Cuvintele cheie

Eu am aflat destul de târziu despre cuvintele cheie. Era pe vremea când am început săcitesc articole din revista Communicationa of the ACM. Acolo era titlul articolului, un rezumat, lista cuvintelor cheie și după aceea era conținutul articolului. N-am întrebat pe nimeni ce este cu acele cuvinte cheie, dar m-am lămurit rapid și am căutat ca și eu la fiecare articol pe care-l scriam să identific 5 sau 6 cuvinte cheie.

Cuvintele cheie se referă la:

- domeniul tratat, 

- conceptele utilizate,

- tipologia de algoritmi,

- elementele de originalitate,

- generalizări efectuate,

- metode folosite,

- modele analizate.

Dacă dorim să vedem stadiul în care se află un anumit domeniu sau care sunt preocupările într-un domeniu de cercetare, ale unui grup de cercetători sau într-un laborator de cercetare, este suficient să luăm articolele, studiile și comunicările la conferințe și să vedem care sunt cuvintele cheie și ne lămurim. Cuvintele cheie arată spiritul de avangardă al unor cercetători sau din contră, faptul că respectivii au rămas împietriți într-un domeniu vetust. Este de un real ajutor alcătuirea listelor de cuvinte cheie și studiul uzurii lor morale atunci când dorim să construitm un titlu de carte sau de teză de doctorat pentru că trebuie să ne gândin la uzura morală a titlului de la momentul în care publicăm cartea sau susținem teza de doctorat, adică, undeva la un orizont de 3 sau 4 sau chiar 5 ani.



(09 octombrie 2023)

Atenție! Inteligența Artificială lucrează!

Produsele software de Inteligență Artificială - IA au început să-și facă simțită prezența în lumea conținutului digital. Este acum operațional Chat GPT (Chat Generative Pre-trained Transformer) și lumea deja se ajută de el în multe domenii.
Ca să dau un exemplu edificator, am primit o serie de e-mailuri referitoare la articole scrise de mine aici în care îmi erau semnalate o serie de chestiuni. Dacă ar fi fost articole din ultima perioadă aș fi zis că există un software implementat care face o serei de analize. Numai că mesajele primite făceau referire la articole scrise prin 2014, 2016, dar nu mai târziu de 2020. Înseamnă că proprietarii  blogului au achiziționat o aplicație de IA și au trecut la treabă, adică analizează ceea ce se scrie și scot în evidență ceea ce trebuie modificat în articol, pentru ca acesta să corespundă politicilor de conținut digital, agreate atunci când am făcut contul meu.

Aplicația de inteligentă artificială baleiază articolele, face o serie de analize în raport cu reguli prestabilite și conchide cu un text standard dacă articolul este OK sau enumeră carențele întâlnite, dacă articolul nu este OK și se spune că articolul a fost dezactivat, deci nu mai este disponibil pentru accesare, până la efectuarea de modificări ce elimină cauzele care au determinat scoaterea lui.

Este clar că inteligența artificială - IA acționează independent de noi și ni se taie toate căile de a genera abateri de la reguli deja stabilite în construirea de conținut digital.

Va trebui acum să ne imaginăm aplicații de inteligență artificială care sunt activate independent și care analizează conținut digital generat și care evidențiază calități, dar mai ales defecte și semnalează nu numai autorilor rezultatul analizei. Dacă o astfel de aplicație analizează 100.000.000 de fișiere cu conținut digital generat, avem imaginea eficienței inteligenței artificiale în curățarea hățișului de texte generate la întâmplare și mai ales vom avea suficiente elemente de a fundamenta decizii referitoare la cei ce consideră că sunt influenceri, dar care în realitate sunt persoane care preiau ideile altora, dar le îmbracă în forme accesibile mediului online, unde se află diferite rețele de socializare.



(27 mai 2023)

Bazele de date și administrarea lor

Administrarea bazei de date este o treabă pe care trebuie s-o facă numai un specialist cu calități morale și care este un om integru. Nu oricărui nene îi dai pe mână o bază de date, pentru că acel nene are:
- acces nelimitat la baza de date,
- cunoaște parolele operatorilor pe conținutul bazei de date,
- știe tot ce mișcă îl legătură cu baza de date,
- dă OK pentru efectuarea de operații speciale pe baza de date,
- asistă derularea tuturor proceselor legate de baza de date,
- oferă sau limitează drepturi pentru operatorii care actualizează câmpuri din baza de date,
- răspunde de calitatea și integritatea bazei de date.

