Cântece de referință ale folclorului românesc (I)

Trebuie să mă laud și eu cu ceva: am identificat mai multe de cântece de referință ale folclorului românesc și am plăcerea să vi le împărtășesc și vouă, pentru a le asculta și a vă bucura nespus de mult. Ordinea este aleatorie.

Cine n-are dor pe vale - Lucreția CIOBANU

Astă noapte te-am visat - Maria TĂNASE

Pe Mureș și pe Târnave - Alexandru GROZUȚĂ

Mai treci și tu neică, dealul - Maria LĂTĂREȚU

Sara când răsare luna - Domnica TROP

Balada puiului de cerb - Maria BURACIU

Balada lui CODIN - Ion DOLĂNESCU
Radu mamii, Radule - Benone SINULESCU

Ană, zorile se varsă - Ioan BOCȘA
M-am suit în dealul Clujului - Ana POP CORONDAN

Leliță Ioană - Ioana RADU

Dragu-mi-i în vârf de munte - Felician FĂRCAȘU

M-a făcut mama oltean - Ion LUICAN

Când eram pe Ialomița - Eugenia FRUNZĂ

Trandafir de la Moldova - Nelu HUȚU

La Murfatlar, la Murfatlar - Aneta STAN

Nu mă bate, Doamne, rău - Ion CRISTOREANU

Mierlița când e bolnavă -  Ileana CONSTANTINESCU

Mărie, Mărie - Tudor GHEORGHE
Se vede de departe că aceste cântece sunt culese de la firul ierbii. Au ceva al lor, care le deosebește de celelalte și le face să fie iubite de oameni pentru melodie, pentru text și pentru mesaj.

(24 ianuarie 2025)

Folclorul se culege, nu se face!

Mi se face și lehamite când aud tot felul de nene și de tanti care se laudă că au scris texte, au scris muzică pentru cântece și le mai și interpretează, cu exemplificări dintre cele mai penibile. Eu spun doar atât: folclorul se culege din sate de la rapsozi, nu se scrie într-o bucătărie, într-un bar sau într-un grajd, în fața unei beri, ci la muncă, la șezătoare, la horă sau la nuntă.
Cântecele create de oamenii anonimi sunt frumoase, au ceva special în ele, iar liniile melodice sunt originale și oricine dacă vrea să le fredoneze, o face cu mare ușurință, căci acele nestemate sunt speciale, existând concordanță între text și linia melodică. Acele cântece făcute la comandă pe bandă rulantă se aseamănă unele cu altele și doar una sau două melodii, din 10.000 au un ceva special, restul sunt de umplutură, au rime facile, au teme enervante, iar rima banii - dușmanii, arată primitivismul, lipsa de cultură a celor care apar și vor să ne impresioneze cu producțiile lor de proată calitate.


(24 ianuarie 2025)

Cântecul LAE CHIORU și interpreții săi

Petre ALEXANDRU
Veta BIRIȘ
Lucreția CIOBANU
Vasile CONEA
Mariana EDULESCU
Ion GHIȚULESCU
Ovidiu HOMORODEAN
Valeria și Traian ILEA
Irina LOGHIN
Nineta POPA
Ștefan POPESCU
Ion RADU
Gheorghe SĂRAC
Irina SOMEȘAN
Aurel TĂMAȘ

Alexandru ȚITRUȘ

Romeo VĂDUVA

(25 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Tita BĂRBULESCU.

Și pe Tita BĂRBULESCU am văzut-o în spectacolele date de orchestra Doina Argeșului la Căminul cultural 23 August din Găvana - Pitești.
A venit Argeșul mare

