Showing posts with label ciclism. Show all posts
Showing posts with label ciclism. Show all posts

Friday, July 19, 2024

Sportivii români care ne reprezintă la Olimpiada de la Paris

Adriana ADAM - canotaj - 8+1 
Alin ALEXUC - lupte greco-romane, categoria 130 kg
Mădălina AMĂISTROAIE - tir cu arcul  
Andreea ANA- lupte categoria 53 kg
Roxana ANGHEL - canotaj - 8+1
Răzvan ARNAUT - lupte greco-romane, categoria 60 kg
Cătălina AXENTE - lupte categoria 76 kg
Bogdan BAITOC - canotaj - 8+1
Ana BARBOSU - gimnastică artistică 
Irina BEGU - tenis simplu
Sergiu BEJAN - canotaj - 8+1 
Ștefan BERARIU - canotaj - 8+1 
Amalia BEREȘ - canotaj - 8+1
Mădălina BEREȘ - canotaj - 8+1 
Ancuța BODNAR - canotaj dublu vâsle
Ana BOGDAN - tenis simplu
Ebru BOLAT - yachting 
Iulia BUHUȘ - canotaj - 8+1 
Mihaela CAMBEI - haltere 49 kg 
Mălina CĂLUGĂREANU - scrimă floretă 
Cătălin CHIRILĂ - kaiac-canoe
Silvian COLODROVSCHI - echipa de polo
Lilia COSMAN - gimnastică artistică
Marius COZMIUC - canotaj - 8+1 
Jaqueline CRISTIAN - tenis simplu
Alexandru DANICU - canotaj - 8+1
Annaliese DRĂGAN - gimnastică ritmică
Eduard DRĂGUŞIN - echipa de polo
Felix DUCHAMPT - triatlon
Alin FIRFIRICĂ - aruncarea discului
Tudor FULEA - echipa de polo
Vlad GEORGESCU - echipa de polo
Bianca GHELBER - aruncarea ciocanului
Amalia GHIGOARȚĂ - gimnastică artistică
Kriszta INCZE - lupte categoria 62 kg
Diana ION - triplusalt
Eduard IONESCU - tenis de masă
Ovidiu IONESCU - tenis de masă
Francesco IUDEAN - echipa de polo
Florentina IUȘCO - triplusalt
Alina Rotaru KOTTMANN - săritura în lungime
Florin LEHACI - canotaj - 8+1
Matei LUŢESCU - echipa de polo
Joan Chelimo MELLY - maraton
Delvine Relin MERINGOR - maraton
Andrea MIKLOŞ - proba 400 m
Ede MOLNAR - ciclism
Andrei MUNTEAN - gimnastică artistică
Adrian MUNTEANU - canotaj - 8+1
Andrei NEAMŢU - echipa de polo
Monica NICULESCU - tenis dublu
Alexandru NOVAC - aruncarea suliței
Oleg NUȚĂ - kaiac-canoe dublu
Nicolae OANŢĂ - echipa de polo
Sebastian OLTEAN - echipa de polo
Lăcrămioara PERIJOC - box categoria 54 kg
Victoria PETREANU - canotaj - 8+1
David POPOVICI - înot 100 și 200 metri liber 
Andreea PREDA - gimnastică artistică
Andrei PRIOTEASA - echipa de polo
Simona RADIȘ - canotaj dublu vâsle 
Magda RUSU - canotaj - 8+1 
Stella RUTTO - 3000m obstacole
Mugurel SEMCIUC - canotaj - 8+1 
Ilie SPRINCEAN- kaiac-canoe dublu
Daniela STANCIU - săritura în înălțime
Vlad STANCU - înot 1.500 metri liber 
Bernadette SZOCS  - tenis de masă
Andreea TALOȘ - triplusalt
Maria TIVODARIU - canotaj - 8+1 
Rareș TOADER - aruncarea greutății
Loredana TOMA - haltere 71kg
Andrei ŢEPELUŞ - echipa de polo
Marius ŢIC - echipa de polo
Mihăiță ȚIGĂNESCU - canotaj - 8+1