Am văzut administratori de baze de date care sunt adevărați profesioniști, cărora nu le scapă nimic în ceea ce privește dinamica de conținut a bazelor de date și care dispun de numeroase chei de control, în așa fel încât nimeni nu are cum să-i ducă cu preșul dacă au făcut o operație eronată pe baza de date și nu au curajul s-o corecteze. Ei au imaginea a tot ce se întâmplă pe conținutul bazei de date din punctul de vedere al fiecărui operator. La ora actuală se știe că nu se șterg informații, ci actualizarea de câmpuri se face prin adăugarea de informații din care rezultă momentul, cine a actualizat, ce modificare a făcut. Vechile valori rămân la locul lor. Deci nimeni nu mai are nicio scăpare în cazul în care dorește să zburde aiurea, depășindu-și rolul, care nu are cum să fie schimbat decât cu acordul administratorului...


(22 mai 2023)

Bazele de date și actualizarea lor

După părerea mea, actualizarea bazelor de date este sarea și piperul în orice sistem informatic unde apar bazele de date. A actualiza o bază de date înseamnă:
- a adăuga înregistrări când colectivitatea la care se referă baza de date crește numeric cu noi elemente,
- a modifica acele câmpuri care reflectă noua realitate referitoare la fiecare element din colectivitate,
- a dezactiva acele elemente care devin nenecesare în baza de date,
- a insera noi câmpuri pentru a descrie noi caracteristici ale elementelor din colectivitate,
- a adăuga noi chei de regăsire a elementelor după noi criterii.

Cine nu este în stare să actualizeze baza de date în timp real, să nu se apuce să lucreze cu baze de date, căci o bază de date neactualizată face mai mult rău societății chiar și decât inexistența ei. Au devenit proverbiale bazele de date cu alegătorii decedați, care nu au avut înregistrările dezactivate chiar în momentul în care a fost emis certificatul de deces. Amânarea oricărei operații de actualizare a unei baze de date echivalează cu anularea bazei de date în integralitatea ei, căci a calcula un indicator agregat când lipsesc termeni reali, înseamnă a obține valori care nu reprezintă nimic. Este ca și cum ai crede că ți-au rămas în buzunar cei 500 de lei pe care tu i-ai cheltuit, dar ai uitat că nu-i mai ai, ci îi mai crezi în buzunarul tău.


(22 mai 2023)

Bazele de date și popularea lor

Îmi aduc aminte de un nene care a venit și făcea pe deșteptul că el a proiectat un sistem de baze de date despre disciplinele din ASE și le turuia acel nene de nu mai știai că va și termina. L-am întrebat care este modul de populare a acelui sistem de baze de date și a dato-n bâlbă. Toată lumea care se crede deșteaptă știe să conceapă baze de date de mare complexitate despre orice. Problema este de a popula acele baze de date și apoi de a le actualiza. Dacă am un muzeu cu 10.000 de piese, fac o bază de date în care descriu piesele și dacă sunt și șmecher, adaug tot felul de poze despre fiecare piesă. Ideea este nu de a proiecta baza de date, ci de a o pupula, adică de a descrie în 10.000 de înregistrări ale bazei de date, cele 10.000 de articole de artă existente în muzeu. Dacă un om realizează 20 de înregistrări pe zi, vor fi necesare 500 de zile, deci ne dăm seama că nu este deloc simplu să populăm o bază de date. De dat din gură este ușor. Tot poporul are posibilitatea să trăncănească. Numai că lucrurile sunt foarte dificile.

Să zicem că avem o bibliotecă cu 3.000.000 de exemplare de cărți și de reviste. Vrem să facem o bază de date cu 3.000.000 de înregistrări. Dacă totul merge perfect și dacă pentru o înregistrare sunt necesare 20 de minute, pentru a popula baza de date avem nevoie de 60.000.000 de minute, adică de 1.000.000 de ore, adică de 41.667 zile, adică de 114 ani, în condițiile în care lucrează un om. Dacă facem o echipă de 50 de oameni, sunt necesari 2,3 ani, iar dacă lucrează 200 de oameni, popularea bazei de date durează sub 7 luni. Nu am spus că este vorba decât de a introduce date despre cărțile și revistele din bibliotecă. Scanarea cprților, revistelor, ziarelor este altă mâncare de pește. Se vede că o bază de date foarte serioasă nu se populează bătând din palme, ci necesită muncă foarte multă. Să nu uităm că trebuie făcută în prealabil o analiză atentă și o simulare a populării, înainte de a bate în cuie structura înregistrării, pentru a nu ne găsi în situația jenantă de a reproiecta înregistrarea când ne dăm seama că am uitat ceva câmpuri care apar pe traseul la popularea unor elemente din bibliotecă, de care nu am știut și acestea au caracteristici de care noi nu am ținut seama, deci le lipsesc câmpurile unde să le descriem.