Am rămas orfan de mic

Am venit din cătănie

Beau și-am să mai beau

Ce mi-e mie drag pe lume

Când eram la mama fată

Câte stele sunt pe cer

Cine ne-o fi despărţit

Dac-ar creşte-n iarbă dorul

De-ai fi neichii drăguliță

De la moară pân-la gară

Dorul de Topoloveni

Fir-ai tu să fii de dor

Gheorghiță din Brăniștari

Ieftinește Doamne băutura

Intru-n luncă, tai nuiele

Ionico din Pitești

La viața mea

Lele, lelişoara mea 

Măi, neicuță, Constantine

Măi neicuță, din Muscel

Mult îmi place mie crângul

Ocolii pădurea toată

Of și-o mură neagră

Oltule, cu apă iute

Pe mine Rada mă cheamă

Pe sub fagi cu vârfuri sure

Trei lalele din Piteşti

Țuiculiță de Pitești

Vino puiule în vale

Mie mi-a plăcut în mod special câtecul De-ai fi neichii drăguliță și-i știu versurile, iar când conduc mașina, îl fredonez cu mare plăcere. În vremurile bolșevice, cântecul nu era cântat că se referea la Lenuța și la cabinetul doi, era mare alergie la astfel de cântece. Cântecele pentru care nu am dat linkuri se află pe un album de la adresa și ele sunt referite cu titlul, cu minutul și secunda.

(10 februarie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Dida DRĂGAN

Toată lumea știe că Dida DRĂGAN este cântăreață de muzică rock. Numai că Dida DRĂGAN a interpretat două cântece de muzică populară românească și m-a convins cu interpretarea ei că este o adevărată interpretă de muzică din folclorul românesc. Nu este nevoie să cânți 1.000 de cântece miorlăite cu exte proaste pentru a fi solist de umplutură în peisajul folclorului românesc. Este necesar să cânte solistul sau solista un cântec sau două cântece, dar să fie ceva special și să rămână în memoria ascultătorului ca o valoare. Pentru mine Dida DRĂGAN era o interpretă care urla, se zbuciuma și care la o selecție de EUROVISION din 1993 a reușit să mă enerveze teribil, dar am șters cu buretele acel moment după ce am ascultat în paralel:
Cine n-are dor pe vale - interpretă Dida DRĂGAN
Cine n-are dor pe vale - interpretă Lucreția CIOBANU
Măria meichii Mărie -  interpretă Dida DRĂGAN
Măria meichii Mărie -  interpretă Maria TĂNASE

Am pus interpretările de referință pentru a se vedea că Dida DRĂGAN este o excepțională interpretă de muzică populară românească. Ea este expresivă. Are voce clară, puternică și încărcată de dramatism. Atinge toate notele. Are ambitus excepțional. Are și elemente personale, dar se vede clar că este ceea ce trebuie.


(10 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ana ISPAS.

Pe când eram elev de școală generală, la Căminul cultural de la mine din mahala veneau spectacole de tot felul. Așa seface că am mers la multe dintre spectacolele orchestrei Doina Argeșului, dirijată de vecinul mei Alexandru BUSUIOC. Cu acele prilejuri am avut ocazia s-o văd cântând pe Ana ISPAS. Ea m-a impresionat cu vocea ei clară, puternică și expresivă. Am regăsit înregistrări cu cântece precum:
De cine mi-e dor și sete
Măi Ionele, puiule

Măi neicuță, satu-i plin
Mi-a venit un dor aseară
Mult mi-a fost pe lume drag

Nu este-n lume mai greu

Ochii negri sunt frumoși

Multe dintre cântece se află la adresa. Când procesul de digitalizare va fi finalizat, cu siguranță că în mediul online vom găsi mult mai multe cântece interpretate de Ana ISPAS, căci tare frumos mai cânta!

(10 februarie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Lucreția CIOBANU

Lucreția CIOBANU este una dintre marile voci ale folclorului românesc, voce care nu a fost pusă în evidență cum trebuie căci noi avem grave carențe în a aprecia și ierarhiza adevăratele valori. Eu am văzut-o pe Lucreția CIOBANU în copilăria mea când prezenta spectacole la circ. Era o femeie înaltă cu o voce remarcabilă, căci cânta muzaică populară și cu orchestra de circ, orchestră care are cu totul altă structură decât o orchestră de folclor. Am ascultat și reascultat cântecele interpretate de Lucreția CIOBANU și mi-am dat seama că va fi foarte greu să fie interpretate de altcineva. Am văzut că Dida DRĂGAN se apropia de nuanțele date cântecelor de Lucreția CIOBANU. Voi enumera aici o serie de hituri ale Lucreției CIOBANU.
Am avut drăguț în sat

