1.000 de oameni care m-au impresionat: Sorina GRAMATOVICI

Pe când eram director la ministerul educației, am colaborat cu o echipă de informaticieni de la SIVECO și atunci l-am cunoscut pe matematicianul Radu GRAMATOVICI, care mi-a zis că soția sa, Sorina GRAMATOVICI este cadru didactic în Catedra de Cibernetică Economică. Abia după ce s-a desființat acea catedră și profesorii de acolo au mers în Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE, în anul 2011, am cunoscut-o pe Sorina GRAMATOVICI. Ea este acum conferențiar în DICE și predă discipline de Cercetări operaționale, Simulare și Microeconomie.

Sorina GRAMATOVICI a scris mai multe lucrări dintre care enumer aici A brief introduction to operations research,  împreună cu Camelia DELCEA, publicată la Editura ASE București în anul 2021, On Duality for a Class of Multiobjective Continuous Programming Problems, articol publicat în anul 2002 în Analele Universității București, Duality for minimax fractional programming with generalized rho-invexity, articol publicat în Mathematical Report în anul 2006, Optimality conditions in multiobjective control problems with generalized invexity, articol publicat în Annals of the University of Craiova-Mathematics and Computer Science Series, vol 32, din anul 2006, dar și multe altele.

M-a impresionat la Sorina GRAMATOVICI rigoarea discuțiilor legate de materia pe care o predă și efortul pe care-l face pentru a răspunde exigențelor pe care studenții Secției de Cibernetică Economică din facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică o au având în vedere cerințele pieței forței de muncă de la noi, dar și din alte țări.

De câte ori am discutat cu Sorina GRAMATOVICI, m-a impresionat preocuparea ei de a-i vedea pe cei doi fii ai ei cu o pregătire foarte bună în timpul liceului, care să le asigure accesul la facultății de calitae, ca soluție sigură pentru un viitor ca lumea. Discutam și despre copiii mei care au terminat Facultatea de Calculatoare de la Universitatea Politehnică, facultate pe care eu o consider ca fiind cea mai bună.

(04 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin DINESCU

În anul al IV-lea de facultate am avut o disciplină numită Programări matematice, iar cel care preda era profesorul Constantin DINESCU. La seminarii au venit mai mulți asistenți, dar nu am cuvinte de laudă pentru respectivii, căci noi nu eram boboci, iar asistenții se purtau cu noi de parcă eram copii de grădiniță.
Profesorul Constantin DINESCU avea un stil de a preda această disciplină, care m-a captivat, căci programarea liniară m-a cucerit, iar algoritmul simplex, deja era un lucru pentru care aveam o mare plăcere să preiau probleme, să parcurg etapele și să mă verific cu ceea ce era în cărți și mă bucuram foarte mult când obțineam aceleași rezultate. Căpătasem dexteritatea de a lucra atent și de a face ca iterațiile mele să semene foarte mult cu ceea ce era în cărți.
Când profesorul Constantin DINESCU a prezentat algoritmul KUHN deja m-am gândit cum să scriu un program FORTRAN și chiar am scris așa ceva. Dimensiunea problemei mele era de 30 pe 30, adică cel mult 30 de resurse se distribuiau la cel mult 30 de posturi cu productivități date. Reușisem să definesc printr-un artificiu și ceea ce era imposibilitatea de a utiliza o resursă la un post. Eram entuziasmat și mi s-a părut că am prins pe Dumnezeu de picior când comparam soluțiile mele cu cele de prin cărți. Când peste ani am găsit programe scrise mi s-a părut că am făcut și eu ceva la viața mea de tânăr student care credea că are tot ce trebuie să miște munții din loc.
Cu profesorul Constantin DINESCU am avut discuții lungi, căci tot timpul aveam probleme de reziolvat și întrebări de pus. M-a preocupat și programare liniară cu mai multe funcții obiectiv și profesorul mi-a zis că trebuie să mai cresc pentru a o înțelege și a avut mare dreptate.
Într-una din discuții mi-a zis:
- Bă, IVANE, niciodată să nu vorbești despre o chestiune despre care nu știi!
Am reținut acest aspect și niciodată nu am deschis gura într-o chestiune asupra căreia nu mă documentasem suficient încât să nu mă fac de râs dacă interlocutorii mei simțeau că mă aflu pe nisipuri mișcătoare.
Au fost momente din viața mea în care profesorul Constantin DINESCU mi-a spus lucruri care m-au ajutat foarte mult și au fost momente în care i-a înlăturat pe unii dintre cei acre doreau să-mi facă mult rău și nu puțini au fost.

