Borfașii de la Antena 1 îngrozesc prin dezinformare

La jurnalul de știri pe Antena 1 la ora 19:33 a fost dată o știre că în Turcia a avut loc un cutremur de 5,6 grade pe scara RICHTER. În timp ce o muiere trăncănea despre eveniment, pe ecran rulau imagini de la cutremurele precedente. Nu este prima dată când pseudo-profesioniștii de la Antena 1 vor să îngrozească populația prin dezinformare. Imaginile arătau clădiri dărâmate de cutremurul de 7,8 grade pe scara RICHTER din 6 februarie 2023. Așa fac ei, deformând realitatea. Când abia fulguie prin țară, ei dau imagini cu viscole teribile. Când abia picură, apar imagini cu ploi torențiale. Acești pseudo-jurnaliști vor să ne înfricoșeze, pentru a ne exploata, pentru că numai niște oameni dezinformați sunt ușor de manipulat, așa cum vor stăpânii lor, căci cu siguranță ei au stăpâni și deși clamează independența, sunt doar niște cățeluși duși de zgardă cuminți în direcția dorită de cei care au zăhărelul și biciul.

Se dovedește că televiziunea este instrumentul esențial de manipulare, deși lipsa de profesionalism este acutizată, așa-zișii jurnaliști mai cred că oamenii sunt buni de a fi duși de nas, dar multă lume când vede cât de slab pregătiți profesionali sunt, schimbă canalul.

(25 februarie 2023)

Întrebări stupide de dragul ratingului

De când cu cutremurele, vedem nivelul foarte scăzut al profesionalismului de care fac dovadă cei ce vorbesc despre cutremure. Întrebările care sunt puse specialiștilor sunt de-a dreptul primitive, enervante, iraționale, tendențioase, jegoase.

Se știe că tehnologiile de acum nu permit nicio prognozare a unui cutremuri. Specialiștii au spus acest lucru, dar așa-zișii jurnaliști nu contenesc în a întreba când va avea loc următorul cutremur major, dând senzația că vor să afle anul, luna, ziua ora și minutul. Insistența cu care revin cu această întrebare arată că nu au o pregătire cât de cât de jurnaliști, ci sunt luați de pe stradă și li se pune un microfon în mână.

Frecvent apare întrebarea legată de corelația dintre cutremure. Mai exact se pune întrebarea dacă cutremurul din Turcia a influențat cutremurul din Gorj. Deși se explică faptul că nu există date suficiente pentru a trage astfel de concluzii, din goana pentru senzațional, așa-zișii jurnaliști vor să smulgă o cât de mică sau slabă legătură între cutremure, pentru a defila cu o pseudo-noutate pe ecranele televizoarelor, pentru a-i speria pe viitor pe oameni.

Este adevărat că a avut loc un cutremur de 5,7 grade pe scara RICHTER, dar folosirea de termeni duri pentru a descrie ce s-a întâmplat în localități, nu face decât să inducă teama și nesiguranța în oameni, căci a folosi termeni precum dezastru, calamitate, dărâmături pentru ceea ce s-a întâmplat la Tg. Jiu, la Craiova sau la Rm. Vâlcea nu reflectă corect realitatea de pe teren.

CNA ar trebui să fie mai vigilent, mai analitic și mai ferm!


(15 februarie 2023)

Bloc nou care se va prăbuși la un cutremur major

Pe când eram la sala de fitness de pe Calea Vitan 23 D cu geamuri mari și multe de la etaj, într-o zi a venit un tip cât un munte de mare foarte vesel. El avea o firmă de securitate și pază și primise un contract mare. Era vorba să păzească de hoți un bloc în construcție. Cu o zi înainte reușise să-i prindă pe hoți, care furaseră niște cilindri de metal cu care se prindeau plăcile de beton la bază pentru a le fixa. Hoții erau lucrători de la bloc, dintre constructori. Hoții aveau o basculantă în care încărcaseră nenumărați cilindri de metal și plecaseră cu ea spre comuna Berceni. Cei de la firma de pază erau pe urmele hoților. La un moment dat, au blocat mașina, i-au imobilizat pe hoți, i-au despuiat, au transbordat cilindrii într-o altă remorcă și au dat foc basculantei. Omul a adus cilindrii la constructor pentru a fi încorporați în construcție. El se întreba cât or fi furat hoții, din moment ce constructorul s-a alarmat și l-a angajat pe el să păzească lucrările. Acum, după atâția ani, mi-am adus aminte de întâmplare și știu doar atât că blocul era undeva în zona Institutului de Infra-microbiologie, hoția se produsese între 2005 - 2007 și că blocul nou nu avea multe etaje, dar avea balcoane foarte generoase. La sala de fitness noi nu ne recomandam între noi, în rare cazuri știam cum se numesc cei care veneau la antrenamente, nu schimbam numere de telefon între noi. De aceea azi nu am elemente de identificare precise ale blocului cu pricina. Tare mi-e teamă că lipsa acelor cilindri de legătură va antrena la un cutremur deplasarea plăcilor și prăbușirea lor.

