Showing posts with label dascăli. Show all posts
Showing posts with label dascăli. Show all posts

Thursday, December 5, 2019

Testul PISA

Nu trebuia sa vina niciun test peste noi sa ne dam seama ca despre Romania educata este doar un basm frumos, sa se vorbeasc a. realitatea este cu totul alta:
- invatamantul se degradeaza,
- moralitatea este la pamant,
- lumea emigreaza pe rupte,
- saracia ne bantuie amarnic,
- banii se rostogolesc aiurea,
- padurile dispar ca prin farmec,
iar noi privim pasivi crezand ca o bagheta magica va rezolva totul. Inainte de toate va trebui:
- sa ne apucam de treaba,
- sa fim exigenti cu noi insine,
- sa incetam cu autosuficienta,
- sa nu mai mintim fara rost,
- sa lasam vorbaria si justificarile,
- sa nu mai dam vina pe altii.
Testul PISA nu spune totul, caci scoala a luat-o la vale rau de tot si asta numai pentru ca obiectivele noastre sunt minimale si superficialitatea ne copleseste ireversibil. Concepem programe scolare pentru elevi abstracti, construim manuale din care nici 10% nu se invata, dar de fiecare data bifam ca ne-am facut datoria.
pana acum nu a avut nimeni curajul sa ia taurul de coarne si sa spuna: AJUNGE cu:
- mediocritatea,
- improvizatiile,
- noncalitatea,
- coruptia,
din invatamant, caci asa nu vom ajunge nicaieri sau mai rau, vom ajunge un popor incult, degenerat si primitiv, care nu va depasi stadiul de slugi pentru altii, care nici ei nu sunt mai altfel, dar care au avut intaietatea de a pune mana pe bici si pe capastru.
Trebuia sa vina peste noi testul PISA sa ne dam seama ca:
- elevii nu invata,
- profesorii memoreaza,
- parintii sunt delasatori,
- societatea tolereaza,
- agramatii conduc.
Eu am fost presedinte de ban destui ani ca sa-mi dau seama ca scoala a decazut rau de tot, lucru care se vedea din:
- nivelul de gandire al elevilor,
- atitudinea necorespunzatoare a profesorilor,
- complicitatile de la toate bivelurile,
- atmosfera tensionata din licee,
- comportamentul conducerilor.
Testul PISA a fost un fel de moment al adevarului, un dus rece facut de altii, dar asteptat ca o binecuvatare de multi dascali, in ideea ca se va gasi o solutie pentru a ne trezi la realitate. Am mari temeri ca acest lucru nu se va produce, doar din cauza ca scoala nu produce nici suruburi, nici aspiratoare, nici autoturisme, sa vedem ca sunt bune si functioneaza sau din contra, ne lasa la greu. In acest contest, vom continua sa ne balacim in acelasi sos sulfuros considerandu-ne nu buni ci foarte buni, cu doctorate, cu masterate luate pentru ca doar citim pe silabe si socotim pe degete, fara a avea legatura cu cei din strainatate, caci descentralizarea invatamantului a dus la delasare si la scaderea calitatii progesorilor, manualelor, a elevilor si mai ales a exigentei societatii, care a devenit atat de toleranta incat se mandreste cu doctorii care stiu sa faca diferenta intre s-au si sau in scrierera corecta, desi nu m-as mira sa fie acceptat drept corecta constructia sa-u.



(05 decembrie 2019)

Tuesday, December 12, 2017

Sistemul educațional românesc și educația

Deși ministerul de resort se numește Ministerul Educației Naționale, de parcă ar exista și un Minister al Educației Comunale, un Minister al Educației  Sătești, un Minister al Educației Orășenești, un Minister al Educației de Cătun sau un Minister al Educației Continentale sau un Minister al Educației Interplanetare, cert este un lucru:
- ministerul se ocupă de orice;
- ministerul face de toate;
- ministerul a abandonat calitatea;
- ministerul urmărește cantitatea;
- ministerul nu se ocupă de educație.
 Ca să fiu contrazis, accept să mi să spună unde se vorbește clar, explicit, direct și sistematic despre:
- corectitudine,
- cinste,
- onoare,
- curaj,
- dreptate,
- voință,
- muncă;
- exemplu,
- dăruire,
- bunătate,
- toleranță,
- transparență,
- familie,
- respect,
- abnegație,
- gândire,
- creativitate,
- hărnicie,
- egalitate,
- ajutor,
- simțire,
- iubire,
- valoare.
Atât timp cât manualele școlare sunt bizare, neechilibrate, neconcordante, îngrămădite, înghesuite, amalgamate, nestructurate, înșiruite și deficitare, este clar că bietul elev nu este educat, nu este format, nu este instruit. El este doar un robot la cheremul unor inși numiți învățători sau profesori, mulți dintre ei cu calificări discutabile, toți urmărind doar stocarea temporară de cunoștințe, pentru a se realiza un mod mecanic de a verifica gradul în care s-a derulat procesul de stocare. Atât timp cât numai 20% dintre outputurile sistemului educațional mioritic sunt la un nivel adecvat de pregătire, în ideia că au capacitatea de a răspunde decent la 1.000 de întrebări simple, sistemul nu-și îndeplinește menirea.  Dacă are cineva curajul să mă contrazică, să mergem împreună în 1.000 de școli alese aleator și în fiecare școală să punem 100 de elevi să citească după o carte acolo unde aceasta se deschide la întâmplare și să verificăm tot acolo din 20 de profesori câți nu au avut restanțe în studenție și câți sunt titularizați cu medii peste 7. Aștept să fiu provocat.

(12 decembrie 2017)

Thursday, June 8, 2017

Puterea sindicatelor

Puterea unui sindicat se vede din:
- numărul membrilor cu cerere de adeziune;
- numărul plătitorilor de cotizații;
- dinamica liderilor;
- acțiunile specifice întreprinse;
- coeziundea dintre cei ce aparțin sindicatului;
- calitatea mincii depuse;
- congresele de alegeri organizate;
- raporturile cu guvernanții;
- modul în care-și apără membrii;
- structura internă;
- capacitatea de mobilizare;
- ritmul schimbărilor interne;
- perenitatea suspectă a șefilor la vârf;
- prospețimea liderilor;
- apărarea drepturilor salariale;
- acuratețea deciziilor;
- regulamentele și coerența lor;
- implicarea în activități concrete;
- relația cu parlamentul;
- neimplicarea în afaceri;
- bogăția liderilor acumulată;
- translația către politic a liderilor;
- liderii încătușați;
- numărul celor scoși în stradă la proteste.
Am văzut în manuale că se zice că Lucian BLAGA ar fi zis că veșnicia s-a născut la sat. Îl contrazic pe marele filosof. Veșnicia s-a născut în sindicate, căci de la Revoluție au rămas aceeași lideri naționali, pe aceleași poziții de neclintit. 
Am văzut cum sindicatele nu fac să tremure niciun guvern, ci liderii lor merg cu mâna-ntinsă la guvernanți și la Parlament să cdeară și ei ceva. De la masa bogatului primesc ce-i drept, oarece firimituri,. Trist. Foarte trist. Vreau să văz și eu ziua când niște sindicate se vor încrunta și vor mărșălui între Piața Universității și Piața Victoriei 1.000.000 de sindicaliști, iar lozicile lor vor face să se cutremure orașul, iar pe guvernanți să se scape pe ei. Îmi aduc aminte că prin Barcelona au ieșit cetățeni din sindicate care totalizau peste un milion. Nu-mi amintesc la noi mitinguri de 100.000 de sindicaliști, numai  în Piața Victoriei. Așa, dispersați în toată țara or gi fost...
Conchid: la noi, sindicatele sunt ceea ce au fost și în timpul comunismului: simple curele de transmisie. Adică ceva fără forță și fără putere maximă.
(09 iunie 2017)

Tuesday, May 17, 2016

Figuri de dascăli agreșeni (vol.2)

Scrisă de prof.dr. Ion M. DINU, lucrarea FIGURI DE DASCĂLI ARGEȘENI în cele doua volume crează o imagine cuprinzătoare referitoare la cei care au lucrat atât în învățământul universitar, cât și în învășământul preuniversitar și care își au rădăcinile pe meleagurile argeșene. Profesorul Ion M. DINU mi-a fost director al Liceului nAlexandru Odobescu și pe Diploma mea de maturitate am semnătura domniei sale. neremarcându-mă nici ca element de excepție dar nici ca elev rău, n-am avut ocazia să fiu introdus în cabinetul său. Un conflict am avut cu o directoare adjunctă, o politrucă stupidă și imposibilă al cărui nume dacă mi l-aș reaminti l-aș scrie cu scârbă și dispret.
La capitolul profesori universitari, din cei enumerați în volumul al doilea, apărut în anul 2001 la Editura paralela 45, nu am a face referire la vreo personalitate din capitol, pentru că nu am avut onoarea ca vreuna sa-mi fie profesor pe când am făcut studiile la facultatea de Cibernetică din ASE.
În schimb, din lista profesorilor de liceu am regăsit pe profesorii:
  • Ion Băcanu care mi-a fost și diriginte pe când am făcut liceul la Alexandru Odobescu, domnia sa fiind și profesor de geografie (pg. 256 - 258);
  • Viorica Rotăreasa, profesoarea mea de științele naturii, care ne-a arătat pe concret multe lucruri la botanică, în clasa a V-a fiind, iar doamna cu numele de domnișoară Viorica Neamțu, tocmai se întorsese de la studii de la Universitatea Lomonosov din Moscovaș de la această profesoară am învățat pe viu cum cresc mușchii pe trunchiurile copacilor și spre care punct cardinal sunt ei orientați; primul meu ierbar doamna profesoară m-a învățat cum să-l alcătuiesc (pg. 279 - 281)
  • Adrian Oprea mi-a fost profesor de fizică în clasele a IX-a și a X-a și punea foarte mult suflet în tot ceea ce făcea la clasă; tânăr fiind, brunet și cu mustață era în grațiile tututorcolegelor de clasă (pg. 285 - 286);
  • Constantin Fulgeanu a fost directorul Casei Pionieriolr din Pitești în vremea când frecventam cercul de pictură al domnișoarei Bumburici, iar ca director făcea tot ceea ce depindea de el pentru a ne  crea condiții să învățăm cât mai multe fie la cercul de modelism, fie la cel de pictură, fie la cel de balet sau de instrumente; am apreciat că știa să-i pună la punct pe activiștii trimiși de la partid, chiar în fața noastră care eram niște copii (pr. 267 - 269);
  • Aurelia Fulgeanu a fost profesoara mea de limba română pe cînd eram elev în clasele a V-a și a VI-a și îmi aduc aminte că la o compunere după o pictură de Ion Andreescu cu un car pe un drum, compunere scrisă de mine și citită de doamna la clasă, am primit nota 5, cea mai mare în acele timpuri; mi-a plăcut acel pictor și consider și acum că este cel mai mare; dovada stă în copia aceea alb-negru de la Muzeul național însoțită de explicația că originalul i-a fost dăruit de Gheorghiu-Dej lui I.B. Tito, pentru că mareșalul avea ochi care știa să aprecieze valorile de super-top (pg. 258 - 261);
  • Marin Dumitrescu - Găvana era învățător, dar în clasa a V-a a predat matematica la clasa în care învățam; dacă știu o brumă de matematică și dacă am o gândire orientată spre a demonstra și nu spre a memora și a prelua ca atare orice, învățătoruluoi Dumitrescu i-o datorez 100% (306 - 307);
  • Ilie Balmuș era învățătorul blând de care am avut parte numai pentru o scurtă vreme; am văzut diferența față de toți ceilalți care s-au perindat și care nu aveau harul domnului Balmuș, căci așa îi spuneam noi țâncii dintr-a  III-a; organiza excursii în pădure la strâns cărăbuși, la alcătuit ierbare și ne vorbea cu blândețe (310 - 312).
Am fost un privilegiat să am profesori deosebiți, de care peste ani și ani să-mi amintesc cu mare plăcere, pentru că de la fiecare am învățat multe, fiind nedrept să spun că am învățat doar câte ceva, așa cum se obișnuiește să se spună din politețe.

(17 mai 2016)