După ce trecusem în anul al V-lea, profesorul Constantin DINESCU m-a solicitat să elaborez niște scheme logice pentru implementarea unor algoritmi. Am răspuns cu mare drag solicitării și m-a impresionat plăcut să văd că parte din acele scheme au fost incluse în niște anexe ale unei cărți pe care a publicat-o. 

Voi spune aici că profesorul Constantin DINESCU a fost unul dintre puținii oameni pentru care am avut respect. Era un om dintr-o bucată. Tocmai de aceea avea mulți neprieteni, căci le spunea verde-n față ce și cum, iar respectivii nu prea suportau să audă marile adevăruri și se comportau nepotrivit. Am văzut mașinațiile care au făcut ca profesorul Constantin DINESCU să nu primească un drept care i se cuvenea. Trebuia un consiliu profesoral să supună la vot solicitarea sa. Atunci în sală erau 18 persoane și pentru a fi cvorum trebuiau să fie 19 persoane. Când apărea o persoană, pleca cineva și nu se făcea cvorum,. După două ore de așteptări, s-a considerat închisă ședința din lipsa de cvorum. Așa se procedează pe Dâmbovița când  se dorește nesoluționarea unei probleme. Mi-a părut rău, dar spiritul mocirlos a triumfat atunci, ceea ce nu l-a făcut pe profesor să lupte și mai aprig și solicitarea sa a fost soluționată căci a luptat.

Mi s-a opărut straniu că deși profesorul Constantin DINESCU a predat cursul de Programare matematică în anul universitar 1968 - 1969, prin documentele de istorie despre cercetările operaționale din ASE, începuturile sunt plasate undeva după anul 1969 și este considerat deschizător de drumuri altcineva.

(13 ianuarie 2023)

O vorbă deșteaptă

Profesorul meu de la disciplina de Cercetări operaționale din anul al IV-lea de studenție mi-a zis o chestie care m-a urmărit toată viața și anume:

- Bă, Ivane, niciodată să nu vorbești despre ceea ce nu știi!

Nu prtea am priceput eu cum stătea treaba, dar m-am ferit să vorbesc fără rost despre lucruri pe care nu le înțelesesem sau de care nu aveam habar, dar aș fi fost tentat să vorbesc, numai pentru a mă da rotund cu  două-trei vorbe.

Profesorul se numea Constantin DINESCU.

Am văzut mulți care vorbeau despre lucruri despre care nu aveau cunoștințe solide și când erau întrebați stabileau performanța de a se face de cacao.

Dacă o persoană se recomandă ca diind o mică enciclopedie ambulantă, îl tratez cu mari rezerve și chiar evit colaborarea, căci oamenii care știu prea multe, nu știu de fapt mai nimic. Totul este la ei de suprafață, fără profunzime, la nivel de generalități, doar cu rol informativ, fără a avea capacitate de a rezolva probleme concrete, ceea ce pentru mine nu valorează nici cât o ceală degerată.

(26 aprilie 2018)

CSIE'50 - Cercetările operaționale

În volumul intitulat FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ și INFORMATICĂ ECONOMICĂ la SEMICENTENAR apărută la Editura ASE în primăvara acestui an, adică în mai 2017, am găsit la paginile 79 - 81 care se referă la istoria disciplinei de cercetări operaționale, pe care îl redau în integralitate:

Istoria Cercetării Operaţionale în ASE - CSIE

Anul 1969 marchează apariţia în planurile de învăţământ ale proaspeteiFacultăţii de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a unei discipline noi,Cercetarea Operaţională. O disciplină revoluţionară am putea spune, dacă ne gândim că ea propune aplicarea metodelor știinţi& ce cantitative la studiul proceselor economice în vederea îmbunătăţirii performanţelor acestora.