(13 februarie 2023)

Harta seismică a României

Deși o astfel de hartă ar fi trebuit să fie publică de acum câteva zeci de ani, după cutremurul din Turcia, așa-zișii seismologi dâmbovițeni s-au și grăbit să scoată de la naftalină o hartă colorată din care se văd diferențele de seismicitate ale teritoriului mioritic.

Este interesant de văzut care sunt probabilitățile de a se produce cutremure majore folosind date înregistrate pe perioade să le zicem, reprezentative, căci statistica este interesantă dacă seriile de timp conțin mai mult de 16 termeni. Ori, echipamentele de care se dispune la noi în teritoriu au permis construirea de serii de date cu mult mai lungi, iar cercetătorii, dacă știu statistică, au avut o materie primă de calitate cu care au efectuat tot felul de calcule și au desenat această hartă. Sunt sigur că ei au cu mult mai multe date și sunt și mai sigur că dosarele zac în niște dulapuri, căci decidenții nu au niciun chef să se aplece pe ele și să tragă concluzii practice. Mă așteptam să existe o lege a cutremurelor, o lege a pandemiei, o lege a inundațiilor, legi care să spună clar ce este de făcut, ca să nu bâjbâie nimeni în momentele când se produc cutremure,  pandemii, inundații sau alte fenomene extreme, așa cum se întâmplă de obicei, ne iau prin surprindere și noi ridicăm din umeri neputincioși. 

Harta seismică a României trebuie să fie baza de pornire în Legea construcțiilor, care să prevadă pentru fiecare zonă cum se face o temelie, ce calcule se fac, cum se amestecă betoanele, ce fier beton se folosește, care este înălțimea maximă a clădirilor, căci de la zonă seismică la zonă seismică, toți parametri diferă semnificativ. Ar mai trebui să existe clar sancțiuni pentru cei ce încalcă legea, căci nu de puține ori, un bloc s-a prăbușit la cutremur că un nene a tăiat un stâlp de rezistență al clădirii, pentru a-și face sufrageria mai mare, deși un arhitect bun nu avea de ce să pună acel stâlp în mijlocul sufrageriei, ci trebuia să proiecteze clădirea rezistentă la seism din considerente tehnice și funcțională din bun simț.

Toate acestea nu se întâmplă, căci este mult mai ușor să vorbim vorbe și după 45 de ani se ne aflăm în același punct în care eram la 4 martie 1977, adică nepregătiți, speriați, temători și mai ales mirați.

(10 februarie 2023)

Cutremur simulat la București

După ce a avut loc cutremurul din Turcia și Syria, s-au găsit și niște așa-ziși specialiști dâmbovițeni care au elaborat un așa-zis studiu despre ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc și la noi  un cutremur de 7,4 pe scara RICHTER. Au ajuns ei la concluzia că în București ar fi 42.000 de morți și 300.000 de răniți și s-ar prăbuși 10.000 de case.

Acum foarte mulți ani, adică undeva în primele luni ale anului 1971, un coleg de la biroul unde lucram di sala 2303 se zbuciuma să calculeze cât îl costă pe el, cu calculele lui cele inginerești, să înlocuiască o spiță de la o umbrelă. Eu am făcut repede un calcul și i-am zis într-o secundă și un pic despre cost că nu ar trebui să fie mai mic de 9 lei și nici mai mare de 12 lei. După vreo 5 ore de calcule, cutot felul de formule, colegului meu de birou, i-a dat 11 lei și 60 de bani, iar când a mers la Piata Buzești, l-a costat 10 lei reparația efectivă. Am dar acest exemplu, pentru a arăta că în viață totul este relativ, iar estimările sunt așa de groaznice încât este cel mai corect să ne reprimăm să le strigăm în piață, la gară și la moară.