Levente VANCSIK - echipa de polo

Sabrina VOINEA - gimnastică artistică 

Ioana VRÎNCEANU - canotaj - 8+1



(19 iulie 2024)











 





 



 



 



























































Wednesday, February 26, 2020

De vorbă cu prietenul meu Dan ARSENESCU, despre sport



Pe Dan ARSENESCU îl știu de foarte mult timp, dar viața a făcut ca să-l reîntâlnesc după foarte mulți ani, abia în ianuarie 2020. Anii au trecut, însă Dan ARSENESCU a rămas același bărbat înalt, drept, cu mers apăsat și cu față luminoasă, în care un zâmbet anume, arată pentru oricine, că are în față un caracter optimist, un om puternic, care este gata să mute munții din loc, dacă este nevoie.
M-am gândit că este necesar să realizez un articol interviu cu Dan ARSENESCU, căci atât tinerii cât și mai puțin tinerii au ce învăța de la el. Am scris DA acronimul de la Dan ARSENESCU pentru cel care răspunde, iar II acronimul de la Ion IVAN, adică de la numele meu, căci eu pun întrebările.

II:   Să începem cu începutul. Cine ești tu, Dan ARSENESCU?
DA: M-am născut acum mai bine de 63 de ani, într-o friguroasă zi de iarnă, mai exact în 17.02.1957, anii au trecut peste copilărie, școala primară, gimnazială iar în anul 1976, urmând într-o oarecare măsură tradiția militară din familie, am făcut bagajul și am plecat la școala militară unde m-am specializat ca tehnic de auto . Aceasta cuprinde tot ce este legat de tehnica militară pe roți; cunoaștere, conducere, exploatare, mentenanță și reparații.
După terminarea școlii militare și repartiția în București la o mare unitate militară, am parcurs diferite dar multe cursuri de pregătire și perfecționare în domeniul tehnic militar.
După o anumită perioadă de timp  pe care am petrecut-o la București, am reușit să obțin un post de instructor șef în Școala Militară de Ofițeri ,,Mihai Viteazul,, din Pitești.
În 1982 după un greu și riguros examen medical dar și fizic sunt declarat apt pentru primele cursuri de pregătire și perfecționare în domeniul scafandreriei militare, devenind scafandru militar de intervenție și luptă la mica și medie adâncime adică 0-200 m, de la Constanța. Ca fapt divers, la examenul de admitere am fost 40 și am terminat 15 brevetați. 
Dacă tot am prins gustul adrenalinei, am continuat cu pregatirea salturilor din elicopter la baza militară de la Tuzla terminând cu brio și acest curs mai special un pic, apoi la Buzău într-o unitate mai specială.
Tot în această perioadă încep să cochetez cu sportul auto, dată fiind tradiția Piteștiului , astfel devin mecanic de echipă la prima mea echipă de club în domeniul competițiilor automobilistice cu IRTA Pitești, avândul coleg de echipaj pe regretatul Puiu Bucur, unul dintre cei mai buni ingineri auto de la Uzina Dacia,  apoi sunt cooptat la cererea pilotului Dinu Silviu (Mreană) în echipa CCSITA Dacia Pitești  pe poziție de copilot, cu care ajungem pe locul 1 în următorii ani .
Anii trec , cariera militară cu bune cu rele merge și ea și iată vine revoluția, unde era să închei socoteala cu viața, că de….așa este la luptă pentru unii, după acest eveniment datorită pregătirii specifice am reușit să plec în prima misiune militară în afara teritoriului național -1993 Mogadishu- Somalia.