Termenul original englezesc - Operational Research - apare pentru prima dată în 1938, birourile de cercetare operaţională (din Anglia și America) înregistrează succese notabile în al II-lea război mondial, dar și în redresarea economiilor grav afectate de război, metoda simplex de rezolvare a problemelor de optimizare liniară este elaborată în 1947 și primele societăţi de Cercetare Operaţională se în& inţează în anii ’50. Reamintirea acestor repere ne oferă un justi& cat motiv de mândrie pentru faptul că în nici 30 de ani și într-o situaţie destul de complicată și confuză, în care

cibernetica era privită în România cu rezerve, conducerile A.S.E. și ale facultăţii noastre au știut să promoveze elementele de noutate având drept ţintă formarea unui nou tip de gândire economică, bazat pe modelare și optimizare. Este important de menţionat aici că Facultatea de Cibernetică este prima facultate economică din ţară care introduceCercetarea Operaţională (CO) ca disciplină de sine stătătoare în planurile de învăţământ, unele elemente (cum ar & programarea liniară) & ind deja prezente chiar mai înainte de 1969 în cursurile de Calcul Economic. Evoluţia CO în cadrul facultăţii noastre pe parcursul celor 44 de a ani acunoscut mai multe etape calitative de formare și dezvoltare:

1) Faza de pionierat (1969-1974) este caracterizată de adunarea și sortarea materialului ce avea să & e predat studenţilor. Un rol de prim rang l-a avut în această fază regretatul Mihai Botez (1940-1995) pe atunci profesor asociat la Catedra de Cibernetică Economică, primul cadru didactic care a predat cursul de Cercetări Operaţionale, seminariile & ind conduse de către proaspătul absolvent al Facultăţii de Matematică și asistent la Catedra de Cibernetică Economică, Vasile Teodor Nica (în prezent pensionar și profesor asociat la Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică). Acestora li s-au adăugat din 1970 dl. prof. Gheorge Boldur-Lăţescu și doamna profesor Floare Mustaţă, ambii venind din cadrul Laboratoarelor Centrului de Calcul Economic (devenite apoi Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică), iar ulterior domnul profesor Marcel Stoica, domnul profesor Eugen Ţigănescu, precum și domnul profesor asociat Ion Săcuiu – cercetător la

80 Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică la Semicentenar Institutul de Statistică, transferat apoi la Catedra de Matematică a ASE. În acest fel, în cadrul Catedrei de Cibernetică Economică s-a conturat distinct colectivul de CercetăriOperaţionale. În această etapă de început se redactează o mulțime de materiale didactice note de curs, culegeri de probleme), ca de exemplu: (a) M. Botez, V. T. Nica, Cercetări operaţionale, note de curs, Lito ASE, 1970; (b) Culegere de probleme de calcul economic, Lito ASE, 1970, elaborată de către un colectiv al Catedrei de Cibernetică Economică. 2) Faza de consolidare și sedimentare a principalelor teme ale disciplinei

(1974-1989). În această etapă, programa cuprindea capitolele unui curs introductiv modern în CO: programarea liniară, analiza drumului critic, optimizări în reţele, modelarea stocurilor, elemente ale teoriei jocurilor și teoriei deciziei, modele deașteptare. Un rol hotărâtor în promovarea disciplinei l-a avut profesorul Gheorghe Boldur-Lăţescu, adevărat model de cadru didactic, cercetător și OM pentru toţi colegii de catedră, prin cărţile de specialitate, maniera de predare, numeroasele studii aplicative. În acest demers i-au fost alături, în această perioadă, mai tinerii colaboratori și colegi:

