Profesor Emerit al ASE

În data de 01 aprilie 2013, în Aula Magna a Academiei de studii Economice, a avut loc Adunarea festivă dedicată aniversării a 113 ani de la înființarea celei mai mari instituții de învățământ din România - ASE, prilej cu care a fost înmânată Diploma de Profesor Emerit și certificatul aferent, pentru cariera didactică și de cercetare dedicată Academiei de Studii Economice, următorilor profesori universitari: 

Laurențiu ANGHEL 
Liviu BEGU
Chirița CARAIANI
Anca DACHIN
Gabriela DRĂGAN
Dalina DUMITRESCU
Bogdan GHILIC-MICU
Zizi GOSCHIN
Cătălin HUIDUMAC
Ion IVAN
Livia NEGREA
Rodica POPESCU
Gabriel POPESCU
Mariana SĂNDULESCU
Roxana SÂRBU
Ion SMMEUREANU
Georgeta VINTILĂ.

Diploma a fost înmânată de prof.univ.dr. Nicolae ISUDOR - Rector al Academiei de Studii Economice în prezența prof.univ.dr. Gheorghe HURDUZEI - Președintele Senatului Academiei de studii Economice. A rostot un cuvânt de mulțumire prof.univ.dr. Gabriel POPESCU pe durata a 8 minute și 40 de secunde.

(02 aprilie 2026)

Un dialog bizar în vara anului 2005

Acum mulți ani la televizor doi parveniți se lăudau:
- Ai văzut ce a zis X? Că are pantofi de 800 de euro!
- Și ce dacă? Eu am costul de 4.000 de lire și nu mă laud!
- Nici eu nu mă laud cu ROLEXUL meu de 150.000 de dolari!

(06 ianuarie 2025) 

Cercetători din universități

 Un ziar consemna în mai 2005:

(05 ianuarie 2026)

O poză de demult

 
Printre multele mele fotografii am găsit-o și pe aceasta:

În mijloc se află profesorul care m-a condus pe mine la doctorat, Ludovic TOVISSI. În dreapa sa se află Daniel VERNIȘ, asistent universitar la acea vreme. În stânga sa sunt eu Ion IVAN




(27 decembrie 2025)

Să mă laud și eu cu ceva...

În 4 august 1987 a venit o carte poștală din Statele Unite ale Americii pe adresa lui Romulus ARHIRE care în vremurile acelea lucra la Biblioteca Națională de Programe - BNP de Institutul de Cercetare în Informatică - ICI, de pe Bd. MICIURIN 8 - 10 sector 1, bicirești, în care cercetătorul Horst ZUSE de la IBM Thomas J. WATSON Research Center din New York solicita autorilor Romulus ARHIRE, Marian MĂCEȘANU și Ion IVAN un exemplar al lucrrii The Comparative Analysis of Complexity of Programs publicată în Applies Cybernetics, Editura Academieie, 1985.

Trebuie să spun aici că în comunism nu existau niciun fel de opreliști în a trikite sau a publica lucrări științifice în străinătate. Trebuia doar să fi fost publicate cumva și în țară, trebuia să nu conțină secrete de stat și trebuia să existe avizul rectorului ASE și o scrisoare către vamă unde se depunea plicul cu articolul ce se trimitea spre publicare, condiții ce nu erau greu de îndeplinit. Nu am avut eu lucrări câte aș fi putut trimite spre publicare în străinătate sau să fie incluse în volumele unor conferințe de specialitate, deci motive să mă vait nu au existat, așa cum s-au văitat unii care nu aveau ce publica, invocând imposibilitatea de a trimite materiale spre publicare. La vremea respectivă i-am trimis materialul solicitat. Interesul cercetătorului american era dat de faptul că publicasem în revista SIGPLAN Notices articolul referit prin:

Ion IVAN, Romulus ARHIRE, Marian MACESANU - Program Complexity Analysis, Hierarchy, Classification, SIGPLAN NOTICES, vol 22, nr. 4, pp. 94-102., 1984

Și atunci, ca și acum, totul este să vrei să faci ceva, să faci ceva și să prezinți ceea ce ai făcut. În rest sunt doar vorbe, bârfe și minciuni de doi bani.





(18 decembrie 2025)

Doctoranzii pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI

Iată care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI!