 II:  Care sunt caracteristicile tale biometrice?
DA: Cred că natura a fost generoasă cu mine la naștere, pentru că astăzi  am 189 cm,  cu greutate 97 kg. 
II:    De când practicici sportul?
DA: Încă din copilărie și apoi  de-a lungul vieții mi-a plăcut sportul, așa că m-am apucat în generală de atletism -alergare și săritura în lungime, apoi de handbal, fotbal, dar viața mea au fost sporturile auto după care cele ce au legătură cu apa, apoi cel legat de înălțimi – parașutismul, vorba soției mele : dacă ți-au plăcut parașutele, de …
 II:    Ce a însemnat sportul pentru tine?
DA: Un stil de viață, a făcut parte din meseria mea.

II:    Ce înseamnă acum sportul pentru tine?
DA: Pentru mine, înseamnă ; disciplină, spiritul de competitivitate, seriozitate, spirit de echipă  și nu în ultimul rînd SĂNĂTATE.
Seriozitate sportul este terapie, este psihologul meu, este vacanța în care reușesc relaxarea totală.. 
Sportul îţi ţine mintea trează şi te poate ajuta să-ţi îndeplineşti visul.
II:   Ești un tip de 63 de ani. Ce sport practici acum?
DA: Înot, ciclism și alergarea pe orice teren.
II:    Ești un tip care ai și activități pe plan profesional. Ai timp pentru toate?     Ești vicepresedinte la diferite organizatii cum planifici timpul ?
DA: Desigur, am început imediat după trecerea în rezervă, am fost timp de 5 ani director executiv pe probleme de securitate transport valori la o firma privată însă în același timp și vicepreședintele Asociație Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere Basarab I Pitești dar și a Asociației Naționale a Veteranilor de Război Argeș.
Planificarea activităților în raport cu timpul disponibil, nu este dificilă atâta timp cât ști ce vrei să faci. Datorită experienței militare este ușor  (pentru mine ) să-mi planific timpul.
II:    Cum arată o zi din viața de sportiv a lui Dan ARSENESCU ?
DA: Antrenamentul specific pe tip de activitate sportivă este în funcție de vârstă, greutate, gradul de experiență sau pregătire . Una este să mergi la bazinul de înot și să faci 10-20 de ture după lipsa antrenamentului și alta este să-l faci aproape zi de zi. Pentru concursurile de ciclism prin teren variat, trebuie să ai un antrenament de cel puțin 1-2 ori pe săptămână în condițiile sau apropiate celui în care vei concura. Dar toate activitățile sportive au un numitor comun REZISTENȚA FIZICĂ pe care o ai sau ai dobândit-o de-a lungul pregătirii.
II:     Participi la competiții?
DA:  Da, încă mai particip în competițiile de ciclism în teren variat și la cel de viteză șosea. Ultimul concurs la care am participat a fost în octombrie 2019 la ,,ȘTEFĂNEȘTI WINE TRAILS,, unde am ocupat locul I la categoria mea de vârstă, peste 50 ani.
II:   Despre cei cu care te antrenezi ce ne spui?
DA: Sunt oamenii de diferite domenii de activitate și meserii ( militari, polițiști, cadre medicale dar și tineri, oameni care au format o ECHIPĂ, o familie. Suntem aproximativ 20 de membri cu vârste cuprinse între 15 ani și 63 ani, eu fiind cel mai vârstnic din toată echipa.
 II:     Ca să practici un sport, trebuie echipamente. Care este nivelul tău de dotare?
DA: Este foarte adevărat, ca să faci un sport la nivelul pe care îl face eu , îți trebuie echipament adecvat atât în funcție de competiție dar și de condițiile meteo, apoi mai este hrănirea și suplimentele alimentare sau vitaminele de care trebuie să ai grijă, astfel …..