Eugen Ţigănescu, Vasile Nica, Floare Mustaţă, Dumitru Marin, precum și cercetători din cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică implicaţi în dezvoltarea unor studii privind aplicarea metodelor CO la rezolvarea unor probleme complexe din

practica economică. Dintre aceștia, amintim pe:

- Csaba Fabian (domenii de interes: programare în numere întregi, optimizare combinatorială), autor al primului utilitar pentru rezolvarea problemelor de croire – CROCODIL;

- Gheorghe Ciobanu (domenii de interes: analiza drumului critic), autor al primului utilitar dedicat Analizei drumului critic;

- Vicenţiu Dumitru, Radu Șerban (programare neliniară), Ionescu Vasile, Radu Stroe.

Temele cursului consolidat sunt prezentate în prima lucrare de specialitate

apărută în ţară, Cercetări operaţionale cu aplicaţii în economie, Ed. Didactică și Pedagogică,

București, 1979, autori: Gheorghe Boldur Lăţescu, Ioan Săcuiu, Eugen Ţigănescu. În

litogra& a ASE sunt reeditate în 1988 notele de curs și culegerile de probleme.

3) Faza de extindere și modernizare (1990-prezent). La stăruinţa aceluiași neobosit Gheorghe Boldur-Lăţescu, cursul de CO se dublează practic prin introducerea unor noi capitole: programare în numere întregi, optimizarea combinatorială, programare neliniară ș.a. Oferta se diversi& că și anumite capitole ale CO devin cursuri separate: Teoria deciziei, Jocuri și negocieri. Se formează un colectiv puternic de predare, în care alături de cei deja amintiţi apare noul schimb: Virginia Mărăcine (în 1990), Gheorghe Ciobanu (în 1993, vine din Laboratoarele Centrului de Calcul în cadrul Catedrei de Cibernetică), Bădescu Adrian (1994, de asemenea venind din Laboratoarele Centrului de Calcul în cadrul Catedrei de Cibernetică), Sorina Gramatovici (1994), Mihai Păun (1996, de asemenea venind din Laboratoarele Centrului de Calcul), Dorin Mitruţ (1997). Noile cursuri desprinse din CO sunt preluate de colegii Ion Dobre (Teoria Deciziei) și Mihai Roman (Jocuri și negocieri). 81

Pregătirea în domeniul Ciberneticii Economice

Această perioadă este poate cea mai productivă în plan editorial, & ind publicate

următoarele cărţi:

- Cercetări operaţionale cu aplicaţii în economie, Teoria grafurilor și analiza drumului critic, Ed. Matrix Rom, București 1996, autori: Gh. Ciobanu, V. Nica, Fl. Mustaţă, V. Mărăcine;

- Cercetări Operaţionale - Programare liniară, Probleme de optimizare în reţele de transport și distribuţie, Teoria jocurilor strategice, Ed. Matrix Rom, București 1998, autori: V. Nica, Fl. Mustaţă, Gh. Ciobanu, V. Mărăcine;

-Cercetări operaţionale. Optimizări în reţele. Teorie și aplicaţii economice, Ed. Matrix Rom, București 2002, autori: Gh. Ciobanu, V. Nica, V. Mărăcine, Fl. Mustaţă, D. Mitruţ.

- Metode și tehnici de plani$ care a proiectelor, Ed. Inforec, București 2000, autori: V. Nica, Gh. Ciobanu, S. Stancu, M., Roman, D. Mitruţ;

- Capitole speciale ale Cercetărilor Operaţionale, Centrul de învăţământ la distanţă ASE. București, 2001;

- Modelarea $ rmei, Centrul de învăţământ la distanţă ASE, București 2001, autor: V. Mărăcine;

- Cercetări operaţionale I (Elemente de programare liniară, Analiza drumului critic, Introducere în programare neliniară), Note de curs pentru învăţământul la distanţă, Ed. ASE, București 2011, autor: V. T. Nica;

- Cercetări operaţionale II (Programare numere întregi, Optimizareacombinatorială), Note de curs pentru învăţământul la distanţă, Ed.ASE, București 2011, autor: V. T. Nica.

