Ce defecte nu trebuie să aibă un cercetător științific?

Un cercetător științific nu trebuie să fie:
- mediocru,
- superficial, 
- grăbit,
- încrezut,
- leneș,
- bârfitor,
- distrat,
- hoț,
- bețiv,
- cartofor,
- mincinos,

- nerealist,

- secretos,

- inconsecvent,

- neisprăvit,

- lăudăros,

- uituc,

- nepunctual,

- atotștiutor,
- indisciplinat.

Când avem în față pe cineva care dorește să facă echipă cu noi, știind că avem finanțare la un proiect de cercetare științifică, știut fiind faptul că un strop de miere atrage mult mai multe muște decât o cană cu fiere, va trebui să avem acele deprinderi care ne permit să-l filmăm instantaneu pentru a depista defectele pe care respectiva persoană le are.

Dacă avem în față un CV al persoanei care este tânără, iar CV-ul are peste trei pagini, deja trebuie să fim circumspecți din mai multe puncte de vedere și anume pentru că persoana:

- nu știe să alcătuiască un CV structurat pentru cercetarea științifică,

- a inclus acolo detalii neconcludente, în raport cu obiectivul urmărit,

- a considerat că un CV e bun în orice situație,

- nu s-a ostenit să evidențieze ce o recomandă pentru cercetarea științifică,

- a evitat să se concentreze pe realizările sale, care oricum nu ocupă trei pagini.

Dacă acel CV este datat cu șase luni în urmă, arată că persoana nu s-a pregătit pentru discuția cu noi, ceea ce nu face un cercetător științific autentic, pentru că un cercetător științific autentic își rafinează CV-ul pentru a scoate în evidență tot ceea ce poate dovedi referitor la pregătirea lui și la realizările lui, care oricum în cel mult două pagini încap fără discuție.


(14 septembrie 2025)

Matricea n X n în cercetarea științifică

 Dacă chiar ne dorim alcătuirea unei echipe de cercetători valoroși trebuie:
- să știm exact care este problema de cercetare de care ne ocupăm,
- să identificăm N sub-probleme mici pe care le rezolvă rapid o singură persoană,
- să-i ascultăm pe toți cei ce se oferă să lucreze cu noi în echipă,
- să rugăm pe fiecare să aleagă din lista de sub-probleme un element pentru a ne oferi o soluție,
- cel ce nu ne oferă soluția la termenul dat de el se auto-exclude din echipă.
Vom alcătui o matrice cu N linii și N coloane.
Vom pune în corespondență un membru al echipei cu o sub-problemă.
Vom avea grijă să responsabilizăm membri echipei, prin a nu forma grupuri care să se ocupe de o problemă, căci nu vom avea o imagine clară despre contribuția fiecărui membru al echipei. Numai după ce știm exact că fiecare membru al echipei are calitățile de care avem nevoie, vom oferi sarcini pentru care doi sau trei dintre ei să lucreze la o sarcină comună, dar niciodată nu vom crea contextul ca unul să lucreze și ceilalți să privească grațioși la respectivul, ca după aceea fie să-l critice dacă treaba nu a ieșit cum trebuie, fie să se împăuneze cu munca respectivului, deși au stat pe margini.
Noi trebuie să fim generoși, ca atunci când o persoană necunoscută vine să-și ofere serviciile, să-i arătăm matricea, să o atenționăm că o sarcină de rezolvat presupune o persoană care lucrează efectiv, căci mulți doresc să vină în echipe de umplutură, pentru a bifa și ei că fac muncă de cercetare și pentru a menționa acest lucru în CV. Trebuie să evităm astfel de abordări, căci spectatorii de ocazie încurcă în munca de cercetare științifică și noi avem nevoie de persoane care muncesc efectiv.

(14 septembrie 2025)

Care sunt calitățile unui cercetător științific?

La viața mea, am cunoscut tot felul de oameni și pe mulți dintre ei i-am văzut în posturi de cercetători științifici, dar și aici am identificat oameni care:
- erau cu adevărat cercetători științifici,
- mimau cercetarea științifică,
- își ziceau cercetători științifici, dar erau simpli funcționari,
- doar ocupau funcții de cercetare științifică, fără a fi de fapt orice altceva, 
- nu au făcut un minut de cercetare științifică la viața lor,
- munceau, dar fără rezultate, căci făceau totul anapoda.