 II:   Din experiența ta, există o legătură între a practica un sport și starea de sănătate a celor trecuți de prima tinerețe?
DA:  Absolut, există o condiție primordial; SĂNĂTATEA dar și DORINȚA. Dar conform unui vechi proverb românesc: degeaba ai dorință, dacă nu ai putință !
II:     Ce crezi că-i oprește pe cei de-o vârstă cu tine să facă sport?
DA: Comoditatea !
II:     Ce trăsături de caracter trebuie să aibă un om pentru a face sport toată viața?
DA: Optimism, curaj, conştiinciozitate.
II:     Cum îți controlezi starea de sănătate?
DA: De cel puțin două ori pe an merg la controale medicale pentru a monitoriza starea mea de sănătate, iar după efort îndelungat acasă starea cardiacă,  folosind aparatură specifică.
II:    Dacă ai da un sfat cuiva care vrea să înceapă să facă sport, deși nu a mai făcut, care ar fi acest sfat?
DA: Găsirea și notarea tuturor motivelor pentru care merită să  înceapă un nou stil de viață. Este bine ca începuturile în sport să nu genereze foarte multe pretenții. Începutul trebuie să fie ușor, după care efortul trebuie să crească treptat.
II:    Cum apreciază cei din jur faptul că tu faci sport?
DA: Cei care mă cunosc spun că sunt de apreciat că fac cea ce fac și mai ales că am timp pentru așa ceva .
II:     Cei care te încurajează, cum o fac?
DA: Prin respectul care îmi este acordat ori de câte aducem în discuție faptul că unii fac sport, iar alții nu. Am prieteni care au 73 de ani și fac încă sport. Deci sunt de invidiat !!!
 II:    Cei care nu te aprobă, ce argumente au?
DA: Vârsta , condițiile meteo, etc.
 II:     Tinerii cu care faci sport de echipă au ce învăța de la tine?
DA:  Cred că doar prezența mea în echipă sau când sunt individual la antrenamente îi pot lăsa pe gânduri.
Dacă vrei, poți și îți este drag sportul atunci ești exemplu pentru toți.
II:   Tu ai de învățat de la tinerii cu care mergi și faci sport?
DA:  Am spus și voi repeta mereu ; este loc de mai bine dacă vrei.
II:    Ce înțelegi a avea performanțe când practici un sport?
DA: Sportul nu înseamnă întotdeauna să ai numai performanțe, desigur toți sportivii tind spre așa ceva iar performanța încununează tot efortul depus în atingerea succesului. Pentru mine personal este o performanță când în sportul pe care îl practic, să pot să termin aceea cursă.
II:      Când vrei să participi la o competiție ai un ciclu special de pregătire?
DA:  Absolut, fără pregătirea specifică tipului de competiție asta însemnând hrană, vitaminizare, exerciții fizice de lungă sau scurtă durată, exerciții de respirație pentru menținerea ritmului cardiac nu poți fi pregătit.
II:     Ai exemple de competiții la care ai participat?
DA: Ultimul concurs la care am participat a fost în octombrie 2019 la ,,ȘTEFĂNEȘTI WINE TRAILS,, unde am ocupat locul I la categoria mea de vârstă (peste 50 ani )
II:     Ce te motivează să o iei de la capăt după un concurs încheiat?
DA:  Am fost educat că, chiar dacă ai pierdut acum o competiție, nu este un capăt de țară așa că…. antrenează-te și continuă să fi motivat pentru a fi caștigător chiar dacă ai pierdut.
II:     Despre satisfacții se vorbește foarte mult. Ai avut satisfacții după urma sportului?
DA: Doar personale , nu am câștigat mare lucru din sport. Cel mai mare câștig : faptul că pot să fac sport.
II:     Dar dezamăgiri ai avut că ai practicat sportul?
DA: Nu, niciodată.Sportul sau mai bine zis, mișcarea a făcut și va face parte mereu din ființa mea.
II:    Ai avut accidentări?
