de explicații suplimentare

și de accentul pus pe studii de caz. Dovadă că în 2011 am obținut titlul de profesor Bolonia pentru

activități centrate pe student (a se vedea www.dobreelena.ro).

II: Am citit lucrarea Finanțe manageriale orientate pe proiecte, aflată la editura ProUniversitaria, în

curs de apariție. Să discutăm despre această abordare nouă.

ED: Această nouă abordare este de fapt mai veche pentru mine, adică am văzut finanțarea

proiectelor ca temă transdisciplinară încă de la primele inițieri legate de proiecte în anii 2000. Un

proiect universitar internațional derulat în anul 2000 la ASE București Facultatea de Cibernetică

Economică, în colaborare cu Universitatea Ovidius din Constanța, mi-a deschis ochii către

problematica proiectelor și dorința de aprofundare a acestui domeniu, mai ales că în calitate de

inspector de bancă de investiții aveam experiența practică a finanțării unor obiective economice.

Am beneficiat de o bursă de documentare la KTH University Stockholm, Suedia, ceea ce mi-a

permis accesul la teoria privind project management. Am tradus și am înțeles o serie de aspecte

ce m-au condus către publicarea unor lucrări în acest domeniu.

DOBRE, Elena (2007). Controlul şi Auditul Proiectelor. București: Editura Economică, 110 p. ISBN 978-973-644-145-8.

DOBRE, Elena (2007). Finanțarea proiectelor economice. Constanta: Ovidius University Press, 150 p. ISBN 978-973-641-341-4.

DOBRE, Elena (2007). Control of Projects- a Cybernetic Control. Journal Of Applied Qantitative Methods (JAQM) [online], vol. 2, issue 3, pp. 320-

327. ISSN 1842-4562, indexed in member of DOAJ. Disponibil: http://www.jaqm.ro/volume-2,issue-3.php

http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.578.4401&rep=rep1&type=pdf

Menționez că publicarea în jurnalul JAQM se datorează chiar inițiatorului acestui interviu, drept

pentru care îi mulțumesc și astăzi pentru încurajare și sugestii. Ideile dezbătute atunci între un

informatician și un economist privind orientarea pe proiecte sau auditul datelor, m-au urmat în timp

și am ajuns să le dezvolt în lucrările mele.

Conștientizarea a venit gradual pe măsura documentării în domeniu dar orientarea finanțelor

manageriale pe proiecte a venit odată cu încredințarea cursului Finanțe manageriale la masterul

Administrarea și Auditul Proiectelor de Afaceri. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu 3 ani, ocazie

cu care am propus redenumirea cursului și restructurarea conținutului pentru a face inteligibilă

cauzalitatea retrospectivă dintre fezabilitatea proiectelor și decizia de finanțare a acestora. Practica

ne arată că mai întâi evaluăm fezabilitatea prin criterii tehnice operaționale și financiare așa încât

numai proiectele profitabile și durabile/sustenabile sunt supuse aprobării pentru finanțare. A fost

nevoie doar de a pune accentul pe această problemă. Am reușit sper, să elimin reticența cu care

studenții primeau cursul Finanțe manageriale în cadrul unui master orientat pe proiecte. Elementul

de bază a fost cred abordarea lucrativă și corporativă. După mulți ani de documentare teoretică și

practică, cred că lucrarea poate fi interesantă ca și curs universitar pentru nivel master, cel puțin

pentru câteva idei și abordări (mai mult sau mai puțin explicite) care în parte, au fost deja afirmate

și aplicate și în alte publicații proprii, și se se referă la:

- Finanțarea proiectelor și Finanțarea prin proiecte;

- Finanțarea proiectelor ca formă modernă de investiții;

- Managementul corporativ ca management al managementului de proiecte;

- Controlul progresului proiectului nu poate fi mai bun decât planul de control al proiectului.

- Implementarea și mai ales post-implementarea proiectului ar trebui anticipată la momentul

selecției proiectului pentru finanțare. Controlul post-implementării proiectului, ar trebui bine

planificat.

