Șefii de promoții, ca parte a scării de valori pentru proaspeții absolvenți

Se știe cu exactitate că diploma de licență, dar și alte diplome, au scrise pe spate medii obținute de student în anii de studii, precum și media generală. Orice angajator ceva mai interesat pentru afacerea lui, ar cam trebui să-și arunce un ochi pe diplomă să vadă:
- ce universitate a terminat candidatul la o funcție în compania sa,
- care este media cu care a absolvit facultatea,
- în câți ani a terminat studiile,
- ce rezultate a avut la discipline care au legătură cu postul vizat.

Șeful de promoție este studentul care:

- are note foarte mari,

- a învățat constant,

- este cu un bagaj mare de cunoștințe,

- se comportă exemplar.

În scara de valori a absolvenților, șeful de promoție este acela care ocupă primul loc în lista absolvenților, căci el are media cea mai mare. Mulți nu dau doi bani pe media aritmetică și le dau dreptate, numai că aici lucrurile stau cu totul diferit comparativ cu alte situații. În cazul șefului de promoție de la o facultate, media aritmetică este reprezentativă pentru că:

- se calculează cu o serie de termeni de aceeași lungine ca la toți studenții,

- se referă la colectivitatea omogenă de absolvenți,

- notele au fost acordate pentru aceleași discipline la toți studenții,

- cei care au acordat notele au folosit aceleași cursuri și seminarii,

- profesorii care au făcut evaluarea au fost cam aceiași.

Într-o listă a absolvenților unei promoții, ordonați după media generală cu care au terminat facultatea, șeful de promoție este cu adevărat cel mai bun absolvent, chiar dacă cel care ocupă poziția a II-a are o medie generală cu două sutimi mai mică decât a șefului de promoție. El este un absolvent foarte bun, dar nu este cel mai bun, pentru că nu este șeful de promoție.

Se fabulează foarte mult despre note, se fabulează și mai mult despre medii, dar odată și odată trebuie să punem piciorul în prag și să recunoaștem că studentul care a absolvit o facultate cu media 10(zece) curat este un student de excepție și să lăsăm la poartă ideea că respectivul este un tocilar, un om care n-a făcut altceva decât să învețe. Avem o șansă rarisimă de a avea în față pe absolventul de zece și noi, dacă avem creier, trebuie să știm să ne purtăm cu el, cum tot așa trebuie să știm să ne purtăm cu eful de promoție, căci nu plouă la noi la firmă zi de zi cu șefi de promoție. Numai micimea din noi ne face să disprețuim rezultatele de excepție, căci și vulpea care nu ajunge la struguri, zice că sunt acri.



(23 iunie 2024)

Are cineva curajul să facă matricea de transfer a facultăților?

Să ne imaginăm un tabel în care pe linii să punem tipurile facultăților din România și pe coloane să punem ramurile economiei, iar la intersecția line-coloană să trecem numărul absolvenților din facultatea de tip i care lucrează în ramura j a economiei. Matricea trebuie astfel construită încât numărul de absolvenți de pe linia i și coloana i a tabelului să arate că există o potrivire, adică facultatea de tip i pregătește absolvenți pentru ramura i, căci așa a fost concepută facultatea, când a justificat nevoia socială ca facultatea să existe. ramura i va purta numele de ramură dominantă.

Vom vedea că există facultăți unde numărul absolvenților care pleacă spre alte ramuri decât ramura dominantă este foarte mare, ceea ce înseamnă că respectiva facultate nu-și atinge menirea. Dacă absolvenții unei facultăți merg în marea lor majoritate spre ramura dominantă, înseamnă că facultatea pregătește specialiști de care piața muncii are nevoie.

Sunt țări care au o astfel de matrice și ea este alimentată de absolvenții de facultăți, iar facultățile au posibilitatea să-și ajusteze programele de instruire încât să se adapteze la nevoile pieței forței de muncă. dacă absolvenții răspund la întrebarea cât la sută din ceea ce ați învățat în facultate vă este util la locul de muncă și datele se centralizează și rezultă că nivelul indicatorului calculat este semnificativ, o analiză atentă are menirea să determine mutații radicale în programele de învățământ din facultăți, fără a aștepta reacția inversă a societății prin numărul de candidați la admitere.

(10 august 2022)