DA:  Suficiente , dacă nu ai parte și de așa ceva, înseamnă că nu ști ce este competiția. Printre cele mai grave a fost un barotraumatism al urechii drepte (spargerea timpanului ) la o scufundare la adâncimea de 40 m. în Marea Neagră la un exercițiu tactic, fapt ce a făcut ca 6 luni de zile să nu mă mai pot scufunda nici la simulat (în cheson), nici real. Răsturnarea în competiția sportive ,,Raliul Castanilor ,, când eram copilot cu Dinu Silviu în echipa CCSITA Dacia, apoi traumatisme la aterizările cu parașuta iar ultimele în concursurile de ciclism în teren variat ( coaste rupte, mâini luxate). Dar sunt amintirile mele cu bune , cu rele.
II:    Acasă faci sport? Ce exerciții faci? 
DA: Aproape zilnic .
II:     Câte flotări faci?
DA: Maximum 100 de bucăți.
II:    Urci trepte la stadion. Le-ai numărat? La ce folosește acest tip de mișcare?
DA: Zona unde locuiesc este  o zonă privilegiată din punct de vedere al pregătirii fizice. Am stadionul cu pista de alergare lângă mine și două zone cu trepte unde poți face cardio. Primele au 146 de trepte iar al doilea loc 50 de trepte , deci suficient ca să faci mișcare.
 II:    Înot practici? Cu ce performanțe?
DA: Ținând cont că înotul a fost printre sporturile preferate dar și legat de activitatea mea, înotul îl practic ori de câte ori am ocazia dar și posibilitatea. Ca performanțe, 10-15 bazine. 
II:    Am înțeles că ești familiarizat cu parașutismul. Ce spui despre acest sport?
DA: Da,  am făcut pregătirea specifică la Buzău ,,în crâng,, cum spuneam noi. După pregătirea la drenajor, primul salt; declanșează, trage de dreapta, am declanșat, am tras de dreapta și atât de tare mi-a plăcut, că nu am mai făcut nimic altceva. M-am dus în primul copac în care am aterizat, cred că am făcut cel mai lung zbor din ziua aia. 
Nu ai cu ce să compari senzația asta, chiar nu ai cu ce să compari. Curaj, frică, adrenalină. și un vis împlinit, pe care omul l-a avut dintotdeauna: să zboare. Parașutism, libertate pură.
II:     Se zice că sunt unii bărbați care practică sporturi extreme. Tu practici astfel de sporturi?
DA:  Nu, nu sunt în categoria aceasta.
II:      Bărbații sunt mai mult cu fotbalul, cu privitul mai ales. La tine cum este?
DA:   A fost și mingea în timpul activitășii mele în armată, am jucat fundaș apoi am trecut ca portar la echipa Școlii Militare de Ofițeri, A.S.A.Armata Pitești. Acum privesc și comentez !
II:     Ce părere ai despre sportul de masă în rândul celor ieșiți la pensie?
DA:   Activitatea sportivă prin specificul ei aduce atât beneficii de ordin fizic și psihic, cât și beneficii de ordin social. De ce spun asta ? Pentru în primul rând socializezi atunci când mergi în locuri unde se practică mișcarea, beneficii multiple din punct de vedere al sănătății, etc.
II:    Vârsta este doar un număr?
DA:   Da... vârsta este doar un număr ! Niciodată să nu te gândești la faptul că ești în vârstă și gata, sportul nu mai este de mine .
II:     Cum vezi activitatea ta sportivă pe 2020?
DA:  Anul 2020 sper să fie la fel de generos cu mine dar mai ales sănătatea să nu-mi joace feste și să pot continua cu cea ce fac și acum privind activitatea mea sportivă.
 II:    Cum te vezi peste 5 ani?
DA: Mai în vârstă cu 5 ani!!!
II:    dar peste 10 ani?
DA:   Sper să mă mai mișc și să pot continua activitățile dedicate sportului .
II:    Care este motto-ul tău de viață?
DA:   Ai grijă să obţii ce îţi doreşti în viaţă sau vei fi obligat să te mulţumeşti cu ce primeşti. George Bernard Shaw