- Factorii de reușită ai proiectului sunt importanți dar și factorii de eșec ar trebui investigați cu

anticipație față de finanțarea proiectului.

- În multe cazuri, rezultatele proiectului sunt subsecvente rezultatelor curente ale organizației

și în această cheie se pot anticipa multe aspecte ce conduc la succesul sau la eșecul

proiectelor.

- .................. și lista continuă.....

II: Ce mai are pe masa de lucru Elena DOBRE, căci știu că are multe idei surprinzătoare și

dorința de a aduce noi elemente în domeniul în care face cercetare științifică?

ED: Poate că este prea mult spus cercetare științifică unor materiale mai bine organizare și poate

cu accent pe noutate și raționamente de asimilare..... Tocmai de aceea mi-am propus publicarea

cursurilor universitare pentru a se putea contura un profil autentic de profesor, așa cum este

acesta în realitatea didactică. Nu sunt cercetător înregistrat, nu am publicat decât în ISI

Proceedings și Open Acces Journals, deși am lucrări citate în Sustainability 2018-mdpi.com și în

Economics 2022-mdpi.com, ambele Q2. Pe masa de lucru stă în faza de publicare și un curs de

AUDIT în limba engleză pentru specializarea Business Administration. Următoarele materiale la

care lucrez de câțiva ani Fiscalitatea globală actuală- de la evitarea dublei impuneri la evitarea

dublei neimpuneri și Expertiza contabilă- reflecție a economiei de tranziție în România.

II: Să vorbim despre obiectivele viitoare pe care le are Elena DOBRE.

ED: Obiectivele profesionale sunt legate de aceste publicații care sper să se materializeze înainte

pe pensionare (iulie 2025). Obiectivele personale sunt legate de sănatate și de familie. Cu toții ne

dorim liniște sufletească și bucuria de a trăi, oricâte obstacole am avea... Dacă mă întrebați de

obiective, implicit apare ideea de rezultat și de succes. În ce mă privește, consider că întreaga

mea carieră profesională (de liberă practică și universitară), surprinsă în parte și în acest interviu,

nu reflectă neapărat ceea ce numim succes. Reflectă mai degrabă, bucuria de a avea putere de

muncă și satisfacția de a avea continuitate în rezultatele muncii împletind permanent teoria cu

practica.

II: Cum vede Elena DOBRE dezvoltarea Facultății de Științe Economice de la Universitatea

OVIDIUS din Constanța?

ED: Cred că s-au făcut mulți, mulți pași înainte pe linia cercetării și a eticii și sper să se maturizeze

un colectiv plin de aspirații și de realizări universitare.

II: Cum se vede Elena DOBRE peste 5 ani?

ED: La pensie dar fără plictiseală ... am multe de recuperat în viața personală... cărți de citit,

călătorii, muzee, expoziții...poate și alte lucrări de scris....

II: Dar peste 10 ani:

ED: Este un arc de timp pe care vreau să mi-l imaginez senin și plin de înțelepciune, fără mari

regrete și fără așteptări nerealiste.

Am mulțumit profesoarei Elena DOBRE pentru amabilitatea cu care a răspuns întrebărilor mele .
Sunt sigur că eforturile profesoarei Elena DOBRE se vor vedea și acum, dar și peste ani, când generațiile de studenți cu care a lucrat la cursuri și la seminarii, vor merge în producție și vor aborda problemele concrete folosind metodele și tehnicile pe care profesoara lor le-a prezentat de la catedră sau le-a scris în cărțile pe care le-a publicat fără ostenire.

