Dispariția diplomelor false în epoca digitalizării și IA

Digitalizarea completă presupune existența unor baze de date, pe care Inteligența Artificială - IA le analizează și scoate la iveală toate neconcordanțele, de toate felurile, căci analiza de conținut digital este necruțătoare, prin obiectivitatea ei crudă, rece și imparțială.

Există baza de date a rezultatelor de la bacalaureat din toți anii.

Există baza de date a diplomelor de bacalaureat.

Există baza de date a absolvenților examenului de licență.

Există baza de date a diplomelor de licență.

Există baza de date a absolvenților cursurilor de masterat.

Există baza de date a diplomelor de master.

Există baza de date a doctoranzilor.

Există baza de date a diplomelor de doctori ale căror titluri au fost validate.

Există formatul electronic al dosarelor de personal din organizații de stat și din mediul privat.

Unui mediu de analiză înzestrat cu Inteligență Artificială - IA îi ia câteva secunde pentru a verifica dacă diplomele persoanei care dorește să se prezinte la un concurs sau care dorește să se angajeze sunt adevărate, căci diplomele false intră în vaze de date, dar sunt lipsite de fundament atunci când este vorba de a verifica ceea ce s-a întâmplat pe durata studiilor. Apar neconcordanțe flagrante, căci falsificatorii de diplome nu sunt atât de inteligenți încât să realizeze produse perfecte, care să fie acceptate de produsele de analiză a bazelor de date. Fie că apar serii și numere identice ale unor diplome, fie că apar elemente specifice furtului de identitate reclamat, fie că apar neconcordanțe, așa cum s-a văzut în cazul nefericitului Ionuț piteșteanul, care nu s-a uitat în oglindă să vadă cât de tâmpit este.

 




(18 aprilie 2026)

Eu și critica

Ar fi aberant să spun că mie îmi plac toți cei care mă critică. Nu-mi place să critic pentru că nu-mi place să fiu critic de profesie. Nu-mi place să fiu criticat decât în anumite condiții. Mai precis, accept critica din partea celor care au căderea să mă critice. O persoană, are cădere din punctul meu de vedere să mă critice, dacă și numai dacă, atunci când mă critică:
- face dovada că are dreptul să mă critice,
- o face cu argumente convingătoare,
- urmărește o cauză constructivă.

Nu accept să fiu criticat de persoane care-și dau cu părerea despre orice, crezând că a mă critica pe mine au dreptul s-o facă. Acest drept, adică dreptul de a mă critica trebuie să și-l câștige, prin realizări concrete, de același nivel cu subiectul pe care acele persoane îl au în atenție.

Voi da un exemplu: un nene a venit la mine în birou să discutăm despre cursul de structuri de date și despre culegerea de structuri de date pe care tocmai le publicasem împreună cu mai tânărul meu coleg Romică ADAM prin 1992. Eu am spus că accept critica dacă și acest nene publicase un curs și o culegere de probleme des tructuri de date, dacă venea cu 10 cărți de structuri de date despre care discutam să dovedim fiecare că știm despre ce vorbim. Dacă aceste două condiții nu sunt îndeplinite, nu avem ce discuta și l-am dat afară din birou, pur și simplu.

A accepta critica venită din partea oricui, înseamnă a mă pune într-o poziție degradantă, căci eu știu că orice care nu se cântărește la gramaș și la șubler, este asociat cu erori cât cuprinde și abordarea obiectivă lasă de dorit oricât de mult, mai ales că arbitrariul în gândire nu are margini.

(12 mai 2023)

Ce este oare?

India are o populație de 1.380 milioane de locuitori și a înregistrat 473.757 decese COVID.
România are o populație de 19 milioane de locuitori și a înregistrat 57.153 decese.
Populația României este mai mică de 72 de ori mai mică decât a Indiei.
Dacă guvernanții noștri duceau o politică eficiență de protejare a populației în lupta cu COVID ca în India, trebuia ca numărul deceselor să fie cel mult 794. Dacă guvernanții din India ar fi procedat exact așa cum au procedat cei de la București, numărul persoanelor decedate de COVID ar fi trebuit să fie 34.110.505 persoane decedate.
Bangladesh are o populație de 165 milioane de locuitori și a înregistrat 28.008 decese de COVID.
Populația României este mai mică de 8 ori mai mică decât a Bangladesh.
Dacă guvernanții noștri ar fi aplicat aceeași politică în perioada pandemiei ca în Bangladesh, numărul decedaților la noi ar fi trebuit să fie în jur de 7.144 persoane decedate de COVID. Dacă guvernul de la Dhaca ar fi procedat ca guvernul de la București, numărul decedaților de COVID ar fi fost de 224.040 persoane.
Brazilia are o populație de 212 milioane de locuitori și a înregistrat 615.789 decese de COVID.
Populația României este mai mică de 12 ori decât populația Braziliei.
Dacă România ar fi aplicat politica de luptă cu pandemia la fel ca guvernul de la Brasilia, numărul decedaților de covid ar fi trebuit să fie în jur de 685.836 persoane decedate de COVID.
Dagă guvernul de la București ar fi luat exact aceleași măsuri ca guvernul brazilian, numărul decedaților la noi ar fi fost în jur de 51.315 persoane decedate de covid.
Se văd diferențele de abordare și nu am luat spre comparație țări precum Japonia, Danemarca sau Germania.

(07 decembrie 2021)