CSIE'50 - șefii catedrei de Cibernetică Economică

Acum că se fac în acest an 2017 cei 50 de ani ai facultății de Cibernetică, Informatică și Statistică Economică, trebuie spus cu claritate că a existat și o catedră de Cibernetică Ecpnomică, de care nu s-a atins nici Nicolae CEAUȘESCU, nici Ion ILIESCU, nici Emil CONSTANTINESCU, dar s-au atins indirect, prin oameni de bună credință, slugile lui Traian BĂSESCU. Așa că, în primăvara lui 2011, Catedra de Cibernetică Econolică, a fost absorbită de catedra de Informatică Economică, devenind astfel Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică-DICE. Pentru prima dată, la denumirea unei facultăți, nu corespunde o catedră care să preia din acea denumire, mai ales că într-o enumerare este obligatorie virgula, iar și-ul din denumirea departamentului întărește forțarea cu care s-a produs acea înghițire a unui pește mare de un alt pește ceva mai mare, dar nu îngrozitor de mare. Deplând acel moment nefericit și nu-mi reproșez nico clipă că nu am mers să discut despre găsirea unei soluții în care cred și acum.

Aici nu este vorba că mortul de la groapă nu se mai întoarce. Era bine ca ciberneticienii, în acești 5 ani de la înghițire să facă ei un anume ceva ca să elimine exact acel criteriu care a stat la derularea acelui proces dezastruos de dispariție. Nu numai că nu s-a făcut prea mare lucru, ci unele aspecte s-au adâncit, pentru că managementul din DICE este favorabil tinerilor, tocmai cei care sunt majoritari și care în niciun caz nu doresc revenirea la metehne dictatoriale păstrate din vremurile de demult când șef era un profesor pe ușa căruia sclavii i-au scris măscări, de bun ce era...

Voi scrie în continuare câteva cuvinte despre șefii care au condus Catedra de Cibernetică Economică de la înființare de dinainte de 1967 și până la dispariția din 2011.

Primul șef de cateră a fost Manea NĂNESCU, mai mult cu numele și cu coordonarea din umbră, căci datorită funcțiilor importante în stat nu avea el timp să se ocupe la nivel de detaliu și de management de catedră, dar principii și linii directoare dădea acesta la greu și nimeni nu-i ieșea din cuvânt mai mult de frică, decât din convingere. Dar tot în numele lui se făceau abuzuri, căci fiecare ce visa noaptea venea și zicea că așa s-a găndint tovarășul academician, mai ales dacă acestea erau zise de oamenii ce asigurau legătura între el și mase. Pe acel interval, Catedra de Cibernetică Economică a cunoscut cea mai mare înflorire.

Următorul șef de catedră a fost unul Mircea BULGARU sau Mircea BULGARIU, despre care nu scriu dimic, pentru că, deși a stat în fruntea catedrei ani buni, dar a stat și ca director al Centrului de Calcul al ASE.

După acesta a devenit șef de catedră profesorul Virgil SORA, care a fost ani buni decan al Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică. El preda disciplina numită Demografie și-și trăsese partea leului ca fond de timp, căci natalitatea ca problemă de partid și de stat  îi dădea apă la moară. N-am să uit momentele penibile când într-o sală din clădirea veche, ne-am strâns noi niște bărbați oarecare să ne punem cenușă în cap, unii de ce nu au copii și alții de ce nu au patru su mai mulți decât atât. Am văzut atunci ce înseamnă politrucul ordinar și cum caută să iasă basma curată. Sștiu numai că în anul 1990 pe mandatul său, datorită marilor discrepanțe de gândire și de evoluție, noi cei de la subcolectivul de informatică economică, ne-am desprins și am format Catedra de Informatică Economică și am evoluat cu o dinamică spectaculoasă de i-am lăsat pe mulți cu gura căscată, căci șeful nostru de catedră, lectorul Ion Gh. ROȘCA știa ce vrea și noi eram în consonanță cu el.

Șeful de catedră Geo VASILESCU, marele profesor și decan al Facultății de Cibernetică, deși a căutat să evite, inevitabilul s-a produs și subcolectivul de cibernetică economică s-a desprins și el, construind Catedra de Cibernetică Economică, cea nouă, plecând deci cu brandul, lăsând subcolectivul de statistică într-o situație delicată.

Cel care și-a luat misiunea de a refonda catedra de Cibernetică Economică din temelii, a fost profesorul Emil SCARLAT, despre care știam că a terminat strălucitor facultatea de 5 ani, chiar Secția de Cibernetică Economică, mă refer la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică de pe vremuri, când învățământul superior însemna ceva.

Au urmat la cârma Catedrei de Cibernetică Economică profesorii  Eugen Țigănescu și Marin DUMITRU, dar despre ei vreau am scris și în continuarevreau să scriu articole diferite, cu mult mai multe detalii.

Ca membru al catedrei de Cibernetică Economică, amintirile mele nu au fost dintre cele frumoase pentru că:

- am asistat la abuzuri;

- nu s-au făcut promovări pe merit;

- au fost atitudini discreționare;

- pozițiile subiective erau prea frecvente;

- șefii nu înțelegeau rostul informaticii;

- caracterizările pentru calificative mi le-am făcut singur;

- era prea multă tristețe;

- se cam pilărea.