Sunt sigur că mulți au de învățat de la Dan ARSENESCU, mai ales că ceea ce face el este accesibil tuturor celor care vor să facă mișcare. Totul este ca fiecare să se gândească să înceapă, cu condiția de a nu amâna pentru o altă zi, căci amânarea este contra-productivă. Oricare om dacă vrea, trece să facă mișcare la pas la început, apoi să facă un pic de alergare. Dacă face și o încălzire este excelent. Dacă din când în când face flotări, genuflexiuni dar și alte exerciții simple, înseamnă ca deja a început să facă schimbări majore în viață. Când asigură ritmicitate activității sportive, omul deja devine altul, iar viața lui se schimbă în totalitate, căci prioritățile lui includ și cele câteva minute de sport. Ca Dan ARSENESCU, sunt mulți bărbați, iar dacă numărul lor va crește, cu siguranță că altfel vor sta lucrurile cu sănătatea celor trecuți de prima tinerețe, ceea ce este un mare avantaj pentru ei.
Îi mulțumesc lui Dan ARSENESCU, că a acvut amabilitatea de a răspunde la întrebări și sunt sigur că și în viitor vom avea ce discuta despre ceea ce facem fiecare dintre noi pentru a ne menține forma fizică la un nivel cât mai bun.


(10 februarie 2020)