Au plecat pe drum la vale

Bade, pentru ochii tăi

Bate vântu-n curmătură

Bate vântul vinerea

Bradul din Aliuș

Când eram în satul meu

Când vii bade-n șezătoare

Cât e soarele de sus

Câte păsărele-n luncă

Cât o fost vara de lungă

Cine n-are dor pe vale

Ciobanas de la miori

Cobor oile,cobor

Codrule, bătrânule

Codrule, frunzele tale

De-ar fi lună de cu seară

Dragu mi-i bădița

Dragu-mi in sat sa joc

Dragu mi-i la umbră deasă

Dragu mi-i pădurea vara

Feciorii din Răsinari

Firicel de iarbă neagră

Gată-te, codrule, bine

Greu e dorul badelui

Hai, flăcăi, din multe sate

Haideți, flăcăi, la soroc!

Ia, uitați-vă feciori!

Ia-mă bădiță, la joc

Iar se duc mioarele

Joacă-mă bădiță ca la noi în sat

Lung e drumul și bătut

Măi bădiță de la miei

Mă mir codrule de tine

Mireasa noastră cu flori

Mi s-a dus bădița, dus

M-o trimis tata la coasă

Mult mi-e dor și iar mi-e dor

Mulțumescu-ți, primăvară

Munte, munte brad frumos

Pădurice de stejar

Pe Goianu-n joc la vale 

Pe izvor, pe izvoraș

Pleacă oile la munte

Presărate-s stele-n nori

Ridică-te, negură!

Sara bună, lună plină

Sună codru și răsună

Toate zilele-s cu dor

Vai, săracul bădița

Vin ciobanii printre munți

Vino iute, dorule

Vino, dragă primăvară

Zi-i, bade, cu fluiera

Există acum un festival de folclor care poartă numele Lucreției CIOBANU. Păcat că e prezentat de o persoană care trăncănește fără rost. În plus se pune mai mult accent pe alte chestii decât pe personalitatea marii cântărețe. Nici TVR nu dă în brânci prin a prezenta cântecele lui Lucreția CIOBANU.

Trebuie analizată dicția, timbrul și ambitusul artistei Lucreția CIOBANU, pentru a vedea că avem de-a face cu o mare și inconfundabilă voce. Cine vrea să analizeze textele cântecelor Lucreției CIOBANU va vedea că este vorba de texte cu adevărat culese de la firulm ierbii, nu așa cum se procedează acum când se fac texte în garaje, garsoniere, parcări și closete, pentru doi țechini. Fiecare cântec al Lucreției CIOBANU este o poveste în sine și are el însuși muzicalitatea lui.

(26 ianuarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria LĂTĂREȚU

Despre marea cântăreață Maria LĂTĂREȚU am scris mai multe articole. ea este un simbol pentru cântecul oltenesc. Eu am vizitat comuna unde este casa memorială Maria LĂTĂREȚU și am privit prin geam ce era acolo. În opinia mea, când spui muzică populară românească spui Maria TĂNASE, Maria LĂTĂREȚU și Lucreția CIOBANU.  Aici voi scrie titlurile unor cântece interpretate de Maria LĂTĂREȚU, care arată adevărata sa valoare.

A cui ești tu mândruliță

Afară plouă și tună

Aseară pe la chindie

Aș muri dar nu acuma

Aș ofta să-mi iasă focul

Au pornit olteni la coasă

Auzi, mândro, ori n-auzi

Băiat ca Gheorghe mai rar

Bistriță, apă zglobie

Busuioc moldovenesc

Când o-i zice-odată, hăi!

Când aud cucul cântând

Cântă, cântă, Gorjule!

Cântă păsările-n luncă

Cântă țara azi de bucurie

Cântec lung din Gorj

Ce frumoasă-i potecuța

Ce te culci așa devreme

Cine trece câmpul mare

Cireșule, frunză rară

Cucule cu pană sură

Cucule mare dușman

Curge Gilortul la vale

Dă Doamne să mor diseară

De ce nu te-nsori, Gheorghiță?