(22 mai 2023)

Bazele de date, de la mit la realitate

Despre bazele de date eu am amintiri destul de urâte.
Prima amintire a fost aceea că nu am văzut baze de date adevărate, fără fisură până după anul 2010.
A doua amintire a fost aceea că pe mulți i-am auzit vorbind despre baze de date și mai ales despre tabelă, fără a ști despre ce vorbesc, pentru că la mine, cel care vorbește despre ceva, trebuie să coboare la nivel de bytes și să-mi spună cum stau lucrurile, ca să-l înțeleg că știe cum se referă articolele și cum funcționează stocarea informațiilor acolo unde vorbim de colectivități de miliarde de înregistrări.

A treia amintire este legată de faptul că nu am văzut și eu implementată o aplicație de baze de date de către niște persoane, ceva legat de activitatea unei colectivități formată din mai puțin de 100 de persoane, care să permită câteva selecții după criterii bine definite. Deși eu nu lucrez cu baze de date am demonstrat respectivelor persoane că eu sunt în stare, fără să mă dau rotund, să fac o bază de date cu 200 de elemente, care să fie operațională și care să facă exact ceea ce persoanele ar fi trebuit să facă, dar nu au făcut.

A patra amintire este legată de filmul Made in Italy cu Ana MAGNANI în care o femeie merge la primărie să obțină o adeverință. După consultarea bazei de date obține o hârtie mototolită. Se întâmpla prin 1970.

Există un mit legat de bazele de date, numai că bazele de date sunt o realitate. Mitul este dat de așteptările pe care le generează bazele de date și realitatea este că ele produc dezamăgiri cumplite.

Să nu uităm că președintele Emil CONSTANTINESCU, avea obiceiul să felicite pe tinerii care făceau majoratul. Folosind o bază de date neactualizată, el a trimis o scrisoare de felicitare unei tinere care decedase de ceva timp. A fost un eveniment nefericit, generat de o bază de date eronată. Machedonii au o vorbă: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Se potrivește de minune bazelor de date, atunci când conținutul este compromis de un număr introdus greșit. La un examen național cu 150.000 de concurenți, o medie introdusă greșit generează un adevărat tsunami căci aici nu funcționează legea numerelor mari.

Dovada reală a faptului că nu dispunem de baze de date corecte și complete este dată de faptul că în anul 2022 a fost făcut un recensământ. dacă existau baze de date adecvate, acest recensământ nu mai era necesar, ci doar se foloseau indicatorii agregați calculați prin parcurgerea de baze de date.


(22 mai 2023)

Eu și articolele mele

Când alții publică articole chiar și în timpul studenției, eu am publicat primul articol destul de târziu, adică pe când mă apropiam de 30 de ani și eram într-un stadiu avansat cu doctoratul.
Niciodată nu am făcut afirmația că ceea ce am scris eu este genial, nemaipomentit, nemaiîntâlnit, ieșit din comun, revoluționar sau că dacă n-ar fi fost publicat respectivul articol materia s-ar fi oprit în loc și viața pe pământ ar fi dispărut instantaneu. 

Articolele scrise de mine sau în colaborare cu oameni pentru care am un respect nemărginit, sunt niște produse muncite, scrise cu atenție și care ne reprezintă.

Articolele scrise de mine sau în colaborare au cam aceeași structură.

Articolele scrise de mine sau în colaborare nu sunt kilometrice.

Articolele scrise de mine sau în colaborare au un limbaj concis.

Articolele scrise de mine sau în colaborare vin cu soluții verificate.

Articolele scrise de mine sau în colaborare au ceva noutăți.

Articolele scrise de mine sau în colaborare cel puțin pe mine mă reprezintă.

