Ziua 0004 a lui Nicușor DAN ca președinte ales al României

Este 21 mai 2025, zi mare de sărbătoare pentru ortodoxie, căci este ziua de Sfântul Constantin și Elena. Așa cum șia propus, Nicușor DAN are mici intervenții cu jurnaliștii și-și dezvăluie intențiile sale de viitor, legate de funcția unde a fost ales duminică 18 mai 2025. Mesajele sale sunt de unitate, Nicușor DAN manifestând dorința de a se implica în bunul mers al țării, căci trebuie parcurși niște pași, aici mă refer la validarea alegerilor de duminică, la depunerea jurământului de președinte, pentru a intra pe poziție cu drepturi depline de președinte al țării.

Se vehiculează tot felul de chestii legate de contestarea alegerilor de către contracandidatul său George SIMION, dar televiziunile prezintă totul ca fiind fără efect, deși SIMION înșiră tot felul de argumente. Am cunoscut mulți inși care nu au avut puterea să-și recunoască înfrângerea. La noi este sport național, din moment cel legile au în ele tot felul de variante ale verbului A PUTEA, verb care în opinia mea este expresia lașității, a corupției și a neputinței.

Televiziunile titrează că Nicușor DAN a adresat o scrisoare președintelui USA Donald TRUMP, președinte care a numit în 24 de ore pe noul ambasador al USA la București în persoana lui Darryl NIRENBERG.

(21 mai 2025)

Candidatura lui Călin GEORGESCU a fost respinsă

În vremurile de demult când depuneam cereri de finanțare în competiții europene, aveam de fiecare dată un coleg numit de noi cap limpede, care veghea să nu avem:
- vicii de formă,
- vicii de conținut,
- vicii de procedură,
căci dacă dosarul nostru avea o fisură, era respins automat, fără niciun comentariu din partea noastră. Dosarul trebuia să aibă toate piesele, trebuia să aibă toate semnăturile, trebuia să aibă toate piesele și trebuia să fie depus în termen și acolo unde trebuia. Piesele din dosar trebuiau să respecte legile, să fie complete și calculele să fie corecte, iar valorile solicitate trebuiau să se încadreze în limitele impuse de cei care finanțau programele de cercetare științifică, iar obiectivul proiectului trebuia să se încadreze în obiectivele pentru care era asigurată finanțarea.

Eram ajutați foarte mult și de faptul că dosarul se transmitea online și acolo exista un software care nu te lăsa să treci la pasul următor dacă nu completai corect tabelele curente. Dacă ajungeai la ultimul pas însemna că totul este în regulă și numai după aceea se trecea la evaluarea calității ofertei. Nu se intra în evaluare dacă existau vicii de formă, de conținut, de procedură.

La anvergura echipei de campanie a lui Călin GEORGESCU, faptul că el are un doctorat, că a obținut tot felul de finanțări, am mari mirări că nu și-a gestionat dosarul de candidatură, că nu a avut avocați care să vegheze ca dosarul lui să fie beton, fără fisură și BEC să-l valideze fără nicio problemă.


(09 martie 2025)

Stat în stat

Ceea ce se întâmplă acum la Institututl de Arhitectură arată că este vorba de un stat în stat, adică de o instituție care nu și-a adaptat instrumentele la cerințele anului 2024 în ceea ce privește:
- transparența,
- decizia,
- performanța,
- valorile,
- ierarhizările,
- competiția.
Numai așa se explică imposibilitatea acceptării de contestații la o anumită probă, ceea ce nu duce cu gândul că cineva se crede Dumnezeu pe Pământ și nu există nicio posibilitate de a accepta gândul că oamenii, cei care evaluează, mai și greșesc. Eu nu știu cum de a mers acest sistem și atâtea comisii de acreditare nu au sesizat abuzul imposibilității de acceptare a contestațiilor, căci Institutul de Arhitectură este acreditat cu siguranță și eu ștriu ce înseamnă acreditările, mai ales pentru faptul că în procesul de acreditare există proceduri foarte clare, din care examenele fac parte, iar examenul de admitere, este și el supus analizei. Se pare că lucrurile au fost cumva mai altfel din moment ce buboiul a spart acum cu prilejul nefericit ale erorii de introducere a datelor și a superficialității de care a dat dovadă conducerea institututlui, chiar dacă este vorba de o echipă nouă. Refuz să cred că a fost vorba de un sabotaj din interior, în care cineva care a pierdut la alegerile academice care au avut loc s-a răzbunat, pentru a-și face damblaua, cu un preț pe care inclusiv respectivul îl va plăti cu vârf și îndesat.

Acum că tot s-a deschis cutia Pandorei și dacă e bal, bal să fie, se va continua procesul abia început și apele se vor liniști când instanțele de judecată vor da sentințe, ce nu vor fi pe placul nimănui, dar vor fi acceptate în numele dreptății, căci arhitectura este o artă și evaluările sunt așa de diferite încât ceea ce zice un evaluator, va fi contrazis instantaneu de un altul și numărul iterațiilor va fi atât de mare că se va termina anul universitar 2024 - 2025 și harababura nu se va încheia. Acesta este prețul pe care îl plătește orice structură care rămâne anchilozată în vremuri apuse și nu se adaptează cerințelor din vremurile moderne, în care există computer, există multimedia, există inteligență artificială și docimologia a pătruns adânc și acolo unde se credea că evaluarea cantitativă riguroasă este ne nepătruns.