(08 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Viorel ȘTEFAN

Viorel ȘTEFAN este acum un bărbat de 68 de ani.
Viorel ȘTEFAN este absolvent al facultății de Științe Economice de la Universitatea Al. I. CUZA din Iași, promoția 1980.
Viorel ȘTEFAN este doctor în științe economice din anul 2002 cu teza susținută la Universitatea Dunărea de Jos din Galați.
Viorel ȘTEFAN a fost parlamentar între 1996 - 2008.
Viorel ȘTEFAN a fost ministru al finanțelor în intervalul 4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017. 
Viorel ȘTEFAN a fost viceprim ministru în intervalul 29 ianuarie 2018 – 4 noiembrie 2019.
Viorel ȘTEFAN m-a dezamăgit că nu s-a remarcat prin nimic special în parlament, căci eu nu am auzit de vreo lege care să se numească legea lui Viorel ȘTEFAN.
Viorel ȘTEFAN m-a dezamăgit că în calitatea sa de ministru al finanțelor nu s-a remarcat prin nimic special și aici mă gândesc la o reformă în finanțele publice. El fiind de formație economist, dar nelucrând efectiv în zona finanțelor, posturile ocupate de el au fost la NAVROM, nu avea instrumentele adecvate abordării frontale a problemelor de sistem, pentru a revoluționa acel sistem anchilozat.

Avem în comun faptul că suntem născuți în aceeași zi și în aceeași lună, dar la o diferență de 7 ani, eu fiind mai mare decât Viorel ȘTEFAN.

(01 septembrie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Florin GEORGESCU

Florin GEORGESCU este un bărbat de 69 de ani.
Florin GEORGESCU este absolvent al Facultății de  Contabilitate din ASE la vârsta de 23 de ani.
Florin GEORGESCU a fost parlamentar între 1996 - 2004.
Florin GEORGESCU este prim-viceguvernator al BNR din 2004.
Florin GEORGESCU are doctorat în economie cu teza de 176 pagini intitulată Capacitatea de piata - necesitate obiectiva a echilibrului monetar al unitatilor economice și susținută în 1989. Coordonatorul său științific a fost profesorul Mircea POPOVICI.
Florin GEORGESCU a mai publicat și alte lucrări și este cadru didactic cu rang de profesor universitar, foarte apreciat în ASE. A colaborat cu profesorii Iulian VĂCĂREL și Florian BERCEA în realizarea de lucrări științifice valoroase.
Florin GEORGESCU în intervalul 7 mai 2012 – 21 decembrie 2012 a fost ministru al finanțelor.
Florin GEORGESCU m-a dezamăgit că deși știe exact meserie, s-a poziționat pentru planul al II-lea în BNR, lăsând pe cineva care a terminat facultatea de Relații Economice Internaționale să ia caimacul.
Florin GEORGESCU m-a dezamăgit că deși nu trebuie să facă politică în BNR, el aplică teorii de stânga în BNR și dinamica financiară dictată de acolo este cu mari lacune.
Florin GEORGESCU m-a dezamăgit că nu a luat taurul de coarne în legătură cu intrarea noastră în zona EURO și ne aflăm undeva la coada acestui proces din dorința de a fi feriți de nu știu ce influențe... Toată lumea bună este în zona EURO, numai noi nu, dar știm să împachetăm acest rateu într-o poleială suspectă de doi bani.

(14 august 2022)

Facultățile grele sunt acelea care...

Peste tot în lume, există facultăți grele, care au programe de învățământ ce conțin discipline cu grad de complexitate foarte mare, care presupun ore de laborator, multe teste și examene cu rate de promovabilitate care abia dacă trec de 60%, nu datorită exigenței profesorilor și nici a lipsei de preocupări a studenților, ci datorită volumului de cunoștințe, a legăturilor dintre ele și mai ales a minimului de tipologii de probleme pe care studenții trebuie să le cunoască, minim care este considerabil de mare și de diferit.

La facultățile grele, curba lui GAUSS este atotputernică, întrucât ponderea celor cu note de peste 9,50 este de sub 10%, ponderea celor cu note între 9,00 și 9,49 este de cel mult 15%, cum tot atât de bine, ponderea celor cu note sub 5,00 este și ea de sub 10% căci studenții care urmează o facultate grea, au venit s-o și termine, nu să facă mișto, pe timpul și pe banii lor.

