Showing posts with label doctor honoris causa. Show all posts
Showing posts with label doctor honoris causa. Show all posts

Tuesday, June 6, 2023

Ascensiunea și prăbușirea Elenei CEAUȘESCU

Singurul reproș pe care am să i-l fac Elenei CEAUȘESCU este acela că nu a avut puterea și capacitatea de a se înconjura de oameni de caracter, de personalități puternice, de oameni cu coloană vertebrală, care să aibă un comportament civilizat, realist, decent și corect față de ea.
La moartea lui Gheorghe GHEORGIU DEJ, când soțul ei Nicolae CEAUȘESCU a devenit secretarul general al Partidului Comunist Român, Elena CEAUȘESCU avea 48 de ani, adică era trecută prin viață suficient de mult încât să-și dea seama cum stau lucrurile.
Elena CEAUȘESCU a susținut doctoratul la 51 de ani. Ea a avut:
- un conducător de doctorat,
- o comisie de avizare a tezei,
- lucrări științifice publicate.
Oricât am dori să spun lucruri urâte despre Elena CEAUȘESCU, nu voi face o abordare corectă dacă nu voi spune lucruri la fel de urâte pentru conducătorul tezei de doctorat, pentru referenții tezei și pentru cei care erau coautorii lucrărilor științifice unde Elena CEAUȘESCU semna alături de ei. Fără criminali nu există victimă.
Elena CEAUȘESCU este aleasă membru titular al Academiei RSR la vârsta de 58 de ani. Ar fi extrem de important de citit documentele elaborate pentru a se realiza acest demers, pentru că nu ea însăși s-a ales membru titular, ci a fost propusă, a fost întocmit un referat, a fost o ședință unde s-a votat. Este normal să vedem cine sunt cei care au înfăptuit acest act, pentru a ne lămuri după ce muzică dansăm.
Se zice că Elena CEAUȘESCU a devenit membru titular a șase academii de științe și i s-au acordat zece titluri de doctor honoris causa. Niciodată nu trebuie să ne uităm la cățelul care latră, ci să privim spre stăpânul care ține lesa, pentru a ne lămuri cum stau cu adevărat lucrurile.
În jurul Elenei CEAUȘESCU au roit tot felul de indivizii dornici  a-și rezolva propriile probleme, printre picături, dar mai ales stând în preajma acesteia și făcându-se utili cu tot felul de mici acțiuni care numai aparent trec neobservate de actrița principală, dar care fac valuri nu în jurul actriței principale, ci direct spre cei mici ca furnicile, care vor să profite la maxim de avantajul de a fi în preajma divei.
Acum, toți cei care au tăcut mâlc sau au pus umărul la crearea personajului Elena CEAUȘESCU, scriu diverse, dar realitatea este cu totul alta. Elena CEAUȘESCU așa cum apare în biografiile din ziua de azi este creația tuturor celor care au roit în jurul ei, care au profitat de pozițiile pe care le-au acaparat, doar din cauză că Elena CEAUȘESCU era un om slab, care nu a avut puterea de a-i da la o parte, pentru a se înconjura de oameni de calitate, care s-o perceapă așa cum este ea și să-i spună marile adevăruri. Este foarte trist că slugile au ridicat capul după 25 decembrie 1989, pentru a dezvălui adevărurile lor, cu gândul de a crea contextul favorabil alăturării noilor stăpâni, pentru a proceda la fel și pentru a beneficia în continuare de marile avantaje pe care le oferă poziționarea lângă puternicii zile, oricare ar fi ei.



(06 iunie 2023)

Wednesday, February 15, 2023

Retragerea de titluri academice...

Am aflat că Universitatea București a retras titlul de Doctor Honoris Causa mareșalului Ion ANTONESCU, iar într-o cuvântare s-a vorbit de retragerea titlului de Doctor Honoris Causa lui Nicolae CEAUȘESCU.
Acest titlu ar trebui acordat unor persoane cu merite remarcabile, nu doar pentru că ocupă o funcție importantă în stat și există persoane obediente care pentru a se pune bine cu puternicii zilei, fac gesturi aiurea, dintre care unul este acela de a le acordat diplome și titluri academice.
În opinia mea, retragerea titlului de Doctor Honoris Causa evidențiază mai multe aspecte negative și anume:
- superficialitatea analizei care justifică acordarea titlului,
- trecerea în anonimat a celor care au generat evenimentul acordării,
- carențele grave ale celui care acceptă titlul știind că nu-l merită,
- întârzierea nepermisă a momentului retragerii titlului,
- lipsa consecințelor acordării și retragerii asupra instituției care a gafat.
Consider că lipsa onoarei din textul constituției face ca astfel de evenimente să se producă în modul cel mai vulgar posibil și aici mă refer la puzderia de teze de doctorat plagiate și la absurditatea de a conduce doctorate de cei fără titlul științific de doctor sau de a gira titluri academice fără a poseda astfel de titluri. Niște reguli mult mai precise ar elimina situațiile aberante de acum. Măsuri ceva mai dure ar face să piară cheful jocului obraznic cu acordarea de titluri academice oricui se visează cu talente științifice.