Tudorel ANDREI a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 175 pagini intitulată Proiectarea unui sistem expert pentru analiza datelor statistice. Este profesor universitar în Departamentul de Statistică și econometrie din ASE. Este președintele Institutului Național de Statistică și membru corespondent al Academiei Române. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Marin ANDREICA a susțținut în anul 1985 teza de doctorat de 200 pagini intitulată Metode statistice de fundamentare și optimizare a planului de producție în unități industriale, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Nicolae ANGHEL a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 230 pagini, intitulată Optimizarea costului fabricației locomotivei electrice la uzina Electroputere din Craiova.

Abbas Sami AZIZ a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Utilizarea metodelor econometrice la analiza și prognoza comerțului exterior al Irakului.

Maria BLIDEA a susținut în anul 1971 teza de doctorat de 190 pagini intitulată Modelarea unor procese economice și prelucrarea electronică a datelor în întreprinderile producatoare de încălțăminte, a lucrat ca profesoară universitară la Catedra de Informatică de gestiune din ASE

Mohamed Samir al BOUSHY Al DABBAGH a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode de studiere a dinamicii prețurilor cu ajutorul calculatoarelor electronice.

Lucian CROITORU a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 278 pagini intitulată, Funcționarea economiei și măsurarea economică, este consilier pe probleme de politica monetară al guvernatorului BNR.

Gabriel DION a susținut în anul 1989 teza de doctorat de 199 pagini, intitulată Analiza statistico-economică a calității și fiabilității produselor industriale.

Bensalem El HANAFI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 147 pagini intitulată Modalități de utilizare a sistemelor informatice în gestiunea științifică a organismelor cu caracter financiar-bancar din Maroc.

Adina Maria ENUȘ a susținut în anul 1998 teza de doctorat de 147 pagini, intitulată Analiza statistică a evoluției agriculturii judetului Buzău ,

Abdul Razzak al FADEL a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Metode matematice și tehnici moderne de conducere cu calculatoare electronice a proceselor de producție cu aplicații în industria petrolieră și de construcții.

Doina FUSARU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 138 pagini intitulată Modele de fundamentare a deciziilor de investiții în îmbunătățiri funciare, iar peste ani a funcționat ca profesoară universitară. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Abdul Hamid HILAL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 173 pagini intitulată Studiul statistic al repartizării venitului național și al rolului acestuia in creșterea economica a R.A. Siria.

Nicolae D. IONESCU a susținut în anul 1985 teza de doctorat de 188 de pagini intitulată  Simularea matematică a metodelor de recuperare secundară în vederea optimizării eficienței economice în exploatarea zăcămintelor de țiței.

Ion IVAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Modelul economico-matematic al secției întreprinderii industriale, iar peste ani a devenit profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Mohamed JABBER TAHER a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 143 pagini intitulată Modelarea econometrică a evoluției producției și cererii de utilaje petroliere.

Florica LUBAN a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 220 pagini intitulată Modele de optimizare a activităților economice din metalurgie, iar peste ani a fost profesoară universitară la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 34 de ani.

Mohamed Kamel Mohamed MARWAN a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 178 pagini intitulată Utilizarea metodelor matematice în planificare și organizare.

Constantin MITRUȚ a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Metode statistice de calcul și analiză a rezervelor de creștere a eficienței economice și optimizarea folosirii acestora în întreprinderi industriale, iar peste ani a fost profesor universitar și decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Samoilă MUNTEAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 221 pagini, intitulată Perfecționarea metodologiei de determinare a veniturilor populației din R.S. România.

Mohamed Nabih El NAIB a susținut în anul 1983 53za de doctorat de 181 pagini intitulată Metode de conducere a producției cu ajutorul calculatorului electronic (cu aplicație în industria petrolieră a R.A. Siria.
IOAN ODĂGESCU a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 133 pagini, intitulată Modelarea cibernetică a fiabilității unor produse industriale, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Eugen PECICAN a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 261 pagini, intitulată Studiu econometric al cererii de consum și a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Ion D. RESA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 210 pagini intitulată Programarea optimă a producției de serie în industria electrotehnică. Peste ani a lucrat ca profesor universitar. A scris nenumărate cărți de statistică.

Ion Gh. ROȘCA a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 146 pagini intitulată Metode de programare a proceselor de producție discrete, iar peste ani a fost profesor universitar, șef al Catedrei de Informatică Economică și sector al Academiei de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Valer ROȘCA a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 164 pagini, intitulată Optimizarea producției în industria construcțiilor de mașini, iar peste ani a fost profesor universitar la Facultatea de Matematică de la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Ioan ROXIN a susținut în anul 1991 teza de doctorat de 207 pagini, intitulată Metode și tehnici de calcul statistic al resurselor și consumurilor de energie : balanța energetică, iar peste ani afuncționat ca profesor universitar la Université de Franche-Comté, Franța. La data susținerii autorul tezei avea 37 de ani.

Emil SCARLAT a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 220 pagini, intitulată Utilizarea modelelor dinamice în conducerea sistemelor economice, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Cibernetică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Gheorghe SECARĂ a susținut în anul 1994 teza de doctorat de 171 pagini, intitulată Metode statistice de analiză a producției la nivel microeconomic, ca peste ani să lucreze ca profesor universitar la Universitatea Transilvania din Brașov.

Bahira Abdalla Abdel SIAM SALAM a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode și tehnici de prognoză și programare în industria petrolului : cu utilizarea calculatoarelor electronice.

Gheorghe SOFRONIE a susținut în anul 1984 teza de doctorat de 183 pagini intitulată Contribuții la proiectarea și perfecționarea unui sistem informatic pentru conducerea activității de comerț exterior, iar peste ani a fost profesor universitar în catedra de Informatică Economică.

Marcel STOICA a susținut în anul 1974 teza de doctorat intitulată Studiul muncii prin metode de simulare, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE.

Alin Gilbert SUMEDREA a susținut în anul 1993 teza de doctorat de 152 pagini, intitulată Metode statistico-matematice în studiul creșterii economice, iar peste ani a lucrat ca profesor universitar la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Traian SURCEL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 217 pagini intitulată Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior , iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Alexandru TAȘNADI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 224 pagini intitulată Proiectarea unui sistem de producție-stocare la o întreprindere industrială, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Economie Politică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Cornel TÂRHOACĂ a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 102 pagini intitulată Perfecționarea metodologiei de elaborare a balanței legăturilor dintre ramuri și utilizarea ei în procesul conducerii economico-sociale. El a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică cu media 10 și a fost profesor universitar la Catedra de Economie politică din Academia de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Liviu TROIE a susținut în anul 1976 teza de doctorat de 230 pagini intitulată Analiza utilizării fondurilor fixe în industria chimică cu ajutorul metodelor statistico-matematice și a funcționat ca profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Doru Costel ȚAGANEA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 214 pagini intitulată Optimizarea activității unei întreprinderi industriale pe baza teoriei sistemelor, iar peste ani a fost profesor universitar la New York University. La data susținerii autorul tezei avea 29 de ani.

Bogdan VASILE a susținut în anul 1977 teza de doctorat de 158 pagini, intitulată Proiectarea unui sistem de eșantionaj cu utilizări multiple.

Vergil VOINEAGU a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 220 pagini intitulată  Metode statistice de calcul, analiză și prognoză a eficienței utilizării resurselor în activitățile industriale, iar peste ani a fost profesor universitar în Catedra de Statistică și Econometrie, șef al acestei catedre și președinte al Institutului Național de Statistică.  La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Srouji YASIN a susținut în 1982 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Perfecționarea sistemului de indici utilizați cu statistica Republicii Arabe Siria.

Profesorul Ludovic TÖVISSI a coordonat activitatea a 41 de doctoranzi care au finalizat stagiile doctorate și au obținut titlul de doctor în economie. Dintre aceștia 23 au obținut în cariera lor profesională titlul de profesor universitar. Cei care au susținut tezele de doctorat, în cazul în care am găsit date relevante, rezultă că aveau vârste cuprinse între 29 și 40 de ani, ceea ce arată că erau cercetători științifici aflați la apogeul capacității de muncă în domeniul ales. Trebuie spus că stagiile doctorale în acele vremuri aveau durate cuprinse între 4 și 7 ani, durata minimă fiind de 4 ani.





(19 octombrie 2025)