Articolele scrise de mine sau în colaborare sunt muncite din greu.

Articolele scrise de mine sau în colaborare sunt făcute cu dragoste și respect pentru cititori.

Niciodată nu am pretins că stau să aștept să scriu acel articol care mă va reprezenta 100%. Eu am teoria că dacă scriu 100 de articole proaste, ele nu au cum să fie la fel de proaste. Va fi un articol cel mai prost, dar va fi și un articol care să fie cel mai puțin prost. Dacă mai adaug la ele încă 50 de articole, există șansa ca din 150 de articole să existe și un articol bunicel și din acest moment sunt mulțumit, că nu am făcut umbră pământului degeaba. Dar așa cum am zis, articolele au fost muncite, deci nu au fost cele mai mizerabile producții pe acest pământ și cred eu în adâncul sufletului meu că din toate articolele pe care le-am publicat, or fi câteva care să fi folosit cuiva la ceva, care să fie apreciate de cititori cât de cât și care să nu fi fost folosite în closete pentru a se șterge cu paginile unde ele sunt publicate, de c-c-tul de la c-r.



(14 mai 2023)

Groaza lucrurilor neterminate

Întotdeauna am fost îngrozit de lucrurile neterminate. Când am început un lucru, mi-am dorit să-l termin. În vremea când eram student în primul an de facultate, am avut un coleg ceva mai mare decât mine și el tot în primul an, dar care începuse vreo cinci facultăți și nu orice facultăți, ci facultăți foarte bune, dar nu terminase niciuna din varii motive, zicea el, motive întemeiate. De atunci am devenit îngrozit că și eu să mă găsesc în situația de a începe facultatea fără s-o termin. Nu am avut liniște până nu m-am văzut cu diploma de stat în mână și cu repartiția în buzunar. Și când am început stagiul doctoral tot așa a fost. Nu am avut liniște până nu am susținut teza de doctorat și nu am avut în mână diploma de doctor. Groaza aceasta nu m-a părăsit niciodată. Cu copiii mei tot așa am fost. Nu am avut liniște până nu am văzut diplomele lor care dovedeau că au început ceva și au și terminat cu succes acel ceva. Și în ziua de azi am groaza lucrurilor neterminate. Este motivul din care înainte de a începe ceva, planific totul până la cele mai mici detalii și pornesc la treabă. Presiunea nu mai este la nivelul din vremea studenției, dar liniște nu am până nu am finalizat ceea ce am început.

Este motivul din care nu mi-am propus obiective irealizabile în viața mea, ci lucruri normale, pe care am avut credința că le voi duce la bun sfârșit în intervalul de timp impus de alții sau planificat de mine.

Încă din studenție eu am fost obișnuit să lucrez secvențial. Am început ceva, am lucrat, am finalizat. Numai după ce am finalizat ceea ce am început, treceam la realizarea unei alte lucrări, pe care munceam s-o finalizez. Niciodată nu am avut pe biroul de lucru mai multe chestii începute, ca să sar de la una la alta pentru a finaliza mai multe lucrări cam la același moment. dacă mi-a venit vreo idee când lucram la ceva, o notam pe o bucată de hârtie și după ce finalizam ceea ce aveam în lucru, dacă era ceva interesant, treceam să lucrez la dezvoltarea ideii scrise pe petecul de hârtie.

(03 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Raluca Cristina MELEANCĂ

Raluca Cristina MELEANCĂ este studenta care a realizat un articol la cotele cerute la disciplina Managementul calității software pe care o predat studenților de la Masterul de Cercetare Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, în anul 2011.

În opinia mea este imposibil să faci o lucrare de cercetare de 50 de pagini fără să fi făcut înainte o lucrare de 5 sau 10 pagini. Trebuie început cu lucrări mai mici apoi trebuie crescute dimensiunile. Lucrarea trebuie dominată de autor, nu trebuie lucrarea să-l copleșească pe autor.

Eu am dat detaliile de cum se construiește acel articol și Raluca Cristina MELEANCĂ a reușit să facă o propunere pentru care a primit punctajul maxim. La vremea aceea eu aveam un doctorand care scrisese un produs cu care făcea o analiză mecanică a unui articol să evidențieze carențe de bază și am testat acel produs și pe articolul scris de Raluca Cristina MELEANCĂ și a rezultat că în raport cu carențele pe care le depista acel software, articolul studentei Raluca Cristina MELEANCĂ era foarte bun.