Thursday, October 17, 2019

Bogdan ZURBAGIU - sportivul surpriză

Îl știam pe Bogdan ZURBAGIU din vremea când mi-0a fost student, dar și ca informatician de meserie, într-o zonă de business, însă în job intră și automatizarea proceselor prin proiecte IT dezvoltate de alții. A fost o mare surpriză să-l văd participând în competiții de mare anvergură. 
M-am hotărât să fac acest interviu după ce l-am văzut pe BZ la WORLD CLASS de la ParkLake la bazinul de înot și m-a impresionat forța cu care aborda antrenamentul în partea de înot.
II:  Mi-ai spus că te-a pasionat motocrosul. A fost doar ceva trecător?
BZ: Eram pasionat de motociclism viteză, ultima data avand o Yamaha R1 din 2005, de 1000cmc și aproximativ 180cp și o motocicleta mai mult de touring VStrom, de la Suzuki, de capacitate mai mică. Am renunțat în momentul în care făceam în paralel sport și îmi cumpărasem biciclete și aceasta era o bucurie de weekend, cand mergeam pe   micile piste disponibile la acel moment. Circuitul de la Adâncata înca nu era finalizat. La un moment dat am realizat că nu mai am timp de ambele pasiuni și trebuie să aleg una. Am ales sportul sub forma înotului și a triatlonului. Am vândut cele două motociclete și au trecut vreo 3 ani de atunci. Periodic revine gândul de a-mi lua o motocicletă, dar când pun în balanță cu accesul la un eveniment sportiv deosebit, cum au fost pentru mine cele din 2019, aleg evenimentul.
II:  De când pasiunea pentru sport?
BZ:  Cred că exista de când mă știu, pentru că de la patru ani am fost dat de părinți la înot, sport de care m-am tinut aproximativ 10-12 ani.
II:  Mi-ai spus că te-a pasionat motocrosul. A fost doar ceva trecător?
BZ:
II:  Cum se numește sportul pe care-l practici acum?
BZ:  Particip în cadrul unor evenimente de maraton de înot mai mult de 10 kilometri, în ape deschise, după regulile tradiționale de înot în Canalul Mânecii: slip, neasistat de neopren sau alte instrumente de plutire, fără a avea voie să ating barca sau vreun membru al echipei de suport. Altfel sunt descalificat.
II:  Ca student practicai sport?
BZ:  Am fost un an în echipa de înot a ASE-ului, apoi am renunțat. Probabil am considerat la acel moment că am suficiente preocupări nesănătoase.
II:  Ca masterand făceai sport?
BZ: Nu. In timpul perioadei de masterat eram angajat cu norma întreagă și frecventam îin anul 1 și cursurile școlii doctorale la zi. Timpul nu îmi permitea alte activități.
II:  Cum și cât te antrenezi?
BZ:  Atunci când timpul îmi permite, încerc să am 4-5 antrenamente pe săptămână de minim 1 oră de înot. Însemnand undeva între 15 și 25 kilometri înotati pe săptămână. Periodic am un antrenament de anduranță, de 2-3 ore pentru a-mi menține condiția.
Uneori introduc în antrenamente și sesiuni de alergare, forță a părții superioare a corpului (umeri, triceps, spate, core) sau cycling.
Antrenamentele au loc fie înaintea programului de serviciu, la 6-7 dimineața, fie seara după serviciu, pe la 18-19, în drum spre casă. Trebuie să țin cont și de programul familiei, dacă mă pot odihni în perioada respectivă, dacă pot ajunge la antrenamente și nu am alte angajamente. În pregatirea unui obiectiv încep să măresc distanța înotată într-o săptămână, să cresc numărul antrenamentelor în ape deschise și distanțele, până undeva la 60-70% din distanța ce o voi avea de înotat.
II:  Când ai fost la primul concurs?
BZ:  Probabil primul concurs sportiv a fost când intram în clasa 1 la o școală cu profil sportiv.
Acest sport are legatură cu concursurile de triatlon, înotul în apă deschisa fiind prima probă în cadrul acestora.
Primul concurs de triatlon a fost acum vreo 4-5 ani la Brașov. Un concurs de distanță scurtă (750m înot, ~20km bicicletă, ~5km alergare) care atunci mi s-a părut o eternitate.
Iar primul eveniment dedicat înotului în ape deschise a fost la Beliș, Cluj in proba de 10.000 de metri, cred ca acum 3 ani. Unde am iesit pe un onorabil loc 2 la categorie de varsta si 4 la general.
II:  Ai un palmares. Vorbește despre el.
BZ:  Eu abordez fiecare obiectiv ca un scop ambițios, ale cărui caracteristici nu le-am obținut anterior și astfel rămân motivat pe întreaga durată a pregătirii.
Realizarea obiectivului constă finalizarea cursei și mai puțin poziționarea într-un clasament.
Pâna în prezent, în sportul de anduranță, am participat și terminat:
-  3 evenimente de alergare maraton 42.2 km (Atena, Cluj și Istanbul),