În prezent, Cercetarea Operaţională este predată în Facultatea CSIE atât la nivel de licenţă, cât și la masterat, în cadrul a trei cursuri: Bazele Cercetărilor Operaţionale (anul 1 licenţă), Cercetări Operaţionale (anul 2 licenţă), Cercetări Operaţionale – Capitole Speciale (anul 1 Masteratul de Cibernetică și Economie Cantitativă). De asemenea, prin efortul din ultimii ani ai membrilor colectivului de Cercetări Operaţionale, utilitatea disciplinei a fost demonstrată prin introducerea ei și în planurile de învăţământ ale Facultăţilor de Comerţ, Marketing, Economia Agroalimentară și a Mediului, Relaţii Economice Internaţionale, atât la nivel de licenţă, cât și la nivel de masterat.

Colectivul de Cercetări Operaţionale este coordonat acum de către prof. dr.

Virginia Mărăcine și este compus din: prof. dr. Virginia Mărăcine; prof. dr. Vasile Teodor

Nica – profesor asociat; prof. dr. Adrian Bădescu; prof. dr. Dorin Mitruţ; conf. dr. Sorina

Gramatovici; prof. dr. Ion Dobre; prof. dr. Angela Galupa; lect. dr. Ramona Păun; lect. dr.

Mioara Băncescu; asist. dr. Ioana Mana& și drd. Eugeniu Tudor – cadru didactic asociat.

Materialul este interesant și documentat, Mi-am adus aminte că student fiind, am avut o disciplină de Programări matematice de un an, cu multe cursuri și cu multe seminarii pe săptămână. Cursul era ținut de profesorul Constantin DINESCU de la Catedra de Matematică, iar seminariile erau ținute de matematicianul Vasile IONESCU care era și șef de sector la Centrul de Calcul al ASE. Deci în planul de învățământ al Sectiei de Mecanizare și Automatizare a Calcului Economic, a apărut pentru anul universitar 1968-1969 disciplina Programări matematice unde se învășa despre grafuri, algoritmul simplex, problema de transport, optimizarea stocurilor, programare multicriterială și se spunea că tăticul algoritmului simplex a fost George B. DANTZIG, a cărui carte Linear Programming and Extensions, publicată la Princeton University Press în 1966 am avit-o în mână la Biblioteca centrului de Calcul de la etajul al VII-lea. Mai trebuie să spun că profesorul Constantin DINESCU era proaspăt întors din USA unde fusese la o bursă de un an și venise de acolo cu cunoștințe proaspete. Chiar a publicat o carte în Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1969 într-un colectiv format din Haralambie IONESCU, Veronica BURLACU, Constantin DINESCU, intitulată  Teoria grafurilor cu unele aplicaţii în economie. Dacă se are în vedere că o carte se scrie și se publică în 3 ani, rezultă că depunerea la editură a fost undeva prin 1968. El a mai scris o carte și singur, cu un capitol de scheme logice la sfârșit, schemele fiind inspirate de  cartea de Principles of operations research, with applications to managerial decisions, existentă la Universitatea București, care avea algoritmii însoțiți de programe FORTRAN, scrisă de Harvey M. WAGNER și publicată la editura Prentice - Hall în 1969. Consider că este necesar ca eforturile unor înaintași să fie recunoscute, sigur fiind de faptul că profesoara Veronica BURLACU este deținătoarea unor elemente de și mai mare acuratețe. Cercetările operaționale a fost disciplina din studenția mea care mi-a plăcut foarte tare, pentru că mi-a dat posibilitatea să jonglez în zona dezvoltării de programe FORTRAN cu matrice de mari dimensiuni. Artificiile pe care le-am făcut pentru a implementa algoritmul Egervary-Kuhn au fost de-a dreptul impresionante, cu infinitul și cu reacoperirile.

(07 mai 2017)