Mă limitez la a spune că per global, nu mi s-au pus tălpi în a mă dezvolta, în a publica, dar o anumită ostilitate am înregistrat, căci mulți confundau roul lor de conducători cu cel de vătafi pe o moșie. La ceas aniversar se cuvine să fim veseli. Ca să fie apoteotică acea veselie am scris acest articol mai nuanțat, căci vorba proverbului, cine râde la urmă, râde cu folos, Voi mai scrie despre vechea Catedră de Cibernetică Economică. Merită din plin.
Șefii catedrei de Cibernetică Economică reprezintă miezul problemei ce revine la creșterea și descreșterea ciberneticii economice de la noi, pentru că fanionul cât flutură lupta se duce. Când drapelul este la pământ moralul oștirii se prăbușește. Cine vrea să plângă, să plângă. Cine vrea să reclădească trebuia s-o facă imediat după 2011. Nu spun că acum este târziu. Numai că momentul aoptim a fost ratat. Unii spun că acum, când ASE este pe cai mari, a venit momentul reclădirii Departamentului de Cibernetică Economică. La vremuri mari, trebuie oameni mari. Napoleon oricum ar fi fost inventat, zice teoria modernă a făuririi istoriei. Unde este Napoleonul ciberneticii economice, că nu-l văd pe cal alb sau măcar cu un rucsac unde să încapă bastonul de mareșal?

(26 ianuarie 2017)

CSIE'50 - catedra lu'Manea MĂNESCU

Gândind la rece, după ce au trecut atâțea ani, lui Manea MĂNESCU i-am identificat o serie de calități, dintre care enumăr:

• vizionarismul ceea ce înseamnă că el a avut curajul de a impune informatica economică și cibernetica economică în țara noastră când chiar pe plan mondial acestea erau în stadiul de pionierat;
• constructivismul concretizat prin cele 3 clădiri care stau mărturie unor vremuri pe care mulți le neagă, dar care cu voia sau fără voia lor, fac parte din istoria noastră a tuturor, pentru că nu este posibil să fie șterse perioade ca și cum n-ar fi fost timp atunci, asemeni găurilor din  șvaițer;
• pozitivismul prin implicarea sa concretă în dotarea catedrei cu cea mai nouă tehnică de calcul și menținerea aceasteia în actualitate prin alocări de fonduri importante, justificând de fiecare dată rolul special al centralizării de de date pentru coodonarea economiei planificate;
• flexibilitate în ideia preluării inteligente a celor mai bune realizări, fără a ține seama de proveniența acestora, cu o singură condiție și anume să conducă la atingerea scopului numit maximizarea eficienței economice.

Când am scris despre colegii, am arătat că acolo a fost vorba despre niște personaje care au mers, au vizitat colegii în UE dar n-au înțeles nimic și au proiectat aici o struțo-cămilă bizară, adică un avorton.  În antiteză, Manea MĂNESCU a vizitat USA și când a venit de acolo a implementat la noi exact idei de-a dreptul revoluționare și anume:

• cercetarea științifică de top se face în universități;
• laboratoarele de cercetare trebuie să fie pe lângă catedre;
• activitatea didactică se împletește cu cea de cercetare;
• cercetarea științifică e pe bază de contract, beneficiarii fiind din industrie;
• triada învățământ-cercetare-producție trebuie să fie operațională.

Așa a și fost. Profesorul Manea MĂNESCU a creat Catedra de Cibernetică Economică. Tot el a creat Laboratoarele Catedrei de Cibernernetică Economică. Cercetătorii din laboratore veneau și predau studenților cursuri, conectate la cele mai noi cuceriri ale tehnologiei, dar care erau și implementate de către ei în întreprinderi sau pe platformele industriale din țară. Ceea ce a funcționat cu succes în America, a funcționat până în decembrie 1989 și la noi. În 1990 m-a derutat frenezia cu care unele gunoaie din Centrul de Calcul al ASE au pus umărul la distrugerea laboratoarelor. N-am săuit niciodată tentativele lor nereușite de a scoate la tarabă tot ce era de scos, de a face afaceri oneroase cu spații, cu achiziții de tehnică de calcul uzată, în profitul lor. Ei s-au cărat în cele patru vânturi, lăsând pârjol în urma lor. Visul lui Manea MĂNESCU se îndeplinea prin anul 2000 în Finlanda la un centru de cercetări - TUCS, unde am efectuat o mobilitate și unde profesorul Adrian COSTEA a făcut un doctorat strălucitor.

După 1995 s-a reluat masiv activitatea de cercetare având ca bază Catedra de Informatică Economică, lucru continuat până în anul 2014, când cercetarea ca activitate a rămas de izbeliște din cauză de nefinanțare prin programe bine definite, tranziția nemaiterminându-se nicium.