Facultatea grea nu este de nasul oricui. A urma o facultate grea înseamnă a fi în liceu nu un elev oarecare, ci un elev foarte bun. Proba cea mai bună pentru a pregăti o admitere la o facultate grea este aceea de a te prezenta la olimpiade la disciplinele de admitere de la facultatea grea și de a obține la olimpiade punctaje de trecere de la o fază la alta, până la faza națională. Un elev mediocru, de 7,00 ca medie, nu are nicio șansă să intre la o facultate grea, căci acolo media de admitere în cel mai rău caz este de peste 8,50. Au fost cazuri în care media 9,25 nu a fost deloc suficientă pentru a intra la o facultate grea pe locurile de la buget.

Pentru a crea premisele admiterii la o facultate grea, părinții au un rol absolut special. Ei trebuie să-și pregătească odrasla cu mare atenție, adică să-i insufle dorința de a învăța încă din școala elementară, fără ingerințe bizare în relația lor de părinți cu profesorii din școală. Ei trebuie să înțeleagă care sunt limitele copilului lor și dacă sunt realiști și-și dau seama că odrasla lor nu este de o facultate grea, s-o cotească în altă direcție cu grație, fără ca odrasla să simtă ce și cum. După școala elementară, părinții trebuie să țintească licee de top. Stai cu deștepți, te deștepți. Stai cu proști, te prostești. Acest proverb trebuie să-l știe orice părinte și trebuie să-l aplice. Orice cocoloșire a părintelui în ideea de a-l trimite pe copilul său la un liceu slab pentru a fi el acolo strălucitor, este o mare greșeală. Și la liceu, părintele trebuie să urmărească să fie odrasla lor într-o clasă foarte bună, adică să aibă elevi foarte buni, dar și profesori foarte buni.

Admiterea la o facultate grea se pregătește. Copilul trebuie să și-o dorească. Părinții trebuie să facă tot ce depinde de ei ca admiterea să nu fie un risc nepermis de mare, iar copilul să plătească acele costuri pe care părintele extravagant le-a impus, dar el ca părinte are buzunarele în care fluieră vântul. Copilul trebuie meditat și părintele trebuie să nu se lase dus de val în ceea ce privește meditatorii. El nu trebuie să-i îndoape cu bani, ci trebuie să plătească doar calitatea muncii lor și nu excesele lucrului la grămadă.

Facultatea grea, are admitere grea. Facultatea grea are sesiuni de examene grele, unde învățatul doar în sesiune, nu asigură nici 30 din volumul de cunoștințe ce trebuie acumulat. Studenții de la o facultate grea nu au timp să aibă și job part time. Tânărul absolvent de liceu, după ce trece de toate sesiunile de examene de la o facultate grea, este cu totul alt om. El știe o meserie și de a doua zi după ce susține lucrarea de licență el dacă merge în producție, face față cu brio.

Toată lumea știe care sunt facultățile grele din România. Nimeni nu-i va spune unui absolvent al unei facultăți de doi bani că nu-l angajează că știe că respectivul a trecut ca găsca prin apă prin anii de studii la respectiva facultate, ci îi va spune că-i mulțumește că s-a prezentat la interviu, dar să aștepte acasă, că va fi contactat. Absolventul unei facultăți grele este așteptat cu brațele deschise pe piața muncii și pentru el se va găsi imediat un loc. De nenumărate ori am văzut angajatori care așteptau la ușile unde avea loc examen de licență și imediat ce un absolvent ieșea de la examen, era abordat pentru a fi angajat.

(10 august 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Adrian CÂCIU

Adrian CÂCIU este un bărbat de 48 de ani.

Adrian CÂCIU este ansolvent al unei facultăți de la Universitatea Româno-Americană, promoția 1998. 

În clasificarea oficială, Universitatea Româno-Americană figurează în categoria universităților private, aflată pe  locul 29 în clasamentul din 2021 al universităților românești, dintr-un total de 75 de universități.