(09 aprilie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Andreea PĂTRU

În anul 2011 am avut un curs de managementul calității software la Masterul științific de Informatică Economică și acolo am solicitat ca studenții să scrie un articol publicabil. Eu le-am furnizat un model și le-am zis ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă. Nu era ceva original în abordare, ci văzusem o carte într-o librărie BARNES & NOBLE din USA care te învăța cum se scrie un articol publicabil. Eu am făcut un rezumat, am mai pus ceva de la mine și a rezultat un material pe care l-am pus la mine pe portalul ionivan.ro

În opinia mea, nu este posibil să faci o lucrare de 50 sau de 100 de pagini dintr-o dată. mai întâi trebuie scrisă o lucrare de 5 sau 10 pagini, cu un nivel de calitate comparabilă cu lucrarea de mari dimensiuni pe care vrem s-o realizăm. Dacă procedăm în acest fel, învățăm să scriem texte corecte, cu avans asupra temei din aproape în aproape li reușim în acest fel să gestionăm textul, să-l dominăm, nu să ne domine el pe noi.

Având în vedere că masterul la care țineam cursul era un master orientat spre cercetarea științifică, am considerat necesar ca studenții să scrie ceva ori pentru revista Informatica Economică a Catedrei de Informatică Economică, ori pentru ediția din anul 2011 a Conferinței Internaționale de Informatică Economică.
Studenta Andreea PĂTRU  s-a dovedit interesată și a reușit să scrie un articol bun, pe care l-am evaluat cu punctajul maxim, adică 150 de puncte, pe care eu le defalcasem pentru conținut, bibliografie, structură, cuvinte cheie și tot așa.

(09 aprilie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandra Luminița TANEF

În anul 2011 am avut un curs de managementul calității software la Masterul științific de Informatică Economică și acolo am solicitat ca studenții să scrie un articol publicabil. Eu le-am furnizat un model și le-am zis ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă. Nu era ceva original în abordare, ci văzusem o carte într-o librărie BARNES & NOBLE din USA care te învăța cum se scrie un articol publicabil. Eu am făcut un rezumat, am mai pus ceva de la mine și a rezultat un material pe care l-am pus la mine pe portalul ionivan.ro

Având în vedere că masterul la care țineam cursul era un master orientat spre cercetarea științifică, am considerat necesar ca studenții să scrie ceva ori pentru revista Informatica Economică a Catedrei de Informatică Economică, ori pentru ediția din anul 2011 a Conferinței Internaționale de Informatică Economică.
Studenta Alexandra Luminița  TANEF  s-a dovedit interesată și a reușit să scrie un articol bun, pe care l-am evaluat cu punctajul maxim, adică 150 de puncte, pe care eu le defalcasem pentru conținut, bibliografie, structură, cuvinte cheie și tot așa.

(09 aprilie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Teodora Aurelia TOANCHINĂ

În anul 2011 am avut un curs de managementul calității software la Masterul științific de Informatică Economică și acolo am solicitat ca studenții să scrie un articol publicabil. Eu le-am furnizat un model și le-am zis ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă. Nu era ceva original în abordare, ci văzusem o carte într-o librărie BARNES & NOBLE din USA care te învăța cum se scrie un articol publicabil. Eu am făcut un rezumat, am mai pus ceva de la mine și a rezultat un material pe care l-am pus la mine pe portalul ionivan.ro

Având în vedere că masterul la care țineam cursul era un master orientat spre cercetarea științifică, am considerat necesar ca studenții să scrie ceva ori pentru revista Informatica Economică a Catedrei de Informatică Economică, ori pentru ediția din anul 2011 a Conferinței Internaționale de Informatică Economică.
Studenta Teodora Aurelia  TOANCHINĂ  s-a dovedit interesată și a reușit să scrie un articol bun, pe care l-am evaluat cu punctajul maxim, adică 150 de puncte, pe care eu le defalcasem pentru conținut, bibliografie, structură, cuvinte cheie și tot așa.

