1.000 de oameni care m-au impresionat: Florian BICĂ

Eu am avut un doctorand, primul meu doctorand care a susținut în anul 1997 o teză de doctorat de 180 pagini, Clotaire INGAUTA, teză intitulată Agregarea structurilor de date din sistemul financiar și în a cărei comisie m-am orientat să includem specialiști fie din mediul academic, fie din bancă, pentru a se face o evaluare cum trebuie a acelei teze. Din aproape în aproape am ajuns la profesorul universitar Florian BICĂ de la universitatea din Craiova, care fusese absolvent al primei promoții de studenți ai Secției de Cibernetică Economică din 1972 a Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Am mers la Universitatea din Craiova, am discutat cu profesorul Florian BICĂ, am primit acceptul lui și după aceea i-am trimis teza de doctorat.

Eu știam de Florian BICĂ încă din vremea studenției, căci chiar dacă noi cei de la Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calcului Economic eram mai izolați de restul studenților facultății, tot știam despre cei de la Cibernetica Economică unele lucruri, căci ei erau chiar niște studenți speciali. Când m-am apucat să studiez lucrările elaborate de Florian BICĂ am găsit cărți, am găsit articole scrise de el și m-am convins că el este exact ceea ce este nevoie pentru comisia noastră.

M-a impresionat Florian BICĂ când l-am revăzut ca profesor la Universitatea din Craiova căci tocmai primise vizita unui nefericit din București care poza în mare cercetător științific și care le-a vorbit urât celor din catedra din care făcea parte profesorul Florian BICĂ. Atunci, știindu-l pe nefericit, l-am calmat pe profesor, spunându-i că individul nu este etalon în nimic, din moment ce ca să nu fie dat afară de la doctorat, a susținut două referate din programul individual de pregătire în aceeași ședință, referate care erau niște improvizații de doi bani și s-a făcut un fals că erau trecute în procese verbale întocmite la date diferite, una dintre ele fiind o antedatare. Deci un astfel de individ nu avea niciun drept să se dea în bărci. Cred că s-a calmat profesorul și am discutat despre scopul vizitei mele. Ne-am despărțit în cele mai bune relații.


(29 martie 2023)

Emil SCARLAT, nume de referință în Cibernetica Economică românească

L-am cunoscut pe Emil SCARLAT în anul universitar 1968 - 1969 pe când eram student și locuiam la Căminul SAHIA cel de lângă Grădina Icoanei. Emil SCARLAT era studentul de nota 10 la examene, lucru pe care l-au remarcat colegii de cameră, toți fiind în fie în anul al IV-lea sau în anul al V-lea. l era student la Cibernetică, iar eu eram student la Mecanizare. 

Timpul a trecut și Emil SCARLAT a terminat facultatea de Cibernetică și ne-am revăzut pe poziția de colegi în catedra de Cibernetică Economică.

Dumnezeu a vrut ca să facem doctorat la același conducător, marele profesor Ludovic TOVISSI. Eu am terminat doctoratul în 1977 cu teza Modelul economico-matematic al secției industriale, iar Emil SCARLAT a terminat doctoratul în 1979 cu teza Utilizarea modelelor dinamice in conducerea sistemelor economice.

Emil SCARLAT a avut o colaborare deosebit de rodincă cu profesorul Ludovic TOVISSI, ceea ce s-a concretizat prin publicarea cărții Metode si modele ale analizei economice structurale, în anul 1979, la Editura Științifică și Enciclopedică din București, de 425 pagini.

Am urmărit activitatea publicistică a lui Emil SCARLAT și am remarcat profunzimea abordărilor sale, iar lucrările publicate ca singur autor sau în colaborare sunt mărturie a calităților remarcabile de cercetător ale lui Emil SCARLAT.

Vremurile în care noi am început activitatea didactică erau aspre, promovarea de la asistent universitar la lector universitar a fost anevoioasă, iar pentru a promova pe postul de conferențiar a trebuit să vină Revoluția din Decembrie 1989, pentru a deveni realitate. Emil SCARLAT a trecut prin toate trepte până la a a obține titlul de profesor universitar.

Monografiile Cibernetica sistemelor macroeconomice reale - 2005, Dinamica sistemelor - 1994, Agenți și modelarea bazată pe agenți în economie - 2005, Cibernetica economiilor monetare și deschise - 2005, Bazele ciberneticii economice 1997, Macroeconomie dinamică - 2001, Dinamica sistemelor  - 1994, reprezintă încununarea unei munci asidue de cercetare a lui Emil SCARLAT. 

El a elaborat numeroase lucrări de cibernetică economică în colaborare, din care enumer aici: Curs de cibernetică economică : cibernetica sistemelor microeconomice - 2000, Dinamica economică : vol. 1 : Dinamica sistemelor haotice - 2002, Bazele ciberneticii economice -2012, Curs de cibernetică economică : cibernetica sistemelor microeconomice - 2000, Curs de cibernetică economică : teoria generală a sistemelor cibernetico-economice : partea I - 1993, Sisteme cibernetice ale economiei de piață -1997, ceea ce arată deschiderea spre a aborda probleme foarte actuale ale ciberneticii economice.

Profesorul a coordonat elaborarea a numeroase teze de doctorat ale unor tineri foarte valoroși precum Nicolae, Anca-Iuliana, Neghină, Diana-Elena, Tatu, Vasile-Daniel, Lungu, Eliza-Olivia,  Bradea Ioana-Alexandra, dar și altor doctoranzi, azi specialiști importanți în cibernetica economică.

Am avut ocazia să scriu despre profesorul Emil SCARLAT un articol în 20 martie 2017, articol care se află la adresa  https://ionivan1947.blogspot.com/search?q=emil+scarlat

Profesorul Emil SCARLAT mi-a acordat un interviu în 12 decembrie 2020, interviu care se află la adresa:

https://ionivan1947.blogspot.com/2020/12/interviu-cu-profesorul-cibernetician.html

Azi când primeam telefoane de felicitare că împlinesc 75 de ani, vestea că profesorul Emil SCARLAT a plecat dintre noi m-a lovit ca un trăznet. Cibernetica economică românească este de azi cu mult mai săracă, iar eu m-am întristat că am pierdut un reper de profesionalism, seriozitate și profunzime în activitatea de cercetare științifică autentică.

(26 iulie 2022)

Bujor MĂNESCU și o carte de excepție

Cu mulți ani în urmă mi-am propus să scriu cartea Viața și opera lui Manea MĂNESCU, o lucrare pe care o doream undeva la 250 de pagini, în care, pe bază de o documentare solidă să fac o prezentare a tot ce trebuie lumea să știe despre Manea MĂNESCU, cel care:
- a fondat facultatea de Cibernetică,
- a ctitorit Catedra de Cibernetică Economică,
- a creat revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică - SCCECE,
- a creat contextul construirii a trei clădiri noi pentru ASE.
A venit pandemia și mi s-au redus la zero posibilitățile de a mă documenta. Am discutat cu colegi despre arhiva personală a lui Manea MĂNESCU și toți mi-au spus că este pierdută. În vara anului 2021, am discutat cu colegul meu, profesorul Traian SURCEL despre acest proiect și de faptul că bat pasul pe loc.

Atunci el mi-a spus că profesorul Bujor MĂNESCU, fratele lui Manea MĂNESCU a scris și publicat în anul 2020 o carte voluminoasă despre Manea MĂNESCU, pe care autorul i-a dat-o cu autograf și acolo voi găsi foarte multe documente.
L-am rugat pe colegul meu să mă pună în legătură cu profesorul Manea MĂNESCU, ceea ce s-a și întâmplat și pe 8 noiembrie 2021 i-am făcut o vizită profesorului Bujor MĂNESCU, iar acesta mi-a înmânat un volum cu autograf. 

Cartea primită se referă astfel:

Bujor MĂNESCU - Manea MĂNESCU, Editura Ploiești-Mileniul III, Ploiești, 2020, 849 pag, ISBN: 978-973-1797-73-1

Lucrarea este structurată în nouă părți, totalizând 70 de capitole, include o bibliografie 91 de titluri. Sunt și 5 pagini în limba engleză cu o prezentare a contribuțiilor majore ale lui Manea MĂNESCU în domeniul ciberneticii economice și cel al dezvoltării informaticii economice.

Partea întâi este intitulată O incursiune în viața sa și se referă la copilărie, adolescență, studenție, funcțiile didactice, funcțiile publice și la etapa ce a urmat după Revoluția din Decembrie 1989.

Partea a doua se referă la Familia MĂNESCU și sunt oferite detalii legate de părinții lui Manea MĂNESCU, frații acestuia, soție și copil.

Partea a treia intitulată Manea MĂNESCU văzut de contemporani i-a permis autorului cărții să prezinte aprecierile făcute de Tudor ARGHEZI, George PALADE, Constantin ISACHIE și mulți alții.

Partea a patra intitulată Ctitor de școală economică prezintă momentele esențiale ale constituirii Facultății de Cibernetică, a Catedrei de Cibernetică Economică, a Centrului de calcul și a revistei SCCECE.

Partea a cincea intitulată  Personalitate științifică  prezintă rolul jucat de Manea MĂNESCU în dezvoltarea cercetării științifice interdisciplinare, Centrul de calcul al ASE fiind organizat pe laboratoare unde își desfășurau activitatea matematicieni, ingineri, informaticieni și economiști. Manea MĂNESCU a avut o bogată activitate publicistică, tratatele coordonate de el și articolele publicate, devenind rapid lucrări de referință în lumea specialiștilor din domeniul ciberneticii economice.

Partea a șasea intitulată  Omul de stat și de partid prezintă ascensiunea lui Manea MĂNESCU ca bărbat de stat, șef al guvernului 18 martie 1975 - 30 martie 1979, industria, agricultura și informatica au ocupat locuri importante. Manea MĂNESCU a susținut oameni de valoare precum Dimitrie GUSTI, Constantin C. GIURESCU, Florea DUMITRESCU, Ștefan MUSTĂȚEA, Jean ESKINAZI și mulți alții.

Partea a șaptea intitulată  Acțiuni și întâlniri pe plan internațional prezintă vizitele oficiale ale lui Manea MĂNESCU la ONU, la Casa Albă, Marea Britanie, URSS, RFG, Turcia, Finlanda, Siria, China, India, Iran, Irak, dar și altele.

Partea a opta intitulată Promotor al diplomației economice arată rolul jucat de Manea MĂNESCU în relațiile cu CEE, CAER, UNCTAD, modul în care acesta a contribuit la dezvoltarea relațiilor economice cu USA, Franța, Franța, Japonia dar și cu state precum Zambia, Malayezia, Pakistan și altele.

Partea a noua intitulată Evocări. Opinii. Discurs economic, prezintă scrieri ale lui Manea MĂNESCU despre oameni de seamă ai țării noastre precum Panait ISTRATI, Mihail RALEA, Constantin STERE, Horia HULUBEI, Petre ANDREI, Octav ONICESCU, Mihail SADOVEANU, Mircea VULCĂNESCU, Petre PANDREA, Eugen BARBU, Gheorghe TĂTĂRESCU. Sunt incluse aici și scrieri ale lui Manea MĂNESCU despre personalități marcante ale lumii pe care le-a întâlnit precum Oscar LANGE, Nelson MANDELA, Ronald REGAN, Francois MITTERAND, Olof PALME. Aici se găsește și manifestul pentru cibernetică.

Autorul acestei cărți, posesorul arhivei personale a lui Manea MĂNESCU are ocazia ca în cele peste 840 de pagini să reproducă foarte multe documente. Din discuția pe care am avut-o cu profesorul Bujor MĂNESCU, acesta mi-a relatat că dorința sa a fost de a prezenta documente, pentru a face abordarea cât mai obiectivă, căci altfel totul ar fi fost încărcat de subiectivism. Parcurgând paginile, consider că autorul cărții și-a atins obiectivul, căci zona pe care eu o cunosc foarte bine, cea cuprinsă în intervalul 1967 - 2012 este redată cu foarte mare acuratețe și detașare, căci documentele sunt reci, obiective și reflectă realitatea fiind redate în integralitate, nu pe fragmente.

Consider că această carte se constituie ca prim pas pentru cei ce doresc să cunoască viața și activitatea lui Manea MĂNESCU ca om politic, ca fondator al școlii românești de cibernetică economică și ca promotor al cercetării științifice interdisciplinare. Având pentru început această lucrare, cei interesați să aprofundeze opera lui Manea MĂNESCU au un solid punct de start. Profesorul Bujor MĂNESCU, acum în vârstă de 90 de ani, a lucrat 10 ani la această carte, el având o experiență publicistică de excepție, căci ani în șir a fost profesor la Facultatea de Economia Agroalimentară și a Mediului și șef al Departamentului de Economia Agroalimentară și a Mediului. Cartea este structurată echilibrat și documentele incluse se constituie în argumente solide a afirmațiilor făcute de autor. Consider că această carte este ea însăși o lucrare științifică de mare valoare, este o frescă a unei lungi și zbuciumate perioade a istoriei noastre, traversată de Manea MĂNESCU, omul care s-a implicat total în ceea ce a făcut, cu bune și cu rele.

(24 noiembrie 2021)