Era interesant dacă Adrian CÂCIU ne prezenta foaia matricolă din liceu, căci în anul 1992 încă se mai dădea admitere la ASE și mi-aș fi dat seama de ce Adrian CÂCIU a preferat să meargă spre o facultate unde nu prea se dădea examen de admitere.

La 39 de ani Adrian CÂCIU a finalizat un master în Facultatea de Economie Agroalimentară – ASE București care nu are nicio legătură cu finanțele.

Adrian CÂCIU m-a dezamăgit că-și dă prea mare importanță.

Adrian CÂCIU m-a dezamăgit că face pe interesantul.

Adrian CÂCIU dacă ar fi terminat Harvard Business School aș fi zis să fie așa de ermetic, prețios și arogant. Dar cu faptul că nu are studii de finanțe scrise clar pe diplomele sale, s-o lase mai moale și să se poarte ca un individ care a învățat din mers meserie pe care o face după ureche, căci e ministru de aproape un an și nu se vede să fi făcut ceva, ceea ce m-a dezamăgit crunt.

Adrian CÂCIU m-a dezamăgit că dă pomeni și nu stimulează munca.

Adrian CÂCIU m-a dezamăgit că nu rupe pisica în două și nu stopează hemoragia financiară, generatoare de inflație.

Adrian CÂCIU m-a dezamăgit că pe moșia lui digitalizarea este nulă. Vrea exemple? I le dau.

Adrian CÂCIU m-a dezamăgit că nu a gestionat cu nimic explozia prețurilor, căci mecanismele economiei de piață nu sunt picate din cer, ci sunt făcute și întreținute de oameni.

(06 august 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Iancu GUDA

Iancu GUDA este un bărbat de 46 de ani.
Iancu GUDA este absolvent MBA al Univeristăţii Sheffield aflată pe locul  95 în top 1200 universități.
Iancu GUDA are un doctorat în finanțe bănci.
Iancu GUDA are 173 cm înălțime.
Iancu GUDA a terminat facultatea de Finanțe Bănci din ASE.
Iancu GUDA a terminat celebrul curs de master DOFIN al profesorului Moisă ALTER.
Iancu GUDA este președinte al AAFBR.
Iancu GUDA are o emisiune la canalul tv DIGI 24 intitulată Banii în mișcare.

Iancu GUDA este autor de cărți de specialitate.

În mod normal, nu ar trebui ca Iancu GUDA să mă dezamăgească cumva. Și totuși, Iancu GUDA m- dezamăgește. De câte ori am ocazia s ajung cu telecomanda la postul DIGI 24 și apare acolo Iancu GUDA, schimb canalul.

Iancu GUDA mă dezamăgește că vorbește prea repede.

Iancu GUDA mă dezamăgește că-mi aduce aminte de Nicolae CEAUȘESCU.

Iancu GUDA mă dezamăgește că-mi vorbește de sus, dându-mi tot timpul sfaturi.

Iancu GUDA mă dezamăgește că e prea teoretic și televiziunea se adresează oamenilor simpli.

Iancu GUDA mă dezamăgește că vorbește ca din cărți, căci el nu a condus efectiv o afacere să simtă pe propria-i piele cum câștigi sau cum pierzi în funcție de o decizie. Mi-ar fi plăcut ca el să fi fost șef de serviciu la vreo bancă, să aibă responsabilități efective și să vină să vorbească la televizor despre ceea ce a trăit el efectiv zi de zi și despre riscurile pe care și le-a asumat în mod curent și ce efecte au avut deciziile.

(13 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Radu SOVIANI

Radu SOVIANI vorbește mult și foarte repede când acordă interviuri la televiziuni.
Radu SOVIANI dă senzația că deține adevărurile absolute în ceea ce privește finanțele.
Radu SOVIANI face descrieri sumbre asupra crizelor economice ce vor să vină.
Radu SOVIANI critică deciziile guvernelor, oricare ar fi acestea.

Radu SOVIANI face descrieri și spune ceea ce se vede cu ochiul liber,

Radu SOVIANI este analist financiar, dar nu i-am citit CV-ul să văd experiența sa pe la guvern.

Radu SOVIANI teoretizează și parcă vorbește din cărți de parcă nu ar avea deloc experiență.
Radu SOVIANI mă dezamăgește că stă pe margine. Dacă e așa de bun, de ce nu se implică în procesul decizional și de execuție, nu voi înțelege niciodată.
Radu SOVIANI mă dezamăgește pentru tonalitatea pe care o abordează atunci când arată marile greșeli pe care le face guvernul, fără a veni su soluția. Eu nu am acceptat niciodată ca o persoană să-mi critice soluția pe care o propun, fără a veni cu o soluție, care în plus, să fie mai bună decât ceea ce am propus eu, dar nu oricum, ci demonstrând și garantând că așa stau lucrurile cum zice el.

Radu SOVIANI este prea prăpăstios în ceea ce privește prognozele sale, iar lumea așteaptă de la el o lumină de speranță, iar acesată abordare mă dezamăgește profund.

(11 iulie 2022) 

Iancu GUDA un fel de guru la DIGI24

Economistul Iancu GUDA are calificarea necesară pentru a vorbi despre anumite lucruri din zona financiară, pe înțelesul maselor. El a terminat Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, precum și masteratul celebru DOFIN al lui Moisă ALTER.

El apare pe DIGI 24 și ocupă spații ample. Vorbește prea mult și vorbește repede și acordă prea mult spațiu abordărilor teoretice, devenind puțin credibil, ușor enervant, mai ales că îmi aduce aminte de discursurile lui Nicolae CEAUȘESCU.

Dacă s-ar orienta pe probleme mai simple și cu exemple mai multe, ar deveni mai interesant, pentru că fiecare dintre noi vrea să înveșe să-și înmulțească banii.

(06 ianuarie 2022)

Înțelege careva?

Românul este fudul nevoie mare! Face el ce face și dă cele mai pompoase denumiri celor mai banale structuri, ca să pară și el ceea ce de fapt nu este. 

Cum vine treaba cu generală și regională nu am înțeles. Nu știam că există altfel de finanțe decât cele publice, căci finanțele personale în niciun caz nu sunt treaba statului. Este agenție națională de parcă ar exista și agenții interstelare, interplanetare, comunale, sătești, stradale. Esete de datoria oricărei entități care se ocupă de chestii fiscale să administreze. A spune administrare și fiscal este o tautologie. Să mergem mai departe cu gluma aceasta deplasată, cu luarea în considerare a cuvântului general și a cuvântului regional. Ori este general și se ocupă și de spălatul closetelor, ori este regional și se ocupă de Muntenia, de Moldova și de Transilvania, în niciun caz de București, căci ne ducem la vremurile Anei PAUKER când țara era împărțită în regiuni. Dacă s-ar zice Ministerul de finante, entitatea sector 3 București, ar fi suficient. Numai faptul că apare de două ori cuvântul finanțelor și apare cuvântul administrare și administrație, arată că deja naratorul ne spune o poveste pentru a se descrie frumos, deștept și măreț. Nu văd o explicație la faptul că acolo se trăiește ca în comuna primitivă cu informatizarea. Soluția adoptată este atât de proastă încât mă și mir de cum sunt în stare să gestioneze finanțele unui stat, când băncile virtuale gestionează fluxuri de bani și ei nu sunt în stare să gestioneze fluxuri de documente, vai steaua lor!

(06 aprilie 2021)

Ce nu este cibernetica economică

Cibernetica economică nu este matematică, pentru că nuți propună să definească niciun concept de natură matematică, să inventeze teoreme de matematică pe care să le demonstreze, astfel încât matematicienii să se supere că a intrat cineva peste ei, apreciind că intrusul a avut cizmele murdare cu noroi. Cibernetica economică însă folosește din greu matematică pentru că modelele, proprietățile acestora dar și soluțiile se obțin numai și numai folosind algoritmi din amtematică. Modelele cibernetice folosesc ecuații diferențiale, iar problemele de aflare a optimului economic în ipoteze de nelinearitate utilizeză metodele de calcul numeric, construite special, care tot matematică se cheamă. Și în cazul în care se lucrează cu coeficienți de importanță sau cu modele euristice, trebuie să intervină matematica pentru a evidenția atât soluțiile, cât și calitatea acestora.

Cibernetica economică nu este informatică, pentru că a face cibernetică economică nu înseamnă a scrie programe sau a proiecta sisteme informatice sau a defini baze de date. Cibernetica economică operaează cu volume mari de date pentru a valida modelele cibernetice care și ele sunt de amri dimensiuni. Un modest model cibernetic al balanței legăturilor dintre ramuri operează cu matrice de cel puțin 200 de linii și 200 de coloane, ceea ce înseamnă stocare de coeficienți, valcule amtriceale și mai ales rezolvarea unui sistem de ecuații diferențiale, de asemenea de foarte mari dimensiuni. Nu pentru toate modelele care se construiesc există software pentru a stoca date și pentru a găsi soluția modelului, caz în care informaticienii se pun îm slujba ciberneticii economice  pentru a scrie software care să răspundă cerințelor formulate de ciberneticieni.

Cibernetica economică nu este statistică economică pentru că statistica economică are obiectul ei, iar cibernetica economică are obiectul ei care diferă radical de cel al statisticii. Statistica economică își propune să prezinte metode de a vedea calitatea datelor. Ea are și o serie de indicatori cu care operează. Sunt metode de analiză statistică precum analiza dispersională, analiza de corelație și analiza factorială, care au o foarte largă răspândire în practica economică dar și în cea tehnică. testele de verificare a tot felul de ipoteze sunt folosite cu succes în statistica economică și studiile care se fac evidențiază eficiența acestora. Cine nu folosește metodele statistice în analiza calității produselor nu are cum să spună ca face un management corect și cuprinzător  al calității, chiar dacă crede că lucrurile stau altfel. Metodele cantitative care sunt apanajul statisticii economice se regăsesc în cibernetica economică cu mare frecvență. Cibernetica economicpă lucrează cu adte corecte, iar corectitudinea datelor este evidențiată folosind metode statistice. Analiza stabilității modelelor cibernetice este evidențiată folosind eșantioane diferite și comparând variațiile reflectate în soluțiile oferite de modele.

Cibernetica economică nu este contabilitate pentru că una-i una, alta-i alta. Contabilitatea operează cu planuri de conturi, cu înregistrări contabile și cu bilanțul contabil. Lucrurile sunt foarte precise în contabilitate, numai că cibernetica economică dacă are ca obiectiv clasificarea clienților sau analiza dinamicii fluxurilor bănești din organizație, utilizează cu succes date din contabilitate. Pentru a studia complet o organizație, se construiește un model cibernetic al acesteia în care sunt ecuații privind fluxurile materiale, dar și fluxurile bănești. Contabiliatea are o multitudine de documente primare din care se extrag toate elementele necesare. Deși contabilitatea nu este o știință a modelării dinamice, documentele din contabilitate conțin momentele de timp, cantități, valori și elem,ente de diferențiere, toate la un loc permițând constituirea de serii de timp cu acre să se construaiscă modele cibernetice cu argument întârzâiat. Datele contabile primare au un nivel de agregare redus, iar cibernetica economică are tehnici și metode de agregare a datelor pe diferite niveluri, ceea ce permite construire de modele foarte concentrate, în care numărul de ecuații și numărul de variabile să fie foarte restrâns.

Cibernetica economică nu este econometrie câtuși de puțin, fiecare având domenii foarte clar definite. În econometrie se arată cum se construiesc modelele econometrice, cum se estimează coeficienții acestor modele. Sunt analizate tot felul de ipoteze care trebuie îndeplinite ca metoda celor mai mici pătrate să fie cănsiderată că este corect folosită. Există o serie de indicatori care dacă sunt calculați permit stabilirea calității proceselor de estimare, fie că este vorba de modele liniare, fie că este vorba de modele neliniare. Modelele ciberneticii economice au anumite elemente comune cu cele econometrice, dar au elemente care le diferențiază, întrucât includ obligatoriu elementele de corecție specifice  feedback-ului care este doar al ciberneticii. La ora actuală există foarte multe zone unde modelarea ciberneticii economice își dovedește eficiența. Se zice că unele laboratoare elevate simulează din greu comportamentul economiilor din țările dezvoltate și se mai zice că niște modele cibernetice bine structurate au sta la bază alegerii momentului declanșării crizei economice mondiale. Ar fi rezonabil dacă în bănci s-ar construi modele cibernetice care să folosescă datele de acolo pentru a stabili nivelul la care să se oprească acordarea de credite despre care s-ar zice că sunt neperformante, corelând ac ele credite cu reacția inversă asupra profitului băncilor.

Cibernetica economică nu este economics,  în niciun caz economics-ul în sensul dat de Samuelson, pentru că cibernetica economică are o viziune cu mult mai amplă asupra economiei, od=ferind tehnici și metode de a construi modele cibernetice și de a dezvolta analize pentru acestea. Cibernetica economică folosește concepte din economics, pentru că nu are cum să nu opereze cu eficiență, cu profit, cu valoare, cu muncă vie și muncă materializată. Acolo, în economics, se lucrează cu mijloace fixe, cu muncitori și forta lor de muncă, cu progresul tehnic și cu multe, foarte multe alte concepte. Pentru toate elementele definite în capitolele studiate în economics, cibernetica economică are suficient de multe tehnici și metode de a interveni pentru a da abordări cibernetice. Într-un fel se vede plusvaloarea în economics și cu totul altfel este vazută dacă este abordată din punct de vedere cibernetic. Economia văzut clasic este una, economia văzută ca sistem cibernetic dinamic, complex și ierarhizat arată altfel. Nivelul de complexitate al abordării crește și crește și calitatea interpretării soluțiilor care se impun. În economics nu se prea vorbește de simulări, în timp ce modelarea cibernetică se bazează pe simulări. Cibernetica economică abordează frontal coeficienții de importanță pe care anumite capitole din economics doar îi mângâie cu blândețe. Optimizarea multicriterială foarte frecvent folosită în modelarea cibernetică operază cu coeficienți de importanță, pe care economics-ul îi botează coeficienți de utiliate deli și unii și ceilalți sunt pozitivi, subunitari și ănsumați dau unu.

Cibernetica economică nu este  management.

Cibernetica economică nu este finanțe.

Cibernetica economică nu este merceologie.

Cibernetica economică nu este comerț.

Cibernetica economică nu este marketing.

Cibernetica economică nu este drept administrativ.

Cibernetica economică nu este gestiune a afacerilor.

Cibernetica economică nu este business inteligence.

Multe nu sunt cibernetică economică, dar cibernetica economică are capacitatea, asemeni matematicii de a permite dezvoltări interesanmte în zone foarte avriate ale cercetărilor din economie, pentru că modelele ciberneticii economice reprezintă un mare câștig imens de care toată lumea trebuie să se bucure. Așa cum de calculaor, de creion sau de automobil se folosesc toți oamenii, este normal ca oriunde este nevoie să fie folosite gtehnicile și metodele ciberneticii economice, pentru a aduce un spor de valoare abordărilor concrete din economia modernă, atât de frământată.

Ce nu este cibernetica economică se spune cu mult mai ușor decât ceea ce este, pentru că toată lumea își închipui că știe despre ce este vorba, numai din ce a auzit la televizor sau în stația de autobuz. Am cunoscut foarte mulți specialiști în cibernetică economică și i-am văzt la lucru. De la unii dintre ei am deprin câte ceva și am aplicat, construind niște lucruri interesante, căci una este să vezi secția întrerpinderii așa, ca un conglomerat și alta este s-o vezi ca pe un sistem cibernetic ierarhizat, dinamic, colaborativ și optimizabil.

(10 decembrie 2016)