Ehei, cum erau profesorii universitari de pe vremea mea...

Dacă mă laud cu ceva, mă laud că eu am avut în timpul studenției mele profesori universitari care veneau la cursuri și erau adevărate modele, prin cursurile pe care le predau, prin cultura lor, prin personalitatea lor și prin ținuta lor impecabilă.
Profesorul Ludovic TÖVISSI intra la sala de curs cu precizie de ceasornic și prezenta problematica astfel încât toate lucrurile erau clare la disciplina sa numită Calcul Economic, unde se prezentau aspecte de mare noutate, căci profesorul se documenta, desfășura activitate de cercetare științifică și avea și experiență practică. Aici trebuie să amintesc faptul că el împreună cu profesorul Nicolae RANCU au scris o carte de Statistica calității, care a luat premiul Academiei RPR.
Profesorul Nicolae RACOVEANU a fost profesorul meu de Sisteme de calcul și de operare și l-am apreciat pentru capacitatea sa extraordinară de a prezenta probleme oricât de complexe ar fi fost, într-un mod atât de concis și de clar, încât le înțelegeam fără nicio dificultate și eram în stare să trec la rezolvarea de probleme noi, ca și cum știam modul de rezolvare dintotdeauna. 
Profesorul Edmond NICOLAU a reprezentat pentru mine modelul de profesor erudit, care știa multe limbi străine și care venea la cursuri cu cărți ce aveau semne puse la anumite pagini și la momentul potrivit le deschidea și citea câteva fragmente convingătoare despre problema pe care o prezenta la curs. Să amintesc aici că profesorul NICOLAU se ducea la Congresele de Cibernetică de la Namur așa cum mergem noi la piață, căci era recunoscut pentru rezultatele sale științifice în lumea întreagă.
Profesorul Dragoș VAIDA este cel de la care am învățat metode numerice și să programez în limbaje de programare evoluate. Aici menționez faptul că el a fost conducătorul meu științific la lucrarea de diplomă și lucrul excepțional pe care îl precizez este faptul că profesorul VAIDA mi-a dat un manuscris al unei cărți de algoritmi de compilare să mă documentez, manuscris pe care l-am înapoiat exact la termenul convenit, iar gestul profesorului m-a impresionat pentru toată viața.
Profesorul Ludwig GRÜNBERG preda cursul de filosofie și față de alți profesori de filosogie împietriți în dogmele unui materialism dialectic prăfuit, ne vorbea la curs despre teoriile unor mari filosofi precum Immanuel KANT, Arthur SCHOPENHAUER, Friedrich NIETZSCHE, Jean-Paul SARTRE, Constantin RĂDULESCU-MOTRU. Am fost impresionat să aflu că profesorul meu Ludwig GRÜNBERG era invitat la congrese de filosofie importante în țări occidentale.
Profesorul Alexandru POPOVICI  a predat cursurile de electronică. Venea de la Politehnică și impresiona prin modul în care decurgea prezentarea problemelor. Profesorul avea crete colorate și desena schemele cu o precizie și o rapiditate de invidiat. Își pregătea prelegerile încât în clipa în care se suna de terminarea cursului și el încheia ultima idee.

Profesorii mei erau oameni de cultură, cu pregătire în domeniul lor la cel mai înalt nivel, pentru că șeful de catedră, Manea MĂNESCU avea criterii stricte de selecție valorică a colaboratorilor încât veneau în fața noastră cei mai buni dintre cei mai buni dintre profesori la fiecare disciplină

(17 septembrie 2025)

Fauna de la MIREASA sezonul al X-lea

Showul de televiziune MIREASA sezonul al X-lea nu mai este ceea ce ar trebui să fie, adică un show matrimonial. În goana după rating bazat pe senzațional, cei ce s-au ocupat cu selecția candidaților au reușit performanța de a popula showul cu o adevărată faună.
Nici pe departe nu mai este vorba de a crea premisele formării de cupluri care spre finalul competiției să meargă în fața primarului din Păulești, pentru a spune răspicat DA, din care se selectează perechea de miri aleși de public pentru a încasa marele premiu de 40.000 euro.

O concurentă nu se mai regăsește în show. O altă concurentă se miorlăie și vrea să plece acasă. O altă concurentă și-a lăsat copilul acasă, ceea ce mama mea n-ar fi făcut niciodată, niciodată, niciodată, deși eram cinci copii la părinți. Un concurent jugnește deschis și fără menajamente.Mulți dintre concurenți sunt bețivani pur și simplu. Nu am pretenția ca în direct atât la MIREASA, cât și la CAPRICIILE IUBIRII să se vorbească despre Noam CHOMSKY, John R. SEARLE, Stefan Lorenz SORGNER, Andrei CORNEA, Ludwig GRÜNBERG, Andrei MARGA, dar fără cacofonii, fără dezacorduri gramaticale, mă aștep să vorbească respectivii concurenți.

Deși showul are reguli ce interzice vorbirea codificată, se promovează codurile, căci alcoolului i se zice suc, iar alcoolicilor li se spune mai pe ocolite că au consumat mai mult suc decât este normal. În plus, lipsa de implicare și de asumare sunt la ele acasă, căci concurentele mai ales fac afirmații, iar când li se cere detalii, se fac că plouă, o dau din colț în colț, deși clamează că sunt asumate, directe și responsabile.

Li se potrivește proverbul: a tunat și i-a adunat!

(16 septembrie 2024)

Profesorii din facultate de pe vremea mea

Trebuie să spun din start că am avut privilegiul să am profesori absolut remarcabili în studenția mea și mă apucă mila să văd ce profesori au studenții din ziua de azi.

Profesorii de pe vremea mea, erau personalități adevărate.

Profesorii de pe vremea mea, aveau un nivel de cultură remarcabil.

Profesorii de pe vremea mea, știau carte cu adevărat.

Profesorii de pe vremea mea, erau rezultatul unei selecții de valori autentice.

Profesorii de pe vremea mea, se remarcaseră prin rezultate concrete de excepție.

Profesorii de pe vremea mea, reprezentau avangarda în știință.

Profesorii de pe vremea mea, erau respectați pentru că meritau respectul.

Profesorii de pe vremea mea, au servit pentru mine ca modele autentice.

Profesorul Edmond NICOLAU era magnific.

Profesorul Dragoș VAIDA era monumental.

Profesorul Nicolae RACOVEANU era  absolutul.

Profesorul Constantin DINESCU era reperul.

Profesorul Alexandru POPOVICI era exemplul.

Profesorul Ludwig GRÜNBERG era totul.

Profesorul Ludovic TÕVISSI era un zeu.

În carnetul meu de note se află autografele unor mari personalități, căci dacă mă laud cu ceva în această viață, mă laud că eu ca student am avut cu adevărat profesori de mare valoare, de la care am avut ce învăța, pentru că ei aveau ce să mă învețe. dacă lucrurile au stat așa, totul se datorează lui Manea MĂNESCU, omul care a creat facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, omul care a selectat tot ceea ce era cel mai bun în domeniu, pentru a fi adus să predea studenților noii facultăți, ceea ce explică nivelul cu totul special al acestei facultăți până la nefasta zi de 29 iunie 1977, când s-a produs cataclismul care avea să demoleze o construcție de-a dreptul genială.

(30 aprilie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ludwig GRÜNBERG

Ludwig GRÜNBERG mi-a fost profesor de Filosofie în anii de studenție. De numea atunci disciplina Materialism dialectic și la examenul din 14 iunie 1967 profesorul Ludwig GRÜNBERG mi-a dat nota 10(zece) și mă laud că în carnetul meu de note am semnătura acestui mare filosof.

Ludwig GRÜNBERG era unul dintre cei mai tineri profesori universitari din România. El ajunsese profesor universitar la vârsta de 28 de ani, se zicea, pentru că era un  tip excepțional, avea lucrări tipărite. La noi, cei de la Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic, nu intrau decât profesorii selectați de Manea MĂNESCU, iar profesorul Ludwig GRÜNBERG era un nume. 

Cursurile lui Ludwig GRÜNBERG erau ca niște opere de artă, frumoase, structurate, desăvârșite, căci el fiind un om cu o castă cultură, vorbea de marii filosofi contemporani, iar despre Jean Paul SARTRE ne-a vorbit cu admirație și ne-a explicat care este curentul filosofic pe care acesta îl reprezenta, fără a-l cataloga cumva, așa cum făceau alți profesori de Materialism dialectic din ASE care spuneau de toți cei care nu se numeau MARX, ENGELS sau LENIN că sunt filosofi ce reprezintă curente decadente ale unui imperialism aflat pe buza prăpastiei.

Am și acum în minte acel curs despre valoare în care ni se spunea că SHAKESPEARE a zis că valoarea este în ceea ce prin sine-i valoros, dar și în acela care prețuiește.

Mie îmi plăceau cursurile profesorului Ludwig GRÜNBERG căci el când preda la catedră, nu citea de pe foi, ci vorbea liber. Avea verb, avea culoare. Eu citeam în revista CONTEMPORANUL că profesorul George CĂLINESCU avea amfiteatre pline și că veneau studenții și se cocoțau pe geamuri. Și amfiteatrul profesorului Ludwig GRÜNBERG era ocupat, căci era o plăcere pentru noi studenții să-l ascultăm și să notăm cele zise de el, cu mult talent, cu multă pasiune de om cu cultură viguroasă.

(07 februarie 2023)