(15 februarie 2023)

Wednesday, August 3, 2022

Magnetismul calităților academice

Calitățile și titlurile academice funcționează ca un magnet pentru oamenii care dau dovadă de un primitivism excesiv și care în nmod normal nu au resurse pentru a le obține pe căile normale și legale, dar pe care le dobândesc mult mai târziu, abuzând de funcții politice dobândite prin concursuri de împrejurări bizare, nefirești și anormale.

Calitatea de student se obține de către tânărul care a terminat liceul la 19 ani și a trecut de examenul de bacalaureat cu medie cu mult peste 8(opt). Chiar și cei care au obținut medii de peste 6(șase) la bacalaureat merg la facultate, numai că depinde de facultate, depinde de examenul de admitere, depinde de nivelul de complexitate al disciplinelor și depinde de rata de promovabilitatea. La români a existat un interes de a deține o diplomă de facultate, orice diplomă de facultate, mai mult la părinți, decât la copii, dar cu timpul pofta de diplomă de licență a scăzut din moment ce piața muncii oferă salarii cu mult mai bănoase pentru cei care execută munci care nu presupun studii superioare.

Calitatea de licențiat i-a bântuit pe mulți tineri, care au optat spre a obține diplome fără nicio acoperire în cunoștințe, datorită faptului că a face o facultate era în primul rând o relație financiară, ceea ce nu trebuie să ne ducă neapărat cu gândul îa învățământul universitar privat, din moment ce și universitățile de stat au locuri la buget și locuri la taxă. Au apărut tot felul de specializări, care mai de care mai pompoase ca titulatură, care în final nu și-au găsit corespondent în piața muncii, căci am văzut că mulți dintre absolvenți, chiar foarte merituoși, ajung să stivuiască mărfuri în depozite, să livreze mărfuri la domiciliu, căci nu există pe piața muncii locuri corespunzătoare utilizării cunoștințelor acumulate în facultate.

Calitatea de masterand a devenit o țintă pentru toată lumea. Profesorii din mediul universitar au creat cursuri de master pentru a prezenta preocupări de ultimă oră din diferite domenii. Pe de cealaltă parte, absolvenții de cursuri de licență, doresc să aprofundeze anumite discipline, să se îndrepte spre zone mai speciale, drept care merg la cursuri de master, căci există și astfel de cursuri, unde ei au posibilitatea să aprofundeze și să cerceteze probleme din domenii care sunt interesante și pentru probleme pe care le întâlnesc la locul de muncă și care necesită o altă abordare decât cea auto-didactică.

Calitatea de doctorand este obținută de cei care încep și se află în stagiul doctoral în diferite etape, fie că fac referate, fie că lucrează la elaborarea tezei de doctorat, dar derulează activități de cercetare științifică. Calitatea de doctorand este o calitate de scurtă durată, căci obligatoriu trebuie susținută teza de doctorat. Cei ce nu sunt în stare să elaboreze teza de doctorat, pierd calitatea de doctorand pentru că sunt exmatriculați. Este indecent pentru cineva să spună că între 2007 - 2009 a fost doctorand. Înseamnă că nu a fost în stare să facă teza de doctorat și din calitate, cuvântul doctorand pus unde nu trebuie, se transformă într-un defect, pentru că cel care a început un stagiu doctoral, dar nu l-a terminat, nu are cu ce se lăuda.

Calitatea de doctor se obține după susținerea tezei de doctorat în fața unei comisii și după ce o comisie superioară validează acel titlu. Calitatea de doctor în științe se obține cu trudă. Există și excepții în care tezele de doctorat sunt plagiate, dar nu despre această situație mă ocup eu acum. Cel care a făcut documentare serioasă, a desfășurat o intensă activitate de cercetare științifică, a scris 150 de pagini ca un tot unitar în care a tratat o problemă cu includerea de soluții originale și căruia o comisie îi recunoaște munca desfășurată ca fiind deosebit de valoroasă, obține din partea comisiei titlul de doctor în știință. Titlul acesta se obține la vremea lui, presupune muncă foarte multă, eforturi susținute și nu se face bătând din palme sau executând ordine.

Calitatea de asistent universitar se obține de persoane care au avut rezultate deosebite în studenție, care au făcut un doctorat și sunt dedicați muncii cu studenții și muncii în laboratorul de cercetare, rezultatele originale obținute trebuind să fie publicare sunv=b formă de articole, prezentate în conferințe științifice de specialitate, dar și incluse în capitole de culegeri de probleme sau în studii de cazuri. Asisteny=tul universitar are seminarii și lucrări practice cu studenții.

Calitatea de lector universitar, pentru cei care lucrează deja în învățământul superior se obține când este scos un post la concurs și se face trecerea de la asistent universitar la lector universitar. Cel care vine la concurs trebuie să aibă un anumit număr de articole publicate, să aibă culegeri de probleme, să fi lucrat la contracte de cercetare științifică și pe poziția de asistent universitar să fi dovedit calități remarcate și apreciate de studenți. Există posibilitatea ca persoane care au lucrat în producție sau în cercetare, care au publicat articole, care au avut comunicări la conferințe să participe la concursuri și să devină lectori universitari.

Calitatea de conferențiar universitar urmează celor care au fost deja lectori universitari și care sