Obrăznicia la români

Obrăznicia nu are margini și la români, obrăznicia a căpătat dimensiuni apocaliptice, căci lipsa de educație și autocontrol îi face pe unii oameni să creadă că li se cuvine totul și lumea întreagă este la picioarele lor. Nu este deloc vina mea că un nene sau o tanti au făcut o facultate și nu-și găsesc locul de muncă în conformitate cu calificarea lor, dar nu este vina mea. Ei au ales acea facultate. Că lucrează la un job unde fac munca unui absolvent de 8 clase sau de 12 clase, deși au facultate, nu este vina mea, nici a societății, căci ei și-au ales și facultatea și jobul.
Zilele trecute am încercat să mă lămuresc despre cardul de sănătate, căci soluția online are deja problemele ei. Un nene de la call center a măturat cu mine la un nivel de obrăznicie de neimaginat. După ce m-a muștruliut că am ales varianta să stau în c-r pe scaun în fața computerului și nu să merg la centrul din Băneasa, mi-a dat un număr de telefon unde nu am reușit în 5 zile cu câtre tre sesiuni de apel ratat pe zi să mă lămuresc. Nu treag concluzia că digitalizarea este un fiasco pe plaiurile mioritice, căci sunt aplicații de calitate și servicii tot de calitate în Ro în sfera digitalizării.
Lipsește educația digitalizării și oamenii din organizații unde digitalizarea trebuie să progreseze, trebuie educați să nu mai fie obraznici că locul lor acolo este să-i deservească pe cetățeni, nu să-i umilească.
În zilele următoare voi furniza cele două numere de telefon, iar ziua în care am sunat acolo a fost luni 7 septembrie 2026, deci poate fi identificat acel nene obraznic, individ care făcea pe superiorul.

(09 septembrie 2026)

Compromiterea inteligenței artificiale

Specia umană are în ea sămânța răului. Orice inventează pentru bine și progres, are a doua zi tot o invenție, dar pentru opusul binelui și pentru stagnare. Așa se face că de exemplu, în zona IT au apărut virușii și hackerii,  iar lupta dintre bine și rău s-a instalat și în domeniul IT. Acum că a intrat înscenă Inteligența Artificială ca element al binelui, omul ființă contradictorie, a și început deja să dezvolta acele elemente de comportament care sunt asimilate răului și anti-progresului, care de fapt au ca unic scop compromiterea inteligenței artificiale.

Mă gândeam când au început să opereze drone în războiul din Ucraina că ar fi interesant dacă s-ar intra la nivel de software în dronă și să se producă acele modificări necesare schimbării traiectoriei dronei, încât să se întoarcă de unde a plecat. Nu s-a ajuns acolo, dar schimbarea traiectoriei unei drone este o realitate. Mergând mai departe, intervențiile la software de la o rachetă până a o întoarce exact acolo de unde a plecat, cred că este deja obiectiv, încă nebifat, dar sunt sigur că se lucrează și la așa ceva.

Există acum numeroși roboți umanoizi, care nu întâmplător, lucrează cu software care are încorportat Inteligență Artificială. Așa cum virușii atacă orice software neprotejat, și roboții umanoizi devin vulnerabili, iar un robot care nu execută ceea ce trebuie, este un robot compromis și alături de el și Inteligența Artificială primește bile negre, deci apar semne de întrebare.

;ai nou, știind că Inteligența Artificială se hrănește cu conținut digital, omul, cele ce gândește singur, vorba lui Tudor ARGHEZI, s-a gândit să creeze conținut digital fals, imposibil de verificat, conținut digital care este preluat de Inteligența Artificială și folosit, iar acțiunile generate de conținut digital fals nu sunt deloc pe placul beneficiarilor, oameni onești, ceea ce generează întrebări și neîncredere în soluția dată de Inteligența Artificială. Experimentul cu evenimentul organizat de o primărie, care a fost știre falsă și care a indus în eroare mulți cetățeni, a reprezentat un mod de compromitere a Inteligenței Artificiale. Să în minytea oricărui individ să născocească elemente de conținut digital fals, pe care Inteligența Artificială nu are încă puterea de a-l identifica și de a nu-l folosi, fapt care generarea și răspândirea de conținut digital fals, rămâne cel mai ieftin mod de a compromite Inteligența Artificială. Până la a virusa software din roboții umanoizi, până la a dezvolta viruși care să altereze software generat la solicitările programatorilor, costurile cele mai scăzute în au generările de conținut digital fals, generări făcute la marea artă.



(09 septembrie 2026)

Degringolada generată de Inteligența Artificială în domeniul INFORMATICII

Era și de așteptat să se întâmple așa ceva pentru că: 
- rezultatul muncii informaticienilor este conținut digital în online,
- Inteligența Artificială se hrănește cu conținut digital, 

- informaticienii erau acuzați că lucrează pentr a-i da afară pe oameni de la locurile lor de muncă,

- în informatică au pătruns tot felul de persoane care au găsit acolo un loc călduț,

- marile avantaje pe care le-a prezentat informatica a devenit un magnet și pentru neaveniți,

- dezvoltarea în exces a informaticii a făcut ca fenomenul să se prăbușească chiar datorită dezvoltării.

Inteligența artificială reprezintă momentul adevărului pentru societatea construită haotic, bazată pe avantaje necuvenite, nu pe marea performanță, căci a crede că dacă ai auzit ceva în strația de autobuz despre cloud, musai ești specialist în cloud computing, din moment ce dor solicitând o componentă software, inteligența artificială o pune la dispoziție, arată că cine sapă groapa altuia, cade el în ea.

Îmi aduc aminte cum acum peste 45 de ani, împreună cu un fost student am tratat în lucrarea de diplomă despre generatoare de programe COBOL și el a construit un program care:scria un program COBOL căruia dacă i se dădeau denumirile câmpurilor și tipul lor, scria secvențe de text sursă pentru:

- descrierea articolului unui fișier,

- validarea conținutului câmpurilor,

- efectuarea de calcule,

- deschidere-închidere de fișier,

- scriere de articole,

- tipărire de tot felul de date.

Se perforau cartele cu acel text sursă COBOL generat și dacă era rulat la calculator cu un set de cartele de date, era creat un fișier secvențial. Acum Inteligența Artificială face cu mult mai multe lucruri și deci există o explicație de ce anu acesta nu s-au ocupat locurile la facultățile cu profil de informatică. De informaticieni va fi nevoie în continuare, dar nu de inși fără idei, fără eficiență, care doar adaptau cod, care înlocuiau parametrii, care mutau programe de colo-colo. Este nevoie de înaltă performanță, de originalitate, de idei, de oameni speciali, care aduc plusvaloare domeniului. Informatica nu mai este pentru cei care cred că o meserie se învață autodidact, care cred că făcând copy-paste de texte sursă se rezolvă totul. Acum informatica își caută drumul ei și învățământul de informatică trebuie să încorporeze inteligența artificială în el, căci el nu poate fi deasupra inteligenței artificiale, așa cum informaticienii se credeau deasupra celorlalți oameni din organizații, ca fiind niște semi-zei.

(02 septembrie 2026)

Iteligența Artificială este la cheremul digitalizării noastre deficitare

 Am cerut detalii referitoare la o carte.

Am primit răspunsul:

Lucrarea „Mecanizarea evidenței contabile”, scrisă de Arpad Balint, împreună cu M. Blidea și V. Korsakovski, a fost publicată în anul 1964 la Editura Didactică și Pedagogică din București. Cartea are 196 de pagini și include figuri explicative, fiind destinată studiului metodelor mecanizate de prelucrare a datelor contabile în perioada respectivă. [1, 2]

Dorești să afli mai multe detalii despre:

• Conținutul sau capitolele acestei lucrări?
• Contextul istoric al mecanizării contabilității în România anilor '60?
• Alte lucrări sau autori din acest domeniu?

Am scris:

în ASE V. KORSAKOSKI este recunoscută sub numele Vera CORSACOVSCAIA

Am primit răspunsul:

Vă mulțumesc pentru această clarificare importantă! Aveți perfectă dreptate, este vorba despre o adaptare sau transliterare de nume frecvent întâlnită în mediul academic românesc din acea perioadă.

Profesoara Vera Corsacovscaia este o figură recunoscută în istoria Academiei de Studii Economice din București (ASE) pentru contribuțiile sale timpurii în domeniul evidenței contabile și al mecanizării. Pe coperțile cărților publicate în perioada comunistă, numele ei a fost adesea trecut sub forma rusificată sau oficializată grafic ca V. Korsakovski.

Această corecție aduce multă claritate asupra identității coautorului lucrării din 1964.

Doriți să explorăm alte titluri publicate de Vera Corsacovscaia (sau sub numele de V. Korsakovski) în cadrul catedrei de contabilitate de la ASE?

Încă o dată se dovedește că fără conținut digital corect și complet, Inteligența Artificială oferă răspunsuri ce corespund acestui conținut digital deficitar.

(31 august 2026)

Surogatele inteligenței artificiale

Vedem pe rețele de socializare cum tipi și tipe fără:
- talent,
- cultură,
- imaginație,
- creier,
preiau povestioare simpliste, siropoase, predictibile, folosesc inteligența artificială și texte mediocre, crează clipuri după rețete răsuflate, pentru a obține audiență și pentru a câștiga bani, cu efort minim. Ei fragmentează clipul și spun că cine este interesat găsește continuarea în primul comentariu. Continuarea este penibilă, stupidă, primitivă, predictibilă, fără valoare. Aici, inteligența artificială derulează o activitate de rutină, căci i se furnizează imagini de start ale personajelor, un text și se mai oferă ceva detalii legate de decor, de ritm și de durată. Deja astfel de subproduse de serie plictisesc, enervează și nu-și ating obiectivul pentru care au fost generate.

(31 iulie 2026)

Boierii inteligenței artificiale

Să lămurim din start. Boierii inteligenșei artificiale sunt toți cei care folosesc inteligența artificială asemeni ciocanului de către fierar, asemeni mistriei de către zidar, asemeni teslei de către dulgher, asemeni șișului de către măcelar, pentru a face operațiunile specifice muncii fiecăruia dintre ei, mai repede, mai bine și cu o productivitate sporită.

Dacă un statistician are o serie de date scrisă de el cu mâna pe o foaie de hârtie, cu inteligența artificială:

- solicită preluare datelor de pe foaia de hârtie prin scanare,

- cere efectuarea conversiei într-un format convenabil,

- comandă calcului mediei aritmetice, a dispersiei,

- verifică prin testări dacă media este reprezentativă.

Respectivul statistician este un boier al inteligenței artificiale pentru că pentru cercetarea lui, a folosit inteligența artificială să verifice ipoteze pe care și le-a imaginat și nu a mai făcut el calcule costisitoare și nu a mai căutat el în tabele coeficienți. I s-au servit rezultatele cerute, pe care și el ar fi putut să le obțină, dacă ar fi trudit.

Dacă un critic muzical vrea să facă o emisiune despre Placido DOMINGO și îi vine ideea să-și imagineze cum marele tenor ar interpreta Canzonetta spagnuola de Gioachino ROSSINI, având ca referință interpretarea mezzosopranei Marilyn HORNE, musai va face apel la inteligența artificială și va obține exact ceea ce-și dorește, având posibilitatea de pe poziția sa de boier al inteligenței artificiale să tragă concluziile proprii, legate de capacitatea tenorului de a trece la cu totul altă tipologie de bucăți muzicale.

Și un matematician, care și-a imaginat o teorie și are câteva demonstrații, dacă șie cum să formuleze ceea ce să solitice inteligenței artificiale, va obține informații valoroase că așa cum pune problema este corect, că demonstrațiile pe care le faec sunt și ele corecte. Numai faptul că știe ce să ceară, arată că el este un mare boier și merită să meargă mai departe cu raționamentele.

Un critic literar dorește să scrie o carte despre un poet și are manuscrise ale acestuia într-o stare jalnică. El va cere inteligenței artificiale să facă transformări ca imaginile scanate ale manuscriselor să arate impecabil și să le includă așa prelucrate în cartea lui, specificând că inteligența artificială i-a oferit aceste rezultate intermediare, care sunt incluse în produsul finit, care este cartea lui.

Oricare dintre noi devine boier, dacă și numai dacă reușește să transforme inteligența artificială într-o anexă a muncii lui, într-un instrument util, căci el folosește rezultatele date de inteligența artificială ca pe stadii intermediare. Sclavii inteligenței artificiale, folosesc rezultatele acesteia ca produse finite, ei devenind anexele inteligenței artificiale. La boierii inteligenței artificiale este invers.

(31 iulie 2026) 

La întrebarea mea: Traducerea unei poezii este act de creație artistică?

La întrebarea mea: Traducerea unei poezii este act de creație artistică? Inteligența Artificială a dat următorul răspuns:
De ce este considerată o creație artistică?

Recrearea formei și a ritmului: Poezia se bazează pe muzicalitate, rimă, măsură și cadență. Traducătorul nu mută doar cuvinte dintr-o limbă în alta, ci reconstruiește întregul echilibru sonor al textului. 

Transmiterea emoției și a subtextului: Sensul literal (din dicționar) nu este de ajuns. Traducătorul trebuie să redea atmosfera, nuanțele culturale și starea de spirit a originalului. 

Amprenta personală: Două traduceri ale aceleiași poezii vor suna mereu diferit. Fiecare traducător își pune propria amprentă creativă asupra modului în care înțelege și simte textul. 

La întrebarea mea: Inteligența artificială face diferența între o poezie și o proză? am primit următorul răspuns:

Da, inteligența artificială poate distinge cu ușurință între o poezie și un text în proză, analizând structura vizuală, ritmul și tiparul lingvistic al fiecăruia.

La întrebarea mea: Inteligența artificială are capacitatea de a crea?

Inteligența artificială a dat răspunsul:

Da, inteligența artificială are capacitatea de a genera conținut original, precum texte, imagini, muzică sau cod, însă acest proces se bazează pe recunoașterea și recombinarea tiparelor statistice din seturile mari de date, nu pe o creativitate conștientă sau emoțională

La rugămintea mea de a traduce în limba franceză prima strofă din poemul Luceafărul, am primit răspunsul:

Il était une fois, comme dans les contes,
Il était une fois comme jamais,
D'une haute lignée impériale,
Une jeune fille bien trop belle.

La întrebarea mea: este o traducre a ta sau este preluată? Am primit răspunsul:

Prima strofă în limba română pe care ți-am oferit-o este textul original, exact așa cum a fost scris de Mihai Eminescu și publicat în 1883. Nu este o traducere.

Pentru că există în online traduceri ale lui Corneliu POPESCU, inteligența artificială oferă detalii semnificative punând în paralel poezii originale și traduceri ale acestui traducător.

Rezultă clar că digitalizarea dă calitate răspunsurilor inteligenței artificiale.


(31 iulie 2026)
 

O demonstrație a impotenței inteligenței artificiale.

Inteligența artificială depinde de gradul de digitalizare din fiecare țară. Ca să arăt că inteligența artificială este puțin eficiență la noi, din cauză că digitalizarea românească bate pasul pe loc, am solicitat o traducere în limba rusă a versurilor:
Ce-i patria? - E Dunărea albastră,
E Bărăganul, Munții Apuseni,
E lupta de milenii, lupta noastră,
Români sau ne-români, dar pământeni.
Este un fragment dintr-o poezie a lui Mihai BENIUC foarte cunoscut în epoca proletcultistă și tradus, evident și în limba rusă. Înteligența artificială, mi-a oferit soluția:
Что такое родина? Это синий Дунай,
Степь Бэрэган и горы Апусени,
Это тысячелетняя борьба, борьба наша,
Румыны или нет, но все мы — с этой земли.

Dacă digitalizarea românească ar fi fost la nivelul cel mai de sus, evident, ar fi existat și traducerea făcută de un poet a poeziei respective și nu ar fi făcut altceva decât să preia dintr-un fișier strofa cu pricina, care ar fi sunat așa:

Отчизна это синева Дуная,

Бэрэган, цветы долин

Борьба тысячелетняя святая

Pумын и нерумын 

Fără digitalizare la un nivel ridicat inteligența artificială nu n e va da soluții satisfăcătoare.

Era o piesă a aceluiași poet Mihai BENIUC intitulată În Valea Cucului, jucată fără succes la Teatrul Național din București cu o garnitură de mari actori. Cerând detalii inteligenței artificiale, cu informații mai incomplete, am fost trimis către o baltă cu numele Valea Cucului un de am primit detalii pentru un pescar, cu costuri, cu orar și tot așa. Inteligența artificială ne salvează adcă întrebările noastre sunt comune cu cele ale unui englez sau francez sau american, dar dacă vrem ceva de-al nostru mioritic, cu dor, cu Miorița și Făt-Frumos sau altele asemenea, nivelul redus de digitalizare ne izbește nasol în față și rămânem prizonierii neputinței în fața unui destin neiertător.

(30 iulie 2026)

Sclavii inteligențe artificiale

Societatea modernă se împarte în sclavii inteligenței artificiale și domnii inteligenței artificiale. Acum mă ocup de sclavii inteligenței artificiale.

Toți cei care folosesc inteligența artificială în a le rezolva problemele căci ei nu sunt în stare să și le rezolve, sunt sclavii inteligenței artificiale.

Dacă ceri ca inteligența artificială să-ți scrie un referat despre Revoluția Franceză, de 5 pagini folosind 5 cărți dintre cele mai importante apărute în ultimii 10 ani pe acest subiect în Franța și inteligența artificială îți livrează referatul, că tu nu ești în stare să-l faci, automat, ai devenit sclavul inteligenței artificiale.

Dacă ceri inteligenței artificiale să-și deseneze schița unei vile, specificând cerințe de bază suficient de detaliate și primești proiectul, mergi și primești autorizația, automat ai devenit sclavul inteligenței artificiale, căci nu ai apelat la un arhitect cu care ar fi trebuit să ai un dialog de la egal la egal.

Esența sclaviei în raportul omului cu inteligența artificială este dată de permanentizare apelurilor la inteligența artificială în a rezolva orice problemă proprie sau primită, având sentimentul că așa trebuie procedat, fără ca vreodată să-ți pui problema ca tu să rezolvi problema și cu inteligența artificială, cel mult să te verifici că ai făcut bine sau nu.


(30 iulie 2026)

Erorile Inteligenței Artificiale în spațiul mioritic

Am solicitat delalii Inteligenței Artificiale despre Ursul românesc și am primit, mai puțin ceea ce mă interesa pe mine și anume ceva despre poezia lui Mihai BENIUC cu acest titlu. Eraoareaq din răspujs se datorează faptului că nu este digitalizată opera poetului BENIUC. Detaliile legate de În valea Cucului, m-au dus către o baltă de pește și nu către piesa lui Mihai BENIUC, jucată la Teatrul Național, când poetul era pe cai mari.

Am spus și mă repet: vrem ca Inteligența Artificială să ne ajute să rezolvăm problemele noastre românești? Procesul de digitalizare trebuie accelerat, căci fără conținut digital românesc, vomprimi soluții la problemele românești bazate pe conținut digital de aiurea.


(30  iulie 2026)

Inteligența artificială potențează inteligența celor inteligenți

Să  nei imaginăm că suntem oameni cu o inteligență medie, nu cu mult peste medie, adică suntem oameni obișnuiți, așa cumsunt peste 80% dintre noi, căci undeva 15% sunt oameni cu mult peste medie, adică foarte inteligenți și restul de 5% sunt oameni care s-au complăcut cu ceea ce soarta i-a ales să fie și. nu s-au luptat nicio clipă să vadă dacă sunt altfel decât unii sau alții i-au catalogat.

Oamenii cât de cât inteligenți au idei, au ceva creativitate. Trebuie numai ca la școală să fie învățați cum instrumentele de inteligență artificială îi ajută să potențeze ceeace Dumnezeu le-a dat ca inteligență. Nici nu este prea greu să fie învățați de școală, dar școala trebuie doar s-o facă.

Aș fi zis că televizunile să-i învețe pe elevi cum să folosească instrumente de inteligență artificială, numai că televiziunile abia se târăsc ele în hățișul inteligenței artificiale, dar să-i mai învețe și pe alții. Să dau j. exemplu, cu emisiunile de zeci și zeci de ani, emisiuni care-i învață pe oameni să gătească și care de fapt nu duc la nimic din moment ce:

- pe ecran apare pentru câteva secunde o listă cu ingrediente pe care nu le notează nimeni,

- sunt prezentate etape de preparare, în viteza expresului de Paris, că nici nu te dumirești,

- ți se zice că detaliui sunt la un link, de parcă oamenii au timp de pierdut cu prostiile lor.

În loc să croiască emisiunile pentru oameni și să le dea ritmul impus de oameni, televiziunile merg în galop și se fac că fac. De aceea și în cazul în care ele ar încerca să-i instruiască pe elevi, vor eșua lamentabil că în 5 sau 10 minute, nimeni nu învață nimic, mai ales, când se preupun prea multe lucruri cunoscute. Profesorul care vrea să-i învețe pe elevi să-și potențeze inteligența, trebuie să-i învețe:

- ce le oferă inteligența artificială,

- cum să oună întrebări,

- să aleagă cuvinte cheie,

- să folosească răspunsurile oferite de inteligența artificială,

- să adâncească dialogul cu inteligența artificială,

- că inteligența artificială nu le rezolvă problema,

- că ei trebuie să se considere tovarăși, de la egal la egal, ai inteligenței artificiale,

- ideea originală le aparțină,

- nu trebuie să-și propună să descopere ceva epocal, ci ceva mărunt, mărunt, dar original, ceva al lui.

Să zicem că elevul GIGEL, cu inteligență un pic peste medie dorește să știe dacă media aritmetică a notelor obținute de elevi este reprezentativă. El va fi asistat de inteligența artificială, dacă și numai dacă știe să pună întrebări cum trebuie, dar mai ales, trebuie să fie învățat ce date trebuie să ofere, pentru ca inteligența artificială să-i ofere răspunsul bun. Dacă elevul GIGEL nu pune întrebări corecte către inteligența artificială, răspunsurile vor fi incorecte, iar concluziile sunt și ele eronate. Este fundamental ca de azi să se înceapă instruirea elevilor de către profesori, pentru a-i ajuta să devină mai buni.



(29 iulie 2026)

Lipsa de inteligență nativă, nu se compensează prin inteligența artificială

Toată lumea știe ce este un om inteligent.
Omul inteligent are o privire sclipitoare.
Omul inteligent are vorba măsurată.

Omul inteligent are siguranță în tot ceea ce face.

Omul lipsit de inteligență ezită.

Omul lipsit de inteligență nu se implică.

Omul lipsit de inteligență dă din coate pentru a obține ceea ce-și dorește.

Omul lipsit de inteligență se bazează pe pile.

Omul lipsit de inteligență își coafează CV-ul pentru a fi ceea ce nu este.

Omul lipsit de inteligență vrea diplome, dar fără acoperire în cunoștințe acumulate.

Omul lipsit de inteligență se folosește de inteligența artificială pentru a-și rezolva problemele lui simple, primite de el de la alții, să le rezolve el, dar nu știe cum.

Omul lipsit de inteligență fentează realitatea, crezând că soluțiile oferite de inteligența artificială, pe care le prezintă șefilor ca fiind ale lui, îl fac mai frumos, mai deștept, mai implicat, mai performant, ceea ce nu este adevărat.

Inteligența artificială rezolvă probleme cunoscute. pentru probleme absolut noi, inteligența articială nu oferă soluții și omul lipsit de inteligență nativă, asemeni împăratului din povestea lui Hans Cristian ANDERSEN, apare exact așa cum este el, adică lipsit de inteligență.



(28 iulie 2026)

Inteligența artificială și doctoratele

Până în anul 2000 era un lux utilizarea internetului pentru a identifica similitudinile dintre tezele de doctorat și literatura de specialitate cu lucrări publicate înainte de postarea unei teze de doctorat supuse analizei. Acum oricine dorește să analizeze o teză de doctorat o poate face pentru că:
- teza este în online,
- există produse software de analiză,
- se pot folosi și elemente de inteligență artificială pentru a face verificări mai sofisticate.

Ideea nu este de a verifica teze de doctorat existente, ci de a realiza cu ajutorul mai mult sau mai puțin substanțial al inteligenței artificiale a tezelor de doctorat și mai apoi a vedea aportul autorolor la realizarea tezeelor, pentru a li se acorda sau nu titlul de doctor în oarece domeniu. În noul contxt, exigențele vor fi altele și cred că subiectul acordării titlului de doctor în științe dacă nu va fi reglementat corespunzător, va fi dus în desuetitudine și ridicolul în care vor apărea așa-zișii doctori, va face ca atractivitatea să mai fie de interes doar pentru impostori, exact cum se întâmplă cu falsurile ce se identifică la indivizi care nu au nicio tangență cu valorile autenticeale muncii de cercetare științifică.



(05 iulie 2026)

Inteligența artificială era așteptată de mult timp

Așa cum ne-am obișnuit, totul ne ia prin surprindere. Democrația de după 22 Decembrie 1989 ne-a luat prin surprindere. Rezultatul votului din Duminica Orbului a anului 1990 ne-a luat prin surprindere. Și chiar tot ceea ce a făcut Traian BĂSESCU și Klaus IOHANNIS ne-a luat prin surprindere. Este specialitatea casei, de a fi luați prin surprindere.

Apariția calculatorului electronic ne-a luat prin surprindere.

Apariția telefonului mobil ne-a luat prin surprindere.

Apariția internetului ne-a luat prin surprindere.

Apariția poștei electronice ne-a luat prin surprindere.

Trebuia și noi să gândim cu un pas sau doi pași în avans și dacă făceam acest lucru, inteligența artificială nu ar mai fi fost acea surpriză care să ne copleșească total.

De la apariția calculatorului electronic, trebuia să gândim în avans.

Legarea calculatoarelor ar fi fost un prim pas. Acest prim pas s-a realizat.

Legarea calculatoarelor în rețea la distanță era o realitate încă de prin 1970, deci deja trebuia să trecem la nivelul următor cu gândirea, după apariția FACEBOOK, de exemplu și acel pas era accesul la conținutul digital din bazele de date, din rețelele de socializare, de pe bloguri, din bibliotecile digitalizate. Toate acestea au împins cercetarea spre implemantarea aplicațiilor de inteligență artificială. Vedem că tot timpul, prelucrările pe calculator au crescut ca nivel de complexitate și ca dimensiune a volumelor de date supuse prelucrării, dim moment ce:

- limitele de stocare a datelor în memoria calculatorului au crescut exponenția,

- viteza de calcul a făcut ca aplicații extrem de complexe să devină operaționale.

Cu puțină imaginație, avem toate elementele de a previziona ce va urma după ce inteligența artificială își va epuiza resursele, adică se va apropia foarte mult de elementele de creativitate, dar nu le va atinge în niciun caz, deși uneori va lăsa impresia că vor apare și astfel de elemente. Îmi amintesc de savanta sovietică din deceniul al VI-lea al secolului al XX-lea care reușise să realizeze înmulțirea găinilor folosind numai și numai albușul oului. Aberație mai mare ca aceea nici că se pomenise.



(18 iunie m2026)

Limitele Inteligenței Artificiale la noi, sunt date de conținutul digital românesc

 La întrebarea mea: în itervalul 1970 - 1990 care sunt sopranele românce care au intepretat rolul gildei din operq rigoletto în românia. nu mă interesează cele care au cântat în străinătate?

Am primit răspunsul:

În intervalul 1970–1990, rolul Gildei din opera „Rigoletto” de Giuseppe Verdi a fost interpretat pe scenele operelor de stat din România (precum Opera Națională București și Opera Română din Cluj) de soprane de referință ale școlii românești de canto. [1]

Printre sopranele care au cântat acest rol în țară în acea perioadă se numără:

• Eugenia Moldoveanu: Una dintre cele mai importante voci ale liricii românești, a cântat Gilda în spectacole aclamate pe scena Operei din București, inclusiv alături de mari baritoni ai vremii. [1]
• Magda Ianculescu: Remarcată pentru tehnica desăvârșită și inteligența estetică, a fost o interpretă constantă și apreciată a rolului Gilda, realizând inclusiv înregistrări de referință ale operei alături de Orchestra Operei Române. [1, 2]

Deși soprane precum Ileana Cotrubaș sau Virginia Zeani au interpretat la rândul lor rolul Gildei, ele și-au desfășurat cariera preponderent pe scenele internaționale, neintrând în criteriile menționate. 

Nu apare nimic despre sopranele care au câtat la Iași, Cluj, Timișoara. Și multe alte detalii nu apar.

(08 iunie 2026)

Inteligența Artificială - IA generează schimbări fundamentale

În condițiile unui nivel de digitalizare foarte ridicat,  Inteligența Artificială - IA generează schimbări fundamentale, pentru că garantează:
- obiectivitatea evaluărilor,
- identificarea tuturor neregularităților,
- nivelul de transparență maximă,
- ierarhizarea corectă a valorilor.

În condițiile digitalizării avansate:

- se identifică diplomele false,

- se știu foile matricole ale candidaților,

- se asigură vizibilitatea concursurilor,

- se declară admiși numai cei competenți.

Este adevărat că Inteligența Artificială - IA poate fi fentată, dar trebuie multă pricepere pentru a genera lanțuri complete și foarte lungi, de deformare a realității în baze de date, ceea ce devine imposibil, atunci când bazele de date au doar funcția de consultare și administrarea se face cu multiple condiționări.

Digitalizarea determină ca informațiile de intrare pentru algoritmii de Inteligență Artificială - IA să fie preluate din baze de date unde utilizatorii au drepturi limitate legate de accesul la câmpuri sau la articole.




(07 mai 2026)

Cum va arăta o teză de doctorat în condițiile existenței Inteligenței Artificiale?

Acum lumea este foarte speriată de Inteligența Artificială din cauză că nu știe prea multe despre ea și se ia după zvonurile alarmiste ale multor diletanți, care au auzit și ei în stația de tramvai de Inteligența Artificială și deja se cred specialiști în acest domeniu.

În primul rând trebuie să vorbim despre faptul că Inteligența Artificială se hrănește ca inputuri cu conținutul digital existent și accesibil pe Internet. Cum în România digitalizarea este sub-mediocră, nici conținutul digital nu este la nivelul care trebuie, deci aplicațiile de Inteligență Artificială vor folosi conținut digital din țările unde digitalizarea este avansată și foarte puțin conținut digital din spațiul mioritic, pentru că acesta este puțin, nerelevant și de cele mai multe ori incomplet, incorect și de slabă calitate, căci el reflectă felul nostru de a fi, unde sintagma merge și așa, se reflectă 100% în el.

În al doilea rând, aplicațiile cu Inteligență Artificială se bazează cam pe aceleași clase de algoritmi și dacă cineva are curiozitatea să le testeze, va avea revelația că peste 90% din soluțiile furnizate de aceste aplicații nu diferă semnificativ, ca să nu spun că sunt similare.

În al treilea rând, Inteligența Artificială este fie un instrument care potențează forța creatoare a omului, fie o sculă oarecare pe care omul o folosește să facă ceea ce el nu este în stare să facă, adică să genereze texte cu o anumită semnificație, fără ca acele texte să conțină elemente de creativitate, pentru că sunt rezultatul unor operații mecanice de concatenare, de sortare, de agregare și de modificare, ale unor texte existente de Internet. Textele generate corespund unor cerințe formulate de un beneficiar uman.

În al patrulea rând, Inteligența Artificială este de mare ajutor pentru doctorandul care are idei originale și este creativ, pentru că folosind Inteligența Artificială el:

- face rost de seturi de date de test,

- efectuează prelucrări complexe de date,

- obține prelucrări primare ale bibliografiei indicate,

- scurtează mult timpul necesar unor operații mecanice pe conținut digital selectat de el,

- obține soluții la probleme noi, care rezultă din agregarea de probleme cunoscute.

Pentru acest doctorand creativ, Inteligența Artificială are rolul de a-l ajuta să valorifice superior ideile, să obțină valori cantitative prin care argumentele sale originale să fie scoase și mai mult în evidență. Teza construită folosind Inteligența Artificială pentru a potența ideile originale, este asemănătoare unei pietre prețioase strălucitoare, pentru acre s-a găsit scula cu acre să se obțină fețele perfecte.

În al cincilea rând, pentru doctorandul care crede că Inteligența Artificială îi va scrie teza, aceasta devine un instrument care generează 150 de pagini de conținut digital, rezultat din conținut digital existent, după ce au fost efectuate operații mecanice de structurare, se ordonare, de agregare, de omogenizare, fără a se obține o idee nouă, un concept nou, o problemă nouă și cu atât mai puțin o soluție originală. Teza de doctorat este interesantă, dar pentru un specialist în domeniu, teza de doctorat generată de Inteligența Artificială nu aduce niciun element original, ci seamănă cu o sferă, mai șlefuită, mai strălucitoare, dar tot sferă ca toate sferele care există pe această lume. Despre o astfel de teză, orice aplicație de Inteligență Artificială va spune că o astfel de solicitare i s-a mai cerut și a fost livrată.

Oricine are în față o teză de doxctorat generată cu Inteligența Artificială, la o verificare simplă cu orice altă aplicație de Inteligența Artificială, va obține un mesaj scandalos de crud care anulează orice tentativă de a crea senzația că există o construcție originală, pentru care să se acorde titlul de PhD.

(11 octombrie 2025)

Cine se îngrozește de Inteligența Artificială?