O persoană, ca să fie cercetător științific trebuie:

- să nu se uite la ceas să vadă dacă au trecut cele opt ore de program,

- să facă toate lucrurile temeinic și să nu lase nimic la voia întâmplării,

- să fie exigent cu el însuși, dar și cu cei din jur,

- să aibă capacitatea de a analiza cu obiectivitate soluția originală obținută,

- să știe să separe grâul de neghină, pentru a vedea soluția cea mai bună,

- să dea dovadă de modestie și să impună prin munca sa respectul colegilor,

- să aibă cuvinte de apreciere față de ideile valoroase ale altora,

- să nu-i accepte pe cei care doar știu să nege și să ceară obligatoriu de la ei soluții,

- să dovedească un nivel foarte ridicat de documentare și de cunoaștere a domeniului,

- să aibă puterea de a compara soluția sa cu alte soluții folosind metode recunoscute,

- să nu se creadă buricul pământului,

- să aibă încredere în colaboratori, doar după ce le-a verificat produsele livrate.

Un cercetător științific trebuie să fie:

- dedicat muncii lui,

- foarte calificat în domeniul lui,

- exigent cuu el și cu alții,

- dăruit muncii pe care o face,

- profund în documentare,

- constant în opinii,

- modest în exprimarea opiniilor,

- catalizator în munca de creație a echipei,

- perseverent în derularea etapelor ciclului de cercetare,

- pasionat pentru munca pe care o desfășoară,

- talentat, cu inițiativă creatoare și original.

Nu are cum să fie cercetător științific un plagiator, un om superficial, un diletant, un chibiț, un tip neimplicat, fără inițiativă, un leneș, un om pus pe chiul, unul care nu știe să citească un articol, un om care se ocupă doar de intrigi și unul care știe doar să bârfească pe la colțuri și să mute vorba de colo-colo.

(13 septembrie 2025)

Mimarea cercetării științifice

De când cu reducerea cheltuielilor la nivelul întregii țări pentru a reduce deficitul bugetar, s-a vorbit despre cercetarea științifică și mai ales, despre desființarea unor institute de cercetare științifică, așa cum este Institutul Levantului și cel de studiere a crimelor comunismului, din câye am înțeles. Atunci mi-am adus aminte că pe meleagurile noastre cele mioritice se mimează cercetarea științifică prin:
- definirea unor obiective bizare,
- plăți ale unor salarii colosale,
- minimizarea outputurilor,
- evitarea originalității,
- trunchierea ciclurilor de cercetare,
- popularea cu persoane puse pe ne-muncă,
- sugerea de fonduri de la buget,
- excluderea din start a auto-finanțării.

Faptul că abia după anul 2000 s-a pus problema separării apelor în ceea ce privește plagiatul în elaborarea de articole și de cărți în spațiul carpato-danubiano-pontic, ne arată că în foarte multe cazuri nu era vorba decât de mimarea cercetării științifice, de către persoane care străluceau în mediocritatea lor, dar care se visau încărcate de glorie științifică fără a produce nimic măreț, original și peren. Cine nu are fundamente teoretice solide, cine nu se documentează pentru a nu redescoperi apa caldă, cine nu se uită cu exigență în oglidă pentru a se auto-evalua corect, cine nu arde intens pentru o idee fără a se gândi la câștiguri financiare viitoare prin ne-muncă, acela nu este cercetător științific și prin ceea ce face, doar mimează că face cercetare științifică, pentru că el doar se face că face ceva, doar pentru a se afla în treabă.



(28 august 2028)

S-a spart buboiul cu cercetarea așa-zisă științifică

Se știe că cercetarea științifică autentică înseamnă:
- muncă nenormată,
- program necontrolat,
- rezultate neplanificate,
- riscuri cât cuprinde,

- libertate maximă,
- pasiune nemăsurată.
Unii au văzut numai fața poleită din procesul de cercetare, adică faptul că cercetătorul vine la muncă atunci când vrea și stă la birou sau în laborator cât are chef. Nimeni nu a văzut sau nu a vrut să vadă că un cercetător științific este ca un băț de chibrit, arde, se consumă și muncește până la epuizare pentru o idee și nu are liniște până când nu vede soluția problemei pe care dorește s-o rezolve, iar ca un artist, dorește să perfecționeze acea soluție, astfel încât ea să atingă punctul maxim al clarității, valorii și originalității. Faptul că orine nene și orice tanti cred că au calitățile de a face cercetare științifică, nu este rău, dar asemeni cântăreților fără de talent care se manifestă în baie și nu la televizor și ei au tot dreptul din lume să facăp cercetaqre științifică sau mai puțin științifică sub plapumă sau în butoiul cu apă rece, fără să deranjeze pe nimeni și fără să ceară bani de la nimeni.