Deasupra capului meu

Doamne bine mai trăiam

Doină oltenească

Dor de mamă

Dorule, puiule

Dulce-i dragostea pe fân cosit 

Dunăre cu valuri line

Două fete se certa

Hora păcii

Fir-ai neicutță să fii

Fir-ai tu să fii de fată

Foaie verde de avrămeasă

Foaie verde mărgărit

Frumoasă ești mândruliță

Frumoasă-i tinerețea

Haide hai cu dor si luna

Hăulită de la Gorj

Ia mai cântă din vioară

I-auzi mândro turtureaua

În livadă pe Vâlcele

În pădure la Stroiești

Joacă hora-n poieniță

La gutuiul dintre vii

La Jii, murgule, la Jii

La stejarul de pe plai

Lăstărel de primăvară

Leano Leano draga mea

Lie ciocârlie

Lung e drumul Gorjului

Lună, Lună, ia fi bună

Mai treci neică și tu dealul

Mai ții minte, măi dragă Mărie

Maică inima mă doare

Mamă, supărarea mea

Marinică, Marinică

Mă dusei să plâng în codru

Mă dusei în cmp să ar

Măicuță, să nu mă dai! 

Mândra mea sprâncene multe

Mândruliță de pe Grui

Murgule, coamă frumoasă

Nană, dorul meu te cheamă

Neică, ochișorii tăi

Neicuță, de-atâta dor

Nu vine neica nu vine

Of, dor, dor, dor

Of,lelito,Mărioară 

Oltule, oltețule

Pădure verde de brad

Pe câmpul cu florile

Pe drumul Banatului

Pe drumul de la Cepari

Perinița

Pe sub poala pădurii

Pe unde iubeam odată

 Pierire-ai dorule azi

Plânge frunza și iarba

Puișor de la Novaci

Pupoa-ți-aș coama Bălan

Radu mamii, Radule

Salcie cu frunză moale

Salcâmule de la drum

Sanie cu zurgălăi

Se ceartă bradul cu plopul

Suflă vântule mai tare

Sub streașina casei mele

Strânge-ți, codre, frunzele

Te văzui, neică, la poartă

Trei în lume nu se poate

Trifoias cu fire crude

Ușor, puiule, ușor

Ușurel trecui prin lume

Vă las cântecele mele

Viorea, viorea

Vine neica să mă vadă

Voinic călător

Zorile de dimineață

 Artista a cântat foarte multe cântece din zona Olteniei, unele dintre ele fiind hituri care traversează vremurile de parcă ar fi înregistrate azi.

(25 ianuarie 2025)

Distrați-vă cu mine (I)

Voi enumera aici muzica pe care eu o ascult cu cea mai mare plăcere.

Cântec de nuntă

Mamă supărarea mea

Ești darul de la Dumnezeu

Cine n-are dor pe vale

Rapsodia  a I-a în La Major

Aria clopoțeilor

Nel giardin del bello

Dans ungar nr. 5

Spune, spune pui de corb

Măria neichii, Mărie

Bună dimineața

Plânge Ardealul și Banatul

Doi voinici din Valea Marea

Rapsodia albastră

Simfonia spaniolă

West Side Story - America

Zora Je

Marșul triumfal
Hora Staccato

Mamă, doar o fată ai

Deh! Tu di un'umile preghiera

(14 iunie 2023)

Deh! Tu di un'umile preghiera

Elisabeta TURCU e cântăreața din Muscel

Niciodată nu mi-au plăcut cântărețele miorlăite, pițigăiate sau leșinate. Mie îmi plac cântărețele cu voce plină, expresivă, inconfundabilă, ușor dramatică așa cum sunt vocile la Maria TĂNASE, Ioana RADU și Lucreția CIOBANU.  Când am ascultat-o pe cântăreața Elisabeta TURCU mi-am dat seama că:

- reprezintă Muscelul,

- este o mare voce,

- are dramatism,

- deține repertoriu,

- știe că are talent.

Elisabeta TURCU  este o prezență prin cânt, prin costum, prin felul în care se prezintă. Maramele ei de Muscel sunt delicate, iia ei se armonizează cu ritmul muzicii. Culorile costumului ei sunt în armonie perfectă și gesturile lui Elisabeta TURCU  sunt ale unei artiste care știe ce să facă cu mâinile, cu corpul când cântă. Ea nu se bâtâie așa cum fac unele cântărețe în dorința disperată de a ține ritmul, căci Elisabeta TURCU  are ritmul în sânge. Elisabeta TURCU  nu apare în concerte ca o sorcovă, așa cum apar nenumărate așa-zise artiste care pun tone de smacuri pe chip, doar-doar vor da bine la cameră. Ea este simplă, naturală și pune accent pe cânt.

În repertoriul lui Elisabeta TURCU sunt cântece precum:

- Neicuță din Argeșel,

- Face-m-aș pasăre-n zbor,

- Dragostea noastră curată,

- Mama mea scumpă comoară,

- Roata vieții,

- Mamă, înger păzitor,

- Băiatul mamii băiat,

- Unde ești copilărie,

- Urcă trenul la Predeal,

- Argeșene, puiule,

- La mulți ani, omule bun,

- Inimă afurisită.

Se văd cântecele culese de cântecele scrise. Poezia versului autentic din popor se vede, ceea ce arată că creatorul cult de folclor nu prea există și dorința de a face cântece mai noi nu permite acea cizelare pe care o aduce creatorul popular prin trecerea versului din generație în generație. Ca să nu mai spun că versificația a,b,a,b nu prea este specifică folclorului autentic. Bine că Elisabeta TURCU nu exagerează și se vede că citește poezie, dar mai are de lucrat la capitolul metaforă.

(04 aprilie 2021) 

Cine n-are dor pe vale

Să urmărim două interpretări ale aceluiași superb cântec de muzică populară românească Cine n-are dor pe vale, lansat pentru marele public de Lucreția VCIOBANU. Acolo există versurile:

..........................

Vină, badeo, vină iară,

Da' ieși mândruțo pân' afară,

Păi io, păi io, badeo, las pe mâne sară.

..........................

O altă interpretă, Dorina NEGRU, vine cu varianta ei pentru aceste versuri,

..........................

Vină, badeo, vină iară,

Da' ieși bădiță pân' afară,

Păi io, păi io, badeo, las pe mâne sară.

..........................

ceea ce înseamnă că este vorba de o poveste de dragoste dintre doi, un bade și un alt bade, ceea ce mă duce cu gândul că satul tradițional și folclorul au luat-o cu mult înaintea societății românești, iar chestia cu familia tradițională este un concept perimat, ca să zic așa. Decorul în care cântă Dorina NEGRU și căsuța sunt în concordanță cu adevărul din cântecul ei.

(29 iunie 2018)

Făcătorii de folclor

Mai zilele trecute o chanteuză de așa-zis folclor zicea că are la activ câteva sute de piese, din care cam 30% sunt creații 100% proprii. Se și explică puzderia de producții de prost gust care au invadat micile ecrane, lucru care se vede de la o poștă căci:

- temele sunt stupide,

- vocile sunt în suferință, 

- costumele sunt kitsch-oase,

- coregrafia e bâțâită,

- buzele sunt botoxate,

- bustul este tunat,

- unghiile sunt ridicole,

- coafurile sunt sărmăloase.

Niciun post tv de folclor nu reușește să se debaraseze de aceste non-producții care au doar calitatea de a umple timpul, de a deforma conștiințe și de a lăsa impresia că a face cântece este cel mai simplu lucru. Probabil, o cântăreață sau un cântăreț de muzică populară, după ce a zăbovit la surse, printre rapsozii autentici vreo 20 de ani, va umbla ușor și cu grijă pe texte pentru a le aduce la forma care să se potrivească cu vocile lor, lăsând metaforele și celelalte figuri de stil la locul lor. Numai după ce au cules și cântat cel puțin 150 de piese autentice, respectivii vor avea capacitatea să compună una sau două piese care să se înscrie pe linia a celor știute și să iasă cu ele pe straße, plini de emoție nu de emfază și nesimțire cum se procedează azi prea des și prea enervant.

N-am respect și nu dau doi bani pe făcătorii de folclor, care au inundat televiziunile de specialitate și care promovează ceva sub un nivel de calitate care este similar unui salam alterat și împuțit. 