(24 iulie 2024) 

Bacalaureatul și erorile de evaluare

Numărul de elevi care au susținut examenul de bacalaureat a fost 125.352 elevi din cei 130.522 elevi înscriși. Au promovat în total 94.004 elevi examenul de bacalaureat, inclusiv după rezolvarea contestațiilor.

Prelucrările și analizele statistice ale datelor sunt reprezentative pentru că:

- mulțimea elevilor este omogenă ca vârstă și pregătire,

- mulțimea subiectelor a fost aceeași,

- timpul de elaborare a soluțiilor a fost același la toți elevii,

- evaluatorii formează o colectivitate omogenă,

- baremurile au fost unice pentru fiecare disciplină,

- s-a lucrat transparent pe tot parcursul bacalaureatului.

Colectivitatea elevilor care au susținut examenul de bacalaureat este o colectivitate mare, căci 130.522 elevi sunt mulți și nu multe sunt aplicațiile unde statistica să fie aplicată în condiții bune din punct de vedere al condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească procesul de culegere a datelor, pentru a spune că nu batem câmpii când tragem concluzii, așa cum se întâmplă în multe cazuri, când lucrează neprofesioniștii cu date multe, unde prelucrările făcute pe calculator nu ar mai trebui să ridice niciun fel de probleme.

Trebuie spus că tezele elaborate de elevi nu au fost sub formă te teste grilă, pentru a nu mai vorbi de erori de evaluare. Tezele cu text elaborat de elevi, prin natura lucrurilor sunt supuse fluctuațiilor de evaluare. Dacă o teză ar fi dată aceluiași evaluator, cu siguranță că la fiecare evaluare el ar acorda un alt punctaj. E firesc să se întâmple așa și numai cine n-a făcut niciodată evaluări, va vorbi prosti și va abera, căci numai cine nu muncește nu greșește și nici nu se cheamă greșeală diferența de punctaj pentru o aceeași teză la doi evaluatori.

Au rămas multe din reminiscențele bolșevismului conform căruia trebuie să promoveze toți elevii. Îmi amintesc de filmul nord-corean Învățătoarea care arăta cum o învățătoare care a aflat că trenul cu președintele Kim va trece pe la 100 Km distanță de satul ei și-a popus ca toți elevii ei să obțintă doar note ze zece. Tot filmul arată munca învățătoarei care în ziua și la ora când trenul trebuia să treacă departe de satul ei avea bucuria să întâmpine trecerea trenului cu note de zece obținute de toți elevii ei. Așa se face și acum când se contorizează mecanic notele de zece, când se fac tot felul de procente, știut fiin daptul că examenul de bacalaureat pentru a fi reprezentativ, trebuie ca patru ani de liceu să însemne muncă, muncă și iar muncă, adică un proces educațional de calitate, dar cu profesori suplinitori și cu unii cu PEPSIGLAS, am mari dubii că se vorbește de procese de instruire de calitate.

Nu consider că este vorba de erori de evaluare, ci de diferențe firești de acordare a punctelor. Un deget ținut într-o poziție arată într-un fel, dacă-i schimbăm poziția, arată altfel. Deci și la evaluarea unui text tot așa stau lucrurile. Am vorbi de erori de evaluare deacă un profesor a luat tezele de la limba română și a folosit baremul de la matematică și cin cele 50 teze corectate de el, toate tezele au diferențe de 4,75 puncte față de punctele acordate de celălalt evaluator. Dacă nu s-a întâmplat așa ceva, cei ce fac comentarii deplasate legate de punctajele de după soluționarea contestațiilor, ei înșiși fac erori, căci nu știu despre ce vorbesc. Când spun toate aceste știu ce spun căci am corectat teze, am fost la examene, am soluționat contestații și tot ce se întâmplă la un examen este firesc, normal, etic și moral, că oameni suntem.

promovabilitatea a fost de 72,8% ceea ce e un procent bun, căci nu suntem la producția de porumb. Bacalaureatul e un examen cu pretenții, care face diferența între cei care l-au promovat și ceilalți elevi. dacă au fost 54.632 de contestații și s-au modificat notele la 51.646 de teze, nu rezultă că evaluatorii au greșit, ci există  interpretări ale baremurilor și ale textelor, care sunt lucruri normnale. Important este că ponderea diferențelor de evaluare s-a redus după derularea procesului de reexaminare a tezelor de către comisiile de contestații. În 94,53% din cazuri au existat diferențe de evaluare. Când privim un tablou, fiecare înțelegem altceva. Ideea este să comunică. E firesc, e normal. Totul este să avem convingerea că am respectat convențiile și că suntem împăcați cu noi înșine.

Pentru evaluarea unor texte care sunt creații ale inteligenței umane, nu există cântar, gramaj și nici eroare de cântărire, există doar diferențe firești de a vedea lucrurile.


(08 iulie 2023)