Un obicei tâmpit: datul afară

Un proverb zice că dacă dai prostului puterea, vezi de ce este în stare să facă și așa este. La viața mea am văzut mulți proști și fiecare din ei, în momentul în care au avut puterea în mână, au luat decizii atât de proaste încât mi-au certificat cât de proști sunt, dacă mai era nevoie.
Nu aș fi scris acest articol dacă un prieten al meu nu mi-ar fi povestit cum la un examen de admitere, când i-a zis decanului, despre care eu aveam impresia că era un băiat deștept, că nu mai poate rămâne după ora 24:00 pentru a finaliza nu știu ce lucrare, respectivul, i-a zis prietenului meu:
- De mâine, caută-ți alt loc de muncă!
Mai pe românește, decanul, l-a dat afară pe prietenul meu, căci el ca decan nu fusese în stare să-și organizeze munca în așa fel încât să încheie lucrările cel târziu până la ora 21:00, ca lumea să plece acasă și să se întoarcă la muncă a doua zi.
Prietenul meu, mi-a răscolit o amintire, căci în vara anului 1972, șeful meu de catedră, influențat de niște idioți, când a întrebat cine lipsește de la ședința de catedră din Aula Magna, unul dintre idioți, ca să-mi plătească o poliță a rostit numele meu, iar acel șef a zis:
- Dați-l afară!
El nu știa că eu lipseam pentru că eram trimis de un idiot de prodecan într-o bază de practică la Cluj, cu 100 de studenți pentru o lună de zile, ordinul de deplasare fiind semnat chiar de el, prodecanul, care nu a avut curajul să spună că eram plecat în interes de serviciu. Idioții sunt și lași pe deasupra.
Am reanalizat cele două întâmplări și găsesc că fac parte din categoria obiceiurilor tâmpite care se concretizează prin decizii tâmpite, luate la nervi, care sunt făcute de așa-ziși oameni care au puterea în mână, care cred că dacă acționează discreționar sunt mari scule pe bascule. În realitate sunt niște manageri proști, care iau decizii la nervi și care cred că lumea stă la picioarele lor, fără să-și dea seama că distrug destine, cariere, oameni. Pe un astfel de specimen l-am întâlnit pe când era un neica-nimeni și i-am zis ceea ce a făcut, exact pe tonalitatea cu care el a spus tâmpenia cu datul afară. S-a făcut mic și doar faptul că nu am dat mâna cu el în public, cred că a însemnat lecția că niciodată nu trebuie să faci rău cuiva.

(05 octombrie 2025)

De ce nu scriu o carte de Istorie a Catedrei de Informatică Economică? (II)

Catedra de Informatică Economică are o istorie zbuciumată și despre anumite momente, dacă m-aș apuca să-i scriu istoria nici nu ar trebui să amintesc măcar un cuvânt. Cum să scriu în acea carte că în anul 1990 un nene avid de putere a dorit să rupă catedra și așa constituită cu greu,, mai ceva ca o naștere cu forcepsul?

În vremea studenției mele acel nene mi-a fost profesor și imaginea de viteaz așezată pe un piedestal se deteriorare în timp, iar acel moment în care am văzut cum își dorea puterea pe care n-a obținut-o a contribuit la accentuarea părerii că nenea este un om cu caracter foarte mic. Se supusese la vot și pe bilețele au figurat două nume, numele lui și numele lui Ion Gh. ROȘCA și la numărarea voturilor, nici măcar colaboratorii săi nu i-au acordat votul. Pierzând la un scor umilitor, nenea, cel fără caracter ca să fiu mai exact, s-a enervat teribil, a zis colegilor din colectivul lui că este momentul să părăsească sala și să-și facă el o catedră al cărei șef să se autointituleze. Chiar așa s-a întâmplat. El și sclavii lui, căci colegi nu aș putea să-i numesc, din moment ce s-au încolonat spre a sprijini o idee în care nu credeau, au coborât la etajul doi. Am stat și m-am gândit ce să fac. Am luat eu decizia să cobor la etajul doi, să mă umilesc și să-l invit pe nenea și pe sclavii lui să urce la etajul trei, pentru a redeveni o familie. Așa am făcut. Nenea aștepta pe cineva dintre absolvenții de Informatică Economică, pentru că el era Politehnist, să se umilească. Dacă i s-a îndeplinit visul, el și sclavii lui, au urcat la etajul trei și falsul conflict s-a încheiat cu pupatul Piața Independenței, cum ar fi zis Nenea IANCU.

Cum să scriu despre așa ceva, din moment ce o istorie serioasă presupune că trebuie specificat cine era nenea și cine erau sclavii? 

(05 octombrie 2025)

Doctoratul lui Alexandru Ionuț NIȚU

Am avut privilegiul să lucrez la masterul de Securitate Informatică cu studentul Alexandru Ionuț NIȚU și mi-am dat seama că el este exact ceea ce trebuie pentru un tânăr să facă un stagiu doctoral . Eu am două metode secrete prin care îmi dau seama că o persoană este sau nu este ceea ce trebuie pentru o activitate de lungă durată, așa cum este stagiul doctoral, care presupune disciplinăm, ambiție, creativitate și dorința de a duce la un sfârșit ceva.
Cu tânărul absolvent de master și proaspăt doctorand Alexandru Ionuț NIȚU am mai discutat și mi-am verificat metodele mele de identificare a tipologiei de persoană care este croită să deruleze un stagiu doctoral și cu trecerea timpului, mi-am dat seama că cele două metode se verifică, așa cum s-au verificat și în toate celelalte cazuri pe care le-am antrenat în așa ceva. 
A venit luna liulie și Alexandru Ionuț NIȚU m-a anunțat că a finalizat teza, iar în august mi-a comunicat că în septembrie va susține teza de doctorat intitulată Dezvoltarea soluțiilor software agile în cloud pentru managementul adaptiv al stocurilor sub coordonarea profesorului universitar doctor Marian STOICA. Așa că în data de 19 septembrie 2025, la ora 13:30 m-am înființat în sala B604 din ASe și am participat la ședința publică de susținere a acestei teze. Tânărul Alexandru Ionuț NIȚU  a făcut o prezentare foarte frumoasă, într-un ritm foarte bine ales, cu punctarea contribuțiilor. Rând pe rând au vorbit membri comisiei prof. univ. dr. Amelia  BĂDICĂ, conf. univ. dr. Costel Marian IONAȘCU, ambii de la Universitatea din Craiova, prof. univ. dr. Cristian Eugen CIUREA  de la ASE, dar și conducătorul științific prof.univ.dr. Maria,  STOICA. Lucrările ședinței au fost conduse de prof.univ.dr. Claudiu HERȚELIU, decanul Facultății CSIE din ASE. Au fost puse întrebări și doctorandul a răspuns cu profesionalism și a fost foarte concis, cei care pus întrebările au fost mulțumiți. Și eu am pus întrebarea dacă inteligența artidficială atrage după sine reduceri de personal și să explice cauzele, iar  tânărul Alexandru Ionuț NIȚU a dat un răspuns bine argumentat. S-a dat citire procesului verbal, audiența stând în picioare și i s-a acordat calificativul foarte bine lui Alexandru Ionuț NIȚU, poaspătul doctor în economie, specializarea informatică economică. Trebuie să mă laud și eu un pic, prin faptul că această specializare a apărut în vremea în care eu eram director la Ministerul Educației, iar profesorul Miron DUMITRU era secretar de stat și a susținut propunerea mea.

(19 septembrie 2025)

Dctoranzii din mediul academic cu care am colaborat...

Doctoranzii din mediul academic cu care am colaborat, au o evoluție strălucită.

BOJA Cătălin este acum profesor universitar.

CIUREA Cristian este acum profesor universitar și șef al DICE.

COTFAS Liviu este acum profesor universitar.

CRISTESCU Marian este acum profesor universitar.

DOINEA Mihai este acum conferențiar universitar.

POCATILU Paul este acum profesor universitar și prorector al ASE.

POPA Marius este acum conferențiar universitar abilitat.

TOMA Cristian este acum profesor universitar.

ZAMFIROIU Alin este acum conferențiar universitar abilitat.Toți profesorii universitari au obținut abilitarea și sunt conducătopri de doctorat.

(22 mai 2025)

Cine este Vasile RĂILEANU?

Întâi de toate, pe Vasile RĂILEANU l-am cunoscut acum multe zeci de ani, pe când și el și eu eram asistenți universitari, mai precis, tineri asistenți universitari. De când l-am întâlnit pe foarte tânărul asistent universitar Vasile RĂILEANU, mi-am dat seama că am în față un om valoros, cu dragoste de carte, perseverent, aplecat pe problemele de contabilitate.

Vasile RĂILEANU este absolvent al Facultății de Contabilitate din ASE, promoția 1978. Vasile RĂILEANU a urcat toate treptele carierei didactice, fiind asistent universitar - 1981, lector universitar - 1990, conferențiar universitar - 1998 și profesor universitar - 1999.
Vasile RĂILEANU și-a susținutcu succes la vârsta de 43 ani, în anul 1997 teza de doctorat de 221 pagini, intitulată Mecanisme și functionalități privind contabilitatea întreprinderii de construcții-montaj, sub coordonarea marelui profesor universitar Alexandru GHEORGHIU. Peste ani el însuși a devenit conducător științific de doctorat și a coordonat tezele unor tineri doctoranzi și aici numesc pe Nicoleta PAVEL, Mihaela BĂCANU, Lumba Flavio MUCOMO, Elena STANCIU, Ionela IVAN, Iulian Vasile SĂVULESCU, Cristina MANEA, Florin BĂLESCU, dar și mulți alții.

Vasile RĂILEANU aeste acum un profesor universitar renumit, care și-a construit notorietatea prin muncă asiduă, cu dăruire, pasiune și cu foarte multă sudoare, căci știința contabilității este grea, cu multe ascunzișuri, cu multe finețuri și cu multe capcane, cu suișuri și coborâșuri și numai un om deosebit de perseverent are capacitatea de a depăși obstacolele pe care știința contabilității, prin realitățile crude pe care i le dezvăluie le va face față, dacă și numai dacă acesta are un caracter puternic și forța de a se ridica deasupra vremurilor prin calitatea soluțiilor pe care le oferă acelor probleme ce-i apar instantaneu de unde nimeni nu se așteaptă. 
Vasile RĂILEANU a scris multe cărți, dintre care enumer aici Proiectarea sistemelor informatice - 1989 cu un colectiv coordonat de Ioan ROȘCA, Contabilitate : sistem si mecanisme - 1998,  Contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii  - 1995 împreună cu Mihai RISTEA și Lavinia OLIMID, Ingineria sistemului contabil - 1998, Informație, analiză și decizie în contabilitate - 1998, Proiecte economice. Modul contabilitate - 2003 împreună cu Marcel VULPOI, dar și multe, foarte multe altele.
Prin anii 2005 și 2006 pe când lucram în Ministerul Educației și coordonam un proiect de peste 110 milioane de dolari, l-am solicitat pe profesorul universitar Vasile RĂILEANU să facă audit la condițiile în care se făcuse contractul de leasing, el fiind unul dintre auditorii recunoscuți în acest domeniu și analiza făcută, dar mai ales concluziile la care a ajuns și textul pe care l-a semnat au fost deosebit de valoroase încât toate nelămuririle care planau asupra problemei au fost lămurite și subiectul s-a închis deși înainte erau extrem de mulți cârcotași deosebit de vocali, dar de un amatorism dezarmant.
Vasile RĂILEANU este un mare specialist în domeniul contabilității, un om care s-a ridicat prin muncă, prin calitățile pe care i le-a dat Dumnezeu și care a evoluat prin perseverența și tenacitatea pe care tot Dumnezeu i le-a dat, iar el a știut să le folosească pentru a deveni ceea ce  a reușit cu brio să devină, pentru a căpăta respectul colegilor, al studenților și al tuturor celor care l-au cunoscut.

(14 decembrie  2024)

Să muncim și să trăim în chip comunist!

Codul eticii și echității socialiste avea fraze sforăitoare în care nu credeau nici cei care le scrisăseră, dar nici cei care le aprobaseră, cum nu le credeau nici cei ce trebuiau să le aplice. Exact așa gândesc și unii politicieni, când este vorba de alții, desigur. L-am auzit pe un nene deputat, care are și doctorat în istorie se pare, dar care își petrece mult timp prin spitale și se laudă cu câte denunțuri de corupție din lumea medicală a făcut el, vorbind despre doctori că sunt funcționari publici și că în fișa postului lor, nici măcar o floare nu au dreptul să ia de la nimeni. Acest nene mi se pare că este  primul care nu respectă exact ceea ce spune, din moment ce exersează domenii unde nu are competențe, definite prin diplome și titluri științifice. Aș fi fost extrem de încântat dacă acest nene mi-ar fi spus că:
- și-a publicat teza de doctorat sub forma unei cărți,
- face cercetare științifică în domeniul în care și-a scris teza,
- zilnic petrece de la 8 la 10 ore în arhive și biblioteci pentru a studia.
Cum nu face așa ceva, acest nene, nu face decât să se înscrie în linia celorlalți lătrăi și profitori din bugetul de stat, ca să pozeze în individul super-corect. Numai faptul că taie frunză la câini este mostra esențială a corupției, că și ne-munca este tot un act deliberat de corupție, nu de corupție activă, ci de corupție pasivă, căci făcând altceva decât statul a cheltuit să-l instruiască, nu face altceva decât să fure din puținul de care a dispus și dispune societatea, căci a fura nu înseamnă neapărat să bagi mâna în buzunarul cuiva, ci de a efectua lucruri mult mai subtile, dintre care a nu practica meseria de supra-calificat este furtul esențial.

(11 octombrie 2024)

O expoziție de pictură la OBZOR

 

(11 iunie 2024)

Maci înfloriți în KALIAKRA

 

(03 iunie 2024)