Unii, care habar nu au pe ce lume se află, ca să facă pe interesanții, se apucă să spună că fac studii. Ei abia știu să scrie, dar nu știu să citească și se lansează în cercetare științifică. A scrie despre cutremure presupune:

- să stai în bibliotecă vreo câțiva ani,

- să ai o echipă interdisciplinară,

- să definești ipoteze de lucru,

- să studiezi la fața locului,

- să ai date reale, corecte și complete,

- să fi participat pe la câteva congrese de specialitate.

dacă cineva scrie un studiu, trebuie să spună din cine este formată echipa, să spună care sunt ipotezele de lucru, ce tehnici și ce metode a folosit și în prezentarea rezultatelor să spună riscurile care însoțesc acele variante de rezultate. Cine nu face așa este un impostor, un mincinos și nu are ce căuta să mimeze activitatea de cercetare științifică.

(08 februarie 2023)

Limitarea efectelor cutremurelor e singurul lucru de făcut

De două zile toată lumea vorbește de cutremurele care au distrus orașe din Turcia și Syria. Echipele unor televiziuni transmit în direct reportaje de la fața locului. Sunt imagini impresionante, dramatice, dar cu așa ceva televiziunile își obțin atractivitatea și își capacitează telespectatorii.
Am văzut tot felul de abordări.
Unii vorbesc despre cauzele cutremurelor.
Unii vorbesc despre capacitatea de a prezice cutremurele.
Un individ din Olanda zice că el a prezis cutremurul din Turcia.
În opinia mea, a prezice un cutremur înseamnă:
- a spune cu cel puțin 15 zile că va avea loc cutremurul,
- a indica cu maximă precizie locul unde se va produce cutremurul,
- a da magnitudinea cutremurului cu cel mult 5% eroare,
- a nu da greș nici cât e negru sub unghie.
Este clar că așa ceva nu este posibil nici acum și nici în următorii 500 de ani. A prezice un cutremur cu un minut înainte de a se produce este acel element cu consecințe dintre cele mai dramatice datorate comportamentului haotic al populației aflată în stare de degringoladă. Nu vreau să descriu aici ceea ce înseamnă pentru oamenii dintr-un bloc cu 8 etaje și un singur lift să se evacueze în mai puțin de 50 de secunde, în ipoteza în care primele 10 secunde au fost folosite să ia bagajul și copiii și să iasă din apartament. Se știe că scările sunt cele mai nesigure elemente dintr-o construcție.
În opinia mea, singurul lucru inteligent la un cutremur este acela de a limita efectele și cel mai important aspect este prevenția efectelor. Ceea ce se întâmplă la cutremure este legat de:
- prăbușirea de construcții, deci trebuie realizate clădiri care rezistă la cutremure,
- crearea de locuri înguste pentru populație și trebuie evitate spațiile restrânse,
- modul de deschidere a ușilor prin interior și trebuie evitat acest sistem,
- lipsa de pregătire a comportamentului oamenilor în situații limită și ei trebuie educați.
Cine are inteligența de a-și pregăti poporul să limiteze efectele cutremurelor, acela va fi învingător în lupta cu stihia naturii numită cutremur. Deci în primul rând trebuie consolidate construcțiile fragile și construite numai noi structuri care să reziste la cutremure majore, iar acest aspect este soluționat tehnic. În al doilea rând, trebuie educată populația ca să reacționeze cu calm, respectând niște proceduri simple. În al treilea rând, totul se face preventiv, în timp, constant și cu perseverență, nu pompieristic, așa cum e azi.

(08 februarie 2023)

Prezicerea cutremurelor?

Cutremurele nu se prezic.
Deși vremea probabilă se prezice cu erori foarte mari, datele despre ceea ce a fost se culeg cu ușurință.
Cutremurele vizează adâncimi de zeci de kilometri.
Dacă noi pentru mișcările atmosferice de lângă noi nu suntem în situația de a face predicții, cu atât mai puțin vom avea posibilitatea de a face predicții legate de cutremure.
Cei care spun că prezic cutremure sunt cu mințile răvășite.
Nu se cunosc cauzele cutremurelor și în următorii 500 de ani nu se va cunoaște ceea ce se petrece la 100 sau la 200 Km sub pământ. Cine vorbește despre cauzele cutremurelor vorbește despre ipoteze, despre teorii, în niciun caz despre realități.

(07 februarie 2023)

Cum trebuie să ne apărăm de cutremure?

Cutremurele sunt cele mai dramatice evenimente din viețile oamenilor, căci aduc durere, disperare, moarte și semnele lor nu se șterg niciodată. Omul este prea slab să se lupte cu stihiile naturii, dar are inteligența de a se apărat în fața acestora.
În primul rând, trebuie să învățăm din lecțiile dure ale cutremurelor. Trebuie să analizăm ce construcții s-au prăbușit. Ce nu a fost bun la acele clădiri, ca pe viitor, când construim noi clădiri să nu repetăm greșelile, ci din contră să facem clădiri care să reziste la cutremure majore.

În al doilea rând, trebuie să vedem ce se întâmplă cu oamenii care au de suferit de pe urma cutremurelor și ce nu trebuie să facă aceștia, pentru a nu mai avea necazuri pe viitor.

În al treilea rând, trebuie să vedem cum trebuie să ne organizăm pentru ca prin activitățile pe care le derulăm să se minimizeze efectele cutremurului. Una este să existe echipe antrenate pentru căutarea victimelor și cu totul altfel se pune problema acțiunii unor amatori neinstruiți.

În al patrulea rând, trebuie asigurate resursele necesare astfel încât persoanele sinistrate să traverseze în condiții cât mai bune clipele grele de după cutremur și aici mă refer la corturi, alimente, paturi.

În al cincilea rând, trebuie constituite comandamente de urgență care să asigure în spitale condițiile preluării tuturor cazurilor de persoane accidentate după prăbușirea clădirilor.

În loc să se procedeze pompieristic și în loc să se dezbată aspectele neesențiale legate de cutremure, mai ales când au loc cutremure majore în alte părți ale globului pământesc, mai bine televiziunile noastre și decidenții s-ar așeza la o aceeași masă și s-ar pune pe treabă pentru a aloca resurse și pentru a instrui populația, după un plan sistematic, fără a căuta elemente senzaționale și fără a privi critic în urmă.

Nu trebuie să ne preocupe prognoza de cutremure, căci cutremurele viitoare nu sunt prevăzute, căci nu se cunosc cauzele de producere a lor.

Nu trebuie să ne văităm, ci trebuie să acționăm. Trebuie să avem provizii, trebuie să știm să ne comportăm în timpul unui cutremur și imediat după ce acesta s-a încheiat.



(07 februarie 2023)

Marile adevăruri despre cutremure sunt banalități stupide

Când aud niște bătrânei ramoliți pe sticlă spunând tot felul de chestii despre cutremure, mă apucă jalea. Câte unul zice că va fi un cutremur major, adică de peste 7 grade pe scara RICHTER. Este clar că dacă în 1977 pe 4 martie a fost un cutremur major, vor fi nenumărate cutremure mici și o dată șo o dată, peste 30 de ani, peste 50 de ani sau peste 100 de ani sau peste 200 de ani va fi un cutremur major. Deci bătrânelul nu ne-a spus nimic, în afara unei banalități stupide, pe care oricare dintre noi o știe de demult.

Sunt unii duși cu pluta care lansează în spațiul public ipoteze referitoare la o anumită dată sau la un anumit interval în care zice el că se va produce un cutremur. Dacă ar fi un nene sau o tanti care mi-ar da de 10 ori consecutive numerele câștigătoare de la LOTO și chiar de fiecare dată aș câștiga marele premiu, tot nu aș crede că respectivul nene sau respectiva tanti dispun de calități paranormale. Și dacă ar face-o de 100 de ori, tot aș zice că nu-i cred, deși aș pleca cu sacii de bani din prezicerile lor. Cu atât mai rău este pentru acei care se laudă că au prezis cutremure. Eu, când vreau să mănânc ceva, invoc cutremurul care va veni peste 10 minute și vreau să mă găsească sătul. O dată eram la masă și am zis:

- Vreau chiftele, că vine cutremurul în zece minute.

Am mâncat chiftele și la ora 14 s-a zgâlțâit pământul. Nu înseamnă că eu am prezis cutremurul. S-a potrivit doar zicerea mea, cu faptul divers al realității crunte și implacabile.

Este bine să fim foarte rezervați, căci a bate câmpii căci noi știm să zicem ceva deși nu ne fundamentăm zicerile pe nimic științific, este grav și ne compromitem, dar mizăm pe caracterul limitat al memoriei colective. 

Unii din televiziuni se folosesc cu nerușinare de prostiile pe care le spun niște inși iresponsabili care găsindu-se în fața camerelor de luat vederi cred că l-au prins pe Dumnezeu de picior și fabulează intrați în transă. Ei nu-și dau seama că televiziunile exploatează prostia de care ei dau dovadă și trag spuza pe turta lor, căci a îngrozi masele de oameni, este domeniul lor de interes, căci ratingul se face pe scene și informații cu puternic impact negativ. Niciodată un elev olimpic internațional de matematică cu medalia de aur la gât,  nu va face rating mai mare decât un violator nenorocit cu cătușe la mâini, încadrat de polițiști. Tot așa și cu prezicerile criminale legate de cutremurul major din Vrancea descrise cu anul în care se va produce, fără a specifica probabilitatea sau caracterul relativ al prezicerii.

(07 februarie 2023) 

Cum interpretăm gradele diferite ale aceluiași cutremur?

Am văzut zilele acestea cum cutremurul din Turcia avea când 7,5 când 7,8 grade pe scara RICHTER. Era bine dacă cel ce prezenta ar fi spus mai clar de unde proveneau măsurătorile. Căci fiecare dintre măsurători se realizează după proceduri diferite, cu aparatură diferită.

Deci, toate măsurătorile sunt exacte în felul lor. Numai că ar fi normal ca ele să fie prezentate specificând unde au fost efectuate și dacă oamenii ar fi cu mai multă aplecare asupra studiului acestui fenomen, ar face enunțuri mult mai riguroase, pentru a elimina confuziile, de orice fel. Sunt persoane tentate să folosească niveluri ridicate pentru a impresiona, căci una este să spui 7,8 și cu totul altfel stau lucrurile dacă spui 7,5 sau 7,3.

Oricum interpretăm enunțurile, trebuie să spunem că lipsa de profesionalism își spune cuvântul.

Măsurătorile riguroase, complete și corecte se fac de câteva zeci de ani, dar în niciun caz de mai mult de 80 de ani, iar un sistem care să acopere tot globul pământesc nu există de mai mult de 50 de ani. În acest context, seriile de date sunt:

- scurte,

- independente,

- neomogene,

- incomplete.

Ar trebui să existe un scop bine definit. Dacă ne propunem să facem prognoza cutremurelor, deja am pornit cu stângul, căci așa ceva este de-a dreptul o fantezie. Cutremurele nu se prezic. Ele se produc. Au consecințe. Cine crede că chiar și peste 500 de ani, cu descoperirile ce vor fi făcute până atunci, cutremurele vor fi prezise cu 5 ore înainte de a se produce, este mic copil, care chiar nu gândește deloc. Scoarța pământului are misterele ei și adâncimile acesteia sunt de nepătruns pentru mintea omenească. Numai noi avem impresia eronată despre noi că suntem ființe superioare. Cât timp vom crede așa ceva despre noi, nu vom vedea mai departe de lungul nasului în ceea ce privește cutremurele. Dacă vom studia comportamentul altor vietăți cu mult mai sensibile decât noi, ne mai dăm o șansă să facem previziuni asupra cutremurelor. Să nu uităm că pescărușul intră în apă și prinde peștele cu mare precizie, deși există fenomenul difracției. Să nu uităm că păsările călătoare nu greșesc niciodată direcție. Berzele revin an de an la cuibul lor.

(07 februarie 2023)

Nu învățăm nimic, dar ne mirăm la cutremure

Nu învățăm nimic de la nimeni.
Ne mirăm că iarna ninge.
Ne mirăm că vara este foarte cald.
Ridicăm din umeri când trenul face la noi sub 50Km pe oră la noi, iar la alții face 300 Km pe oră.
Avem un stil absolut debordant de a vedea lucrurile, de a trăi și de a ne văita.
Acum se vorbește despre cutremurul din Turcia.
În loc să ne gândim să facem ceva ca efectele unui viitor cutremur major să fie limitate:
- criticăm pe Nicușor DAN,
- constatăm că nu au fost consolidate clădiri,
- vorbim vorbe fără niciun rost,
- nu construim clădiri care să reziste la cutremure de 8 grade pe scara RICHTER,
- nu educăm populația să se comporte eficient în caz de cutremur,
- abordăm subiecte în cel mai empiric mod despre cutremure,
- ne place latura spectaculoasă a cutremurelor.
Am admirat când un nefericit a spus că iarna nu-i ca vara, de parcă ar fi redescoperit apa caldă, iar noi până la el ne spălam cu sloiuri de ghiață.