(09 aprilie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ovidiu TURCOANE

În anul 2011 am avut un curs de managementul calității software la Masterul științific de Informatică Economică și acolo am solicitat ca studenții să scrie un articol publicabil. Eu le-am furnizat un model și le-am zis ce trebuie să facă și ce nu trebuie să facă. Nu era ceva original în abordare, ci văzusem o carte într-o librărie BARNES & NOBLE din USA care te învăța cum se scrie un articol publicabil. Eu am făcut un rezumat, am mai pus ceva de la mine și a rezultat un material pe care l-am pus la mine pe portalul ionivan.ro
Studentul Ovidiu TURCOANE s-a dovedit interesat și a reușit să scrie un articol bun, pe care l-am evaluat cu punctajul maxim, adică 150 de puncte, pe care eu le defalcasem pentru conținut, bibliografie, structură, cuvinte cheie și tot așa.
În anul 2015, Ovidiu TURCOANE a susținut teza de doctorat de 200 pagini intitulată Democrația digitală în societatea cunoașterii și coordonată de profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU

(09 aprilie 2023)

Digitalizarea unui articol

Există posibilitatea de a digitaliza un articol.
Dacă articolul se află deja sub formă de fișier PDF, digitalizarea lui înseamnă:
- redenumirea fișierului după noua regulă dată de digitalizare,
- mutarea fișierului redenumit în folderul de articole.
Dacă articolul se află în format fizic tipărit și dispunem de un scaner care ne dă un fișier PDF, acel fișier va fi denumit după regulile pe care le-am stabilit înainte de a trece la digitalizare și plasăm din start fișierul PDF în folderul de articole.
Dacă scanăm articolul pagină de pagină sub formă de fotografie, vom avea grijă ca fiecare fotografie să aibă denumirea pe care am asociat-o articolului și să indicăm pagina din revistă, pentru a asigura secvența de fotografii. Este rezonabil să fotografiem coperta revistei și cuprinsul acesteia și în acest fel dacă le asociem elemente specifice pentru a păstra secvențialitatea, am rezolvat totul dacă punem fotografiile referitoare la articol într-un folder, care folder în punem în folderul de articole.
Voi da un exemplu:
Folderul mare se numește ARTICOLE reviste.
Pentru un articol voi avea folderul 2004-Comert adică articolul a fost publicat în anul 2004 în Revista de Comerț. În acest folder voi stoca fotografiile care au nume:
2004-Comert pag00 coperta
2004-Comert pag01 cuprins
2004-Comert pag47
2004-Comert pag48
2004-Comert pag49
2004-Comert pag50
unde arăt că articolul se află la paginile 47, 48, 49 și 50. Dacă vreau să arăt ceva și despre autori, înainte de numărul care indică pagina voi pune numele autorilor.

(31 decembrie 2022)

Dorințe nefaste

Mulți au dorințe nefaste.
O dorință nefastă este aceea de a avea cărți publicate, fără să aibă capacitatea de a scrie o carte.
O dorință nefastă este aceea de a avea articole publicate în reviste ISI, fără să aibă capacitatea de a scrie un articol și într-o revistă de mahala, cu atât mai puțin într-o revistă ISI.
O dorință nefastă este aceea de a avea titluri academice, fără să aibă capacitatea de a scrie o teza de PhD.
O dorință nefastă este aceea de a avea fi profesor universitar, fără a avea nici în clin nici în mânecă cu ceea ce înseamnă a preda în fața unor studenți exigenți.
O dorință nefastă este aceea de a absolvi facultăți de la mari universități, deși calitățile intelectuale și cunoștințele de limbă engleză reprezintă bariere insurmontabile.
Numai așa se explică îmbâcsirea CV-urilor cu cu lucruri neadevărate, dar greu de verificat în vremurile când nu exista Internet, dar scoase la iveală ca falsuri într-o secundă acum când în online se găsesc tot felul de informații complete și mai ales, corecte, adică validate oficial.
Așa sunt demascați politicieni mincinoși care se împăunează cu titluri și cu realizări pe care doar în mintea lor le au, căci realitatea îi contrazice, mai ales că sunt foarte mulți cei care scormonesc lumea pentru a găsi marile adevăruri, despre fiecare aspect enunțat într-un CV de câte un nene agramat.

(05 decembrie 2021)

Primul meu articol publicat

Îmi aduc aminte cu mare plăcere cum în 1977 am reușit să public primul meu articol în Revista de statistică, referit prin:
Ion IVAN - Utilizarea metodelor statistice in construirea unui model de conducere a proceselor dintr-o sectie, Revista de Statistica, vol. 26, nr. 8, 1977, pg. 26 - 32 

(13 februarie 2021)