Din 2011 ceea ce nici comuniștii n-au freușit, legea învățământlui lui Băsescu-Boc a reușit, anume transformarea în țăndări a visului lui Manea MĂNESCU, mai pe românește spus, s-a produs în numele unor idealuri deștepte, supreme și dospind, distrugerea Catedrei de Cibernetică Economică. Și voia lor s-a făptuit întru mulțămirea unora și micimea altora, aceasta stându-le ca un ghipe în sufletele lor cele negre, spongioase și fumegânde.

(21 noiembrie 2016)

CSIE'50 - dispariția Catedrei de Cibernetică Economică

Pentru prima dată s-a întâmplat ceea ce nu credeam niciodată că se va întâmplași anume să dispară catedra care dă denumirea de esență a facultății. Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, oriunde s-ar merge în țară și nu numai, este recunoscută ca facultatea de Cibernetică. Punct. Conferențiarul de BOC, a promovat o lege cu nr. 1,  pe care Parlamentul a votat-o frenetic, iar  ianuarie 2011 a fost publicată în MO din 18 ale aceleiași luni a aceluiași an.

A fost cel mai potrivit prilej de a fi plătite polițe, de a se defini toate răfuielile posibile, căci de aceea a și fost dată. Ceea ce nici legionarii nu au făcut, adică să distrugă, ceea ce nici dictatorul cu savanta sa nu au făcut, iată că gruvernul Boc a reușit prin uneltele lor. Numai așa se explică dispariția catedrei de Cibernetică Economică din ASE. La o analiză atentă, obiectivă și cu mult calm se vede că cu toate păcatele celor de acolo, o astfel de măsură nu s-ar fi impus decîât numai și numai setea de răzbunare și dorința de distrugere depășeau orice imaginație. Uite că s-a întâmplat. Ele au depășit acele limite și ca gândul și ca vântul, ceea ce Manea Mănescu clădise, săa pulverizat instantaneu, finalizarea fiind un proces umilitor de absorbție. Catedra de Informatică Economică a înghițit catedra de Cibernetică Economică, rezultatul fiind Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică. A dispărut catedra fanion care a dat renumele facultății. Eu am facut o analiză de detaliu a procesului, pentru că trăind în interiorul sistemului am știut nenumărate detalii. Despre multe dintre ele voi scrie, despre altele, cu iz de can-can las pe cei care chibițează să le aștearnă cu tot felul de prilejuri. La pedigree-ul meu nu-mi permit să intru în chestii lunecoase, mocirloase sau sulfuroase.

Latura managerială are o tentă care ar duce spre enervarea celor în pixul cărora stă viața su decesul unei structuri academice, mai ales când tot timpul unii doresc să-și impună superioritatea strict prin urlete în târg și bătăi cu pumnul în piept, fără a pune lângă și rezultate.

Latura  extensivă care corespunde acelor adaptări ce permit ieșirea în exterior a lăsat mult de dorit, fapt care a condus la un fel de dezvoltare pe verticală, în profunzime. Se știe că imperiile se construiesc prin cucerire sau cotropire de teritorii. Nu vreau să spun mai mult, dar când un teritoriu își dorește să fie cucerit și el este ocolit, deja nu se mai vorbește nici de imperiu, nici de strategie.

Latura centrifugă specifică absenței unei coeziuni care înseamnă că o colectivitate în loc să fie unică, este structurată din subcolectivități ortogonale, fără elemente de colaborativitate din varii motive, unde principiul divide et impera nu a funcționat sub nicio formă.

Latura atmosferei interioare vine să facă un pic de lumină, căci un stil de lucru grunjos, atipic și învăluit în mister, nu a făcut altceva decât să fie extins și aplicat sinelui pentru a fundamenta decizii cu argumentele cu care anterior au fost fundamentate decizii, zic eu ușor controversate din moment ce ideia de tarabă și negoț nu figura în tablouride încețășate ale impresioniștilor francezi.

Războiaiele fratricide, trădările și represaliile slăbesc orice sistem, iar atunci când bulgărele a luat-o la vale, este de neoprit și tăvălugul distruge totul în cale. A fi bun, înseamnă a fi foarte bun, iar a fi foarte bun înseamnă să nu depinzi de nimeni tot timpul, nu numai atunci când vrei , dar nu există suportul necesar. În acest moment scriu numai aceste elemente, ușor ermetice, dar cine știe cum au stat lucrurile decodează fără dificultate și pune în corespondență acțiuni și oameni, fără dificultate.

Fiecare dintre noi avem a ne reproșa tot felul de chestii, unele mai interesante, altele de o banalitate revoltătoare, dar să se ajungă așa de departe încât să dispară catedra fanion a unei facultăți, deja este prea mult. Nimic nu este prea mult dacă sunt enumerate motive legale, care de fapt devin paravan pentru cu totul alte cauze ale măcelului. De regulă, privitul în oglindă ar trebui să facă obiectul unei autoevaluări, care în timp și spațiu nu s-a produs din moment ce o componentă a sistemului nu a avut funcțională exact componenta de autoreglare, deși se considera sistem cibernetic, dinamic, complex și structurat. Mda...

(16 noiembrie 2016)