-  4 evenimente de triatlon pe distanța half ironman, respectiv 1.9 km înot, 90 km bicicleta, 21.1 km alergare (in România la Xman Oradea, OceanLava Mamaia, renumitul Transfier și în Turcia, la Belek)
-   4 evenimente de înot in ape deschise: Lacul Orta, Italia 27kilometri, provocarea a fost distanța Canalul Rottnest, Australia 20 kilometri, provocarea au fost curenții marini, înotul în ocean și riscul de a întalni un rechin; acestia apărând la ultimele evenimente; documentarea primei traversări a lacului Belis 14 kilometri – provocarea a fost documentarea si temperatura apei, 18 grade, afară fiind 14 grade; traversarea lacului Ijilsselmeer, Olanda 22 kilometri. Cel din urma fiind și cea mai mare provocare sportivă de pănă în prezent; acolo au luat startul 28 de sportivi și datorită valurilor puternice au abandonat 40% dintre aceștia. Eu am terminat al 13-lea, în compania unui fost campion mondial.
II: Cum împaci munca de informatician cu sportul? 
BZ:  Provocarea cea mai mare la acest capitol este să găsesc timpul necesar antrenamentelor.
Încerc să ma bucur de fiecare antrenament și să obțin rezultatele așteptate din acesta.
Consider că este o metodă a pașilor mărunți, în urma căreia poți obține rezultate, dacă ești perseverent.
II:  Cât de mult te susține familia?
BZ:  Mult și foarte mult. Ne adaptăm programul unul după celalalt, ne bugetăm concediile în functie și de “calendarul evenimentelor” și mi-au fost alături la toate evenimentele importante.
II:  Cum a fost anul 2019 pentru sportivul Bogdan ZURBAGIU?
BZ: Cred ca a fost un an bun, în care am reușit tot ceea ce mi-am propus.
Am ajuns în Australia sa traversez înot Canalul Rottnest și cu aceasta ocazie am reusit să strang bani
pentru o fundație ce desfașoară acțiuni sociale.
Am reușit prima documentare româneasca, dupa standarde internationale, pe teritoriu autohton la Cluj, când am înotat 14 kilometri în apă de 18 grade.
Și am înotat în ce a fost marea Olandei și apoi devenit lacul Ijilsselmeer, cu ocazia campionatului național al Olandei.
II:  Care sunt competițiile la care vei participa în 2020?
BZ:  Eh, acesta este un subiect fierbinte.
Încă nu m-am hotărât. Sigur mi-aș dori să particip la noi evenimente, noi provocari, cu distanțe și condiții care să mă provoace cel putin la fel de mult ca acelea din 2019, însă va trebui să țin cont de timpul disponibil pentru pregătire și buget.
II:  Care sunt punctele tale tari?
BZ:  In sportul de anduranță, deși nu am un fizic extraordinar, cred ca mintea mă ajută și este cea care face diferența. Am observat că reușesc să îmi urmaresc organismul, să înțeleg cu ce probleme mă confrunt și să îmi adaptez viteza, tehnica, ritmul într-un fel care să-mi permită să termin cursa.
II:  Este costisitor sportul pe care-l practici?
BZ:  Este, pentru că pe lângă cheltuielile cu antrenamentele, cele de nutriție sau de cazare/ transport, evenimentele de maraton de into presupun existența unui echipaj dedicat fiecarui înotator. În Australia am avut o barcă si un kayak, o echipă formată din 4 oameni (skipper, caiacist si echipaj suport). In Olanda am avut o barca, skipper, antrenor si observator oficial dedicat, care să asigure că respect regulile concursului.
II:  Cum te ajută sportul în meseria ta?
BZ:  Ma ajuta sa fiu mai bine organizat.
Sportul m-a ajutat să scap de durerile de spate datorate muncii la birou.
Am o stare fizică si psihică mult mai buna.
Am mai multă răbdare și reusesc mult mai ușor să depășesc obstacole care aparent sunt dificil de depășit sau imposibile.
II:  te vezi și peste 10 ani făcând acest sport?
BZ:  Cu siguranță.
II: Cum te găsește lumea în mediul virtual?
BZ:  Sunt câteva materiale care se află la adresele:
https://revistacariere.ro/leadership/oameni-care-ne-inspira/primul-roman-care-a-traversat-inot-canalul-rottnest-din-australia-lucreaza-in-banca-si-crede-in-puterea-gandirii-pozitive/
http://aimx.ro/bogdan-zurbagiu-22-de-kilometri/
http://aimx.ro/bogdan-zurbagiu-oceanul-indian/
https://biciclistul.ro/bogdan-zurbagiu-a-traversat-lacul-belis-14-km-urmeaza-omologarea/
II:  Am consultat aceste materiale care-l arată pe un Bogdan ZURBAGIU plin de voință, puternic și performant, pentru care sportul este o parte importantă din viața lui.
BZ:  Este bine că se vorbește și despre alte sporturi, nu numai despre fotbal, așa cum s-ar crede.
II: Mulțumesc frumos pentru faptul că mi-ai permis să prezint cititorilor blogului Actualitatea românească un sportiv provenit din rândul informaticienilor, care nu și-a lăsat meseria și care face sport cu ambiție, dăruire și succes.





(16 octombrie 2019)