Cercetarea științifică nu este pentru oricine. Dacă au existat un NEWTON, un EINSTEIN, o ASLAN sau un COANDĂ sau un MOISIL, nu înseamnă că noi toți avem calitățile acestora, pentru a face lucruri mărețe. Mai trebui să bată cuie cineva, să facă pâine în brutărie cineva, să împartă dreptatea cineva, deci nu trebuie să fie tot poporul alcătuit dinj cercetători științifici, doar pentru a face muncă cu creierul și pentru a avea un program lejer, căci așa a văzut în institutele de cercetare, fără a intra în detalii.

Acum cu reducerea cheltuielilor s-a văzut și cum este cu cercetarea și mai ales cum se face cercetare și care sunt rezultatele cercetării, rezultate de cele mai multe ori lipsite de originalitate și de eficiență. S-a spart buboiul cu așa-zisa cercetare științifică, căci a venit momentul adevărului și unde rezultate adevărate nu sunt, nici cercetare științifică nu este și deci nici institut de cercetare în așa ceva nu trebuie să existe. Trebuie să rămână doar acele institute de cercetare unde lucrează oameni devotați activității de cercetare științifiocă, oameni care au dovedit performanță, oameni care știu ce este cercetarea științifică și nu o confundă cu a face târguieli în Piața Amzei sau a trăncăni fără rost prin simpozioane fără valoare.



(27 august 2025)

Vocația de cercetător științific

Cercetător științific ești dacă te naști cercetător științific. Vocația de cercetător științific nu se învață în nicio școală. Am văzut tineri în studenție dornici să aprofundeze diferite discipline și dintre ei, unul era mai răsărit, avea idei și reușea să meargă mai departe, dincolo de ceea ce i se sugerase, căci el considera că nu există limite. El era viitorul cercetător științific, căci el dovedea capacitatea de a merge mai departe în raport cu alți tineri.

Cercetătorul științific este o persoană preocupată de un domeniu. Ca elev, viitorul cercetător științific trebuie să facă dovada că este:

- dedicat,

- serios,

- studios,

- ambițios,

- profund,

- iscoditor,

- tenace,

- îndrăzneț,

- exigent,

- asumat,

- curajos.

Munca de cercetător științific nu este o muncă normată, nu se realizează într-un interval de timp funcționăresc. Este proverbială zicerea unui mare matematician:

- Dacă aveți nevoie de fundul meu, vin la programul de la 8 -16. Dacă aveți nevoie de creierul meu, lăsați-mă să lucrez după cum îmi vin ideile și ca timp stau la muncă mai mult de 48 de ore cât cereți voi!

Am cunoscut și eu cercetători științifici, nu mulți, dar am cunoscut și sunt mândru că am fost prieten cu unii dintre ei și am învățat foarte multe de la ei, mai ales în zona seriozității și a tenacității. 

Pe la doctorat se zice că oamenii fac muncă de cercetător științific, dar adevărul este cumva altul din moment ce toți cei ce obțin titlul științific de doctor, părăsesc domeniul, deci nu mai fac cercetare științifică. În opinia mea, cercetarea științifică este ca un microb de care nu scapi toată viața. Cine nu face cercetare științifică toată viața nu este cercetător științific.

(31 mai 2023)

Ce este aceea cercetare științifică? Cine o face? Unde se face?

Viața este plină de probleme noi. Va trebui să vedem dacă o problemă nouă și-a găsit rezolvarea deja și atunci folosim soluția găsită. Dacă nu există soluție la o nouă problemă, soluționarea noii probleme se face prin cercetare științifică.

Cercetarea științifică se face într-un laborator.

Cercetarea științifică este o activitate extrem de complexă.

Cei care desfășoară activitatea de cercetare științifică sunt cercetătorii științifici.

Un cercetător științific este un om cu înaltă calificare.

Un cercetător științific este un om  pasionat pentru ceea ce face.

Un cercetător științific știe să deruleze un proces de cercetare științifică, activitate ce presupune:

- documentare,

- modelare,

- algoritmizare,

- soluționare,

- verificare,

- validare,

- implementare,

- utilizare curentă.

Un vaccin se obține prin cercetare științifică.

Un nou material se obține prin cercetare științifică.

Un nou principiu de funcționare se obține prin cercetare științifică.

Maximizarea eficienței unui echipament se face pron cercetare științifică.

Cercetarea științifică presupune fonduri uriașe și investiții, de asemenea, pe măsură. Cercetarea științifică nu se face la comandă, căci marile idei presupun muncă, inspirație, răbdare și exigență.

(18 noiembrie 2022)