(07 februarie 2023)

Dialoguri prostești despre cutremure

După cutremurul dinTurcia, au apărut la noi tot felul de nene și de tanti care vorbesc despre cutremure și dialogurile care se poartă sunt halucinante. Se discută de faptul că se prezic cutremure.
Cutremurele sunt niște mari necunoscute.
Nu există posibilitatea de a prezice cutremurele.
Nu se știe dacă cutremurele se produc noaptea.
Nu există o ciclicitate în producerea cutremurelor.
Cine zice că știe să prezică un cutremur este un mincinos, un șarlatan, un prost.
Cine stă să-i asculte pe șarlatani este un ignorant.
Despre cutremure avem posibilitatea să spunem doar lucruri vagi când ne referim la perioadele viitoare, în sensul că probabil în zona Vrancea se va produce un cutremur major în următorii 100 de ani. Ceea ce este foarte sigur despre cutremure este faptul că trebuie:
- să ne facem educația pentru a ne comporta corect pe durata unui seism major,
- să construim case care să reziste la cutremure așa cum au făcut alții,
- să consolidăm construcțiile cu ritm seismic,
- să evităm să facem greșeli care au costuri mari pe durata unui cutremur,
- să nu mai spunem prostii, doar de dragul de a face rating la televizor.
În clipa în care cineva ar construi un aparat cu care ar prezice cutremurele și dacă s-ar dovedi în 100 de cazuri că a făcut preziceri corecte, eu aș avea în continuare dubii și nu aș fi încrezător 100% în acea jucărie, pentru că viitorul este cu nenumărate necunoscute și tocmai acest aspect este sarea și piperul existenței noastre.

(07 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Victor PLOAE

L-am cunoscut pe profesorul Victor PLOAE în vremea când lucram la proiecte TEMPUS. El era mai întâi decan la Facultatea de Științe Economice și apoi a fost prorector la Universitatea Ovidius din Constanța. Am colaborat foarte bine, căci noi am și fost parteneri în cadrul proiectului TEMPUS EPROM. Profesorul Victor PLOAE era un om temeinic, excelent cunoscător al teoriei și practicii economice, având multe rezultate importante, care și-au găsit locul în paginile articolelor și cărților scrise și publicate de el. Când am avut niște ore de informatică, mai precis de managementul calității software, la un curs de master la Facultatea de Științe Economice, am văzut realizările sale, dar și poziția specială a profesorului Victor PLOAE în acea instituție de învățământ superior. M-a impresionat grija lui față de mai tinerii săi colegi și modalitatea în care îi mobiliza să scrie articole, să facă proiecte și să deruleze cicluri de cercetare științifică autentică.

Victor PLOAE a coordonat doctorate în cadrul Universității Al. I CUZA și discutam de modul în care el se asigura ca doctoranzii să vină cu soluții originale.

Rareori mi s-a întâmplat să întâlnesc oameni de caracter, așa cum era profesorul Victor PLOAE, care dacă zicea ceva, acel ceva rămânea bătut în cuie. Mă refer la o situație pe acre am discutat-o referitoare la participarea sa cu o prelegere la Universitatea de Vară a Studenților Economiști, organizată la Tușnad de Fundația PRO OECONOMICA. Am discutat. A promis că vine. La momentul fixat, i-am dat telefon. Totul era pregătit până în cele mai mici detalii. Prelegerea sa a fost extrem de interesantă.

Într-un an, am fost la Universitatea din Atena și s-a întâmplat ca într-o după amiază să ne prindpă cutremurul la etajul al VII-lea din Hotelul Vienna din Piața Omonia. Am remarcat calmul lui Victor PLOAE pe toată durata cât clădirea a fost zgâlțâită. Știu că după aceea am mers la o bere Heineken.

(30 ianuarie 2023)