Noi avem repere în muzica populară pe Maria TĂNASE, Maria LĂTĂREȚU, Lucreția CIOBANU, Alexandru GROZUȚĂ, Ion CRISTOREANU, Ion LUICAN și pe Emil GAVRIȘ.
Făcătorii de folclor nu sunt nici pe departe răul necesar din folclor, ci sunt mai răi decât gropile din asfalt, căci făcătorii de folclor sfidează cele mai elementare norme de calitate și de autenticitate.

(20 aprilie 2018)

Dida DRĂGAN cântă muzică populară

Marea cântăreață interpreteză într-o notă personală, dovedind înaltă performană cântece pde muzică populară românească pentru care există interpretări de referință.

Doina din Maramureș

Bună dimineața nană

Măria neichii Mărie

Codrule bătrânule

Cine n-are dor pe vale

Cine iubește și lasă

Se remarcă amplitudinea vocii și calitatea acutelor inteligent intercalate, care dau acea notă distinctă, prin care se face diferența față de interpretările originale de demult al marilor sale înaintașe.

(14 aprilie 2018)

Cântăreți de demult ai folclorului

Am a mă lăuda că am fost contemporan cu unii dintre cei mai mari cântăreți de muzică populară românească. Pe foarte mulți i-am văzut în spectacole, căci mi-a plăcut să merg la concerte de muzică populară românească, oricum cu totul diferite de șușele care se fac acum de-ți vine să vomiți și de ce se cântă și cine cântă și de pseudofolclorul care se exersează pe bani grei.

Voi face o listă cu acei mari cântăreți de muzică populară românească de demult, despre care unii abia că mai se văd din puzderia de făcători de folclor care bântuie pe micile ecrane unde se aud numai schelălăieli de toată compasiunea, ale unora care mai au și tupeul să spună că versurile tâmpite și muzica cretină le aparține, ca și interpretarea sub formă de răgete sau miorlăieli de la caz la caz.

Cei despre care îmi face plăcere să amintesc aici sunt:

Tita BĂRBULESCU

Ioan BOCȘA

Mia BRAIA

Rodica BUJOR

Maria BUTACIU

Vasile CĂNĂNĂU

Lucreția CIOBANU

Ileana CONSTANTINESCU

Maria CORNESCU

Ion CRISTOREANU

Victoria DARVAI

Felician FĂRCAȘU

Aurelia FĂTU-RĂDUȚU

Eugenia FRUNZĂ

Emil GAVRIȘ

Alexandru GOZUȚĂ

Ana ISPAS

Fărâmiță LAMBRU

Maria LĂTĂREȚU

Ștefan LĂZĂRESCU

Ion LUICAN

Gabi LUNCĂ
Polina MANOILĂ

Măriuca MATACHE

Dan MOISESCU

Angela MOLDOVAN

Achim NICA

Ana PACATIUȘ

Maria PETER-PREDESCU

Frații PETREUȘ
Maria PIETRARU

Ana POP-CORONDAN

Romica PUCEANU

Ioana RADU

Ștefania RAREȘ

Elena ROIZEN

Nicolae SABĂU

Ileana SĂRĂROIU

Benone SINULESCU

Ștefania STERE

Angelica STOICAN

Maria TĂNASE

Domnica TROP

Gheorghe TURDA

Liviu VASILICĂ

Sofia VICOVEANCA

Florica ZAHA

Pe vremuri era formația numită Orchestra de muzică populară Barbu LĂUTARU de pe lângă Filarmonica George ENESCU și avea dirijori pe Ionel BUDIȘTEANU și pe Victor PREDESCU, iar prezentatorii erau sobrii și nu se lălăiau așa cum fac acum prezentatorii de azi cu texte stupide 100%, enervante, repetitive, sfătoase și absurde, care fac din banalități evenimente și din mediocrități mai genii de folclor, doar-doar smulg ceva aplauze de la un public plictisit și blazat.

Cântăreți de demult ai folclorului sunt nume sonore care au cules folclor, care au impus adevărate hituri și ale căror melodii sunt cântate și acum de cei care vin din urmă și care au respect pentru folclorul adevărat și pentru înaintașii lor. Costumele lor populare erau autentice, iar solistele nu se tunau și nici nu erau fardate excesiv ca acum încât apar doar ca niște măști hidoase care se  bâțîie.

(11 aprilie 2018)