Inteligența Artificială reprezintă un subiect de mare actualitate în mass-media mai ales, căci este un subiect cu care populația poate fi îngrozită că:
- se pierd locuri de muncă,
- apar riscuri de supraviețuire,
- roboții vor lua locul oamenilor,
- roboții vor conduce în societate,
- vor dispare meserii,
- va fi imposibil de gestionat.
În opinia mea, Inteligența Artificială, nu trebuie să îngrozească pe nimeni, căci oamenii sunt de neînlocuit din moment ce niciun robot nu are cum să facă tot ceea ce face omul, mai ales că omul are capacitatea de a crea, ceea ce niciun software de inteligență artificială nu o poate face, adică să creeze ceva ce nu există, să inventeze o teorie, să dezvolte un nou curent în artă și să facă o descoperire științifică revoluționară.

Așa cum, locomotiva electrică a înlocuit locomotiva pe cărbune și aceasta a înlocuit poștalionul cu cai, tot așa va fi și cu Inteligența Artificială. Ea va înlocui multe dintre muncile brute pe care le face omul, dar și munci intelectuale cu caracter repetitiv, pe care le face omul, dar în niciun caz nu vom vorbi de o societate în care Inteligența Artificială va fi dominatoare și omul va deveni sclavul roboților, căci orice s-ar spune, roboții nu au capacitatea de a crea noi roboți de o complexitate mai mare decât complexitatea lor. Așa că, viitorul va fi frumos, oamenii vor evolua și mai rapid, iar Inteligența Artificială le va sta la dispoziție, oferindu-le soluții care să le crească gradul de satisfacție în munca lor de zi cu zi. Nimeni nu trebuie să fie îngrozit, nimeni nu trebuie să se sperie căci Inteligența Artificială lucrează pentru oameni.


(10 octombrie 2025) 

INTELIGENȚA ARTIFICIAȘĂ și acoperirea petelor albe din conținutul digital

Am căutat să văd detalii legate de distribuția din filmul Solomon și regina din Saba care a rulat pe TVR1 aseară și am văzut că la actrița Marisa PAVAN  care interpreta rolul lui  Abishag nu existau informații minimale, ceea ce m-a dus cu gândul că INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ, folosind informații disparate de prin distribuțiile filmelor, pe baza unui șablon destul de simplu, ar avea posibilitatea de a compune texte care să completeze petele albe cu CV-urile actorilor de demult, mai mult sau mai puțin importanți.

Acele prezentări construite cu INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ar prezenta denumiri de filme în care respectivii actori au jucat, roluri, anii în care au fost realizate filmele, regizorii și eventual o listă de artiști pe care i-au avut parteneri.

Mai mult, dacă un cetățean intră pe Internet și caută ceva, INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ trebuie să intre în acțiune și să construiască un conținut digital, dacă acesta nu există, astfel încât cetățeanul să nu mai fie confruntat cu pete albe sau cu anunțuri prin acre să i se zică vrute și nevrute despre absența din online aceea ce el caută.


(24 septembrie 2025) 

Treceți la următorul nivel!

Pornesc de la o situație hilară a unei profesoare de la Iași care a adus o stație de bruiaj ca studenții ei să nu mai folosească telefoanele la examene. Primitivismul abordării m-a cutremurat, căci mi-a arătat că școala a rămas împietrită în secolul al XIX-lea când se lucra cu bețișoarele și elevii făceau calcule pe degete. Acum există dispozitive inteligente, pe care școala trebuie să le integreze. După ce s-a inventat ciocanul, nu mai este cazul să batem un cui folosind un pietroi. După ce s-a inventat bormașina rotopercutoare, nu mai trebuie să facem găuri în pereții de beton folosind ciocanul și dalta. Așa și școala. Avem telefoane inteligente. Avem tot felul de produse software. Avem produse de Inteligență Artificială și ne lăudăm că omul este creativ și cu această trăsătură este deasupra Inteligenței artificiale, dar fugim de Inteligența Artificială ca dracul de tămâie. În loc profesoara din Iași să formuleze subiecte prin care studentul să-și pună mintea la contribuție și să folosească telefonul mobil în mod creativ, ea a interzis folosirea telefonului mobil Evident că atunci când tu ca profesor ai limitări și-ți pui pe nefericiții studenți să repete în delir ceea ce ai scris tu în curs sau ai glăsuit în amfiteatru, telefonum mobil prn copy-paste rezolvă așa-zisul subiect de examen, care nu este altceva decât un c-c-t urât mirositopr, nedemn de un examen la nivel universitar. Trecerea la pasul următor, în care Inteligența Artificială și telefonul mobil fac casă bună cu sala de examen și nu mai sunt interzise, vor duce la transformarea mediului universitar în ceea ce el trebuie să fie, adică, izvor permanent de creativitate. Numai că acest stadiu nu este specific celor mediocri, fără un nivel de aprofundare a profesiei și fără calități de creatori de conținut științific original.


(20 august 2025)