Are cineva o explicație la ce s-a votat pe 24-11-2024?

Nicio casă de sondare a opiniei public e nu a fost în stare să prognozeze rezultatul de la alegerile din 24 noiembrie 2024. Așa de departe au fost prognozele comparativ cu ceea ce s-a întâmplat, încât mă duce gândul că e mai bine să ascultăm bancuri despre prognoze, decât să mai ascultăm prostiile pe care le debitează așa-zișii specialiști în sondaje, care de fapt spun exact ceea ce vor să asculte cei ce au comandat sondajele.

Am crede că nu există o explicație la ceea ce s-a votat pe 24 noiembrie 2024, dar explicații există.

În primul rând, personalul care merge în teren nu este instruit corespunzător.

În al doilea rând, așa-zișii specialiști nu aplică metodele de sondare, pentru că nu le știu.

În al treilea rând, nu există analiza a ceea ce s-a prognozat, după derularea evenimentului analizat.

În al patrulea rând, beneficiarul sondajului este dezinteresat de acele rezultate.

În al cincilea rând, dimensiunea eșantionului este stabilită după o formulă, fără ipoteze verificate.

În al șaselea rând, este folosit un singur eșantion, nu două eșantioane realizate independent.

În al șaptelea rând, casele de sondare se comportă ca un cartel.

În al optulea rând, nu se ia în considerare realitatea informării din online.

În al nouălea rând, nu se folosesc modelele care iau în considerare cuantificarea inexactităților.

În al zecelea rând, informațiile din sondaje nu folosesc la nimic, oamenii fac tot ceea ce-i duc capetele.

Există la noi un proverb: ei se fac că muncesc, noi ne facem că nu-i vedem. Așa stau lucrurile și cu sondajele. Să nu fie nimeni în stare să-l vadă pe Călin GEORGESCU de la 5% din sondajele bizare făcute deupă metode manelistice, la valori în jurul lui 22% așa cum s-a întâmplat în realitate, se datorează autosuficienței manifestate de casele de sondare a opiniei publice, dar și de politicieni.  S-a văzut că politicienii nu cunosc management politic, iar firmele de sondare a opiniei publice nu cunosc statistică.




(25 noiembrie 2024) 

Erorile din sondajele de opinie comandate

Există o teorie matematică a sondajelor în care ipotezele de lucru sunt extrem de importante. Se știe că un sondaj, oricare ar fi el necesită:
- o structură de chestionar,
- personal care face înregistrările,
- respondenți selectați aleator,
- specialiști care fac prelucrări,
- specialiști care interpretează rezultatele,

- pe cineva care plătește efectuarea sondajului,

- un beneficiar al sondajului.

Se știe despre sondaje că unele au oferit rezultate care s-au verificat în practică, dar au existat și sondaje care au dat erori de-a dreptul grosolane, ceea ce a dezamăgit pe toată lumea, dar în opinia mea, nu trebuia să dezamăgească pe nimeni, pentru că nicio prognoză nu este perfectă, pentru că simplifică realitatea, din moment ce folosește eșantionul despre care se zice că ar fi reprezentativ, fără să se demonstreze că așa stau lucrurile. Dacă beneficiarul sondajului este și cel care plătește efectuarea sondajului, lucrurile se schimbă radical, căci operează ideea că omului, adică beneficiarului, i se oferă exact ceea ce dorește să audă. De aceea, ipotezele de lucru sunt proiectate pe acest calapod, ca după tot felul de prelucrări, să se obțină ceea ce vrea investitorul, lucru posibil din start dacă respondenții nu prea mai sunt aleși chiar așa de aleatoriu precum ne-am imagina.

Sondajele clasice se bazează pe o serie de formule pentru stabilirea dimensiunii eșantionului, în funcție de marja de eroare. Cu cât dorim ca marja de eroare să fie mai mică, cu atât eșantionul trebuie să fie mai mare și costurile de culegere a datelor cresc, costul sondajului devenind costisitor.

Acum există Big Data Science, care împreună cu Artificial Inteligence, extrage din rețelele de socializare informații referitoare la milioane de persoane, le prelucrează și folosind vocabulare, imagini, stabilește profile de utilizatori, după care, folosind date de la alegerile anterioare, se obțin informații despre comportamentul real al deținătorilor de conturi și nu mai este nevoie să se facă nici eșantionare și nici completare de formulare, ci se trece direct la efectuarea de calcule, rezultând cu mare exactitate ceea ce un sondaj clasic ar fi dat cu marja de eroare destul de mare, să zicem 3%. Aceste sondaje nu convin, căci ele dau o imagine reală. Dacă cineva ar fi dispus să lucreze, cu siguranță ar fi utile, dar nimeni nu este dispus să muncească pentru a-și ameliora imaginea, căci necesită efort și timp, dar mai ales o strategie.

Erorile din sondajele comandate sunt erori programate de echipa care realizează sondajul, prin alegerea eșantionului. Metoda nu se schimbă, căci teoria sondajelor este una singură și nu există mod de eluf=dare a pașilor de parcurs impuși de aceasta.

Eșantionul este cel care dă totul. Cei care proiectează sondajul știu acest lucru. Una este să stai la gura metroului la ora 5 dimineața cu formularul de sondaj să ceri răspunsuri, căci la acea oră o anumită categorie de oameni răspund și cu totul altele vor fi răspunsurile dacă se discută cu persoane aflate într-un club de fițe, undeva între orele 23,00 - 02,00. Cei care proiectează un sondaj, au deja informații asupra modului în care se constituie eșantionul, chiar dacă ei spun că este aleatoriu, căci dacă iei din 10 în 10 femeile care fac piața în intervalul 8,00 - 10,00 se știe ce răspunsuri se primesc și cu totul altele vor fi răspunsurile tot în piață dacă răspunsurile sunt luate între orele 17,00 - 19,00. Erorile din sondajele de opinie comandate nu sunt erori de metodă, ci erori de eșantion și cei care realizează sondajele sunt conștienți de acest aspect, îl stăpânesc și îl controlează eficient, căci fac ceea ce orice negustor face, își laudă marfa, o lustruiește, după care o ambalează frumos, pentru a arăta cât mai bine.


(23 iulie 2023)

Învățământul universitar în pandemia 2021-2022

Anul universitar 2021 - 2022 a început rău, căci situația pandemică este deosebit de gravă după:
- UNTOLD cu colectivități de 75.000 cetățeni pe seară,
- congresul PNL într-o sală cu 5.000 de suflete,
- procesiunea de pupat racla cu moaște de la Iași,
unde toată lumea a dat asigurări că se vor respecta toate regulile de distanțare, de igienă și de limitare a răspândirii coronavirusului SARS COV 2, chiar și în varianta Delta. Chiar dacă în mediul academic oamenii s-ar zice că au un alt nivel de înțelegere comparativ cu:

- copii,

- bătrânii de la țară,

- oamenii slab calificați,

se înregistrează totuși un număr ridicat de tineri studenți, profesori și personal auxiliar care refuză să se vaccineze. Este dreptul lor. Instituțiile de învățământ superior, ca să nu-și facă probleme în plus, recurg la derularea de cursuri și lucrări practice, acolo unde este posibil în sistem online. În așa fel:

- universitățile nu au probleme,

- studenții sunt lăsați în pace,

- nu apare presiune pe profesori,

- toată lumea este mulțumită.

Vor apare probleme în viitor, căci se știe că pe durata războaielor nu prea se face carte și diplomele eliberate absolvenților care includ ani de război sunt mult mai puțin valoroase decât cele ale studenților care au frecventat toți anii de studii doar pe timp de pace. Și în cazul pan demiei, este clar că studenții care au în perioada studiilor lor anii universitari 2020-2021 și 2021-2022 vor fi considerați ca fiind cu un nivel de pregătire ceva mai slab și vor fi tratați ca atare, nu cu voce tare, dar așa va fi. Eu știu cum se discuta despre profesorii și inginerii făcuți pe puncte în anii 50 de început ai comunismului, când erau încurajați tinerii cu origini muncitorești să facă liceul condensat și facultatea comprimată, sistemul fiind cel pe puncte, din care o pondere important o avea originea sănătoasă a studentului care provenea din familii proletare sau el însuși provenea din muncitorime, care în antiteză cu cei proveniți din zona intelectualității sau ai burgheziei decăzute, care erau depunctați și chiar respinși din cauză de dosar necorespunzător.

În ziua de azi, studenții nu au nicio vină. De vină este sistemul care nu a fost construit în așa fel încât să preia șocul generat de pandemie și să aibă dezvoltate abordări online complete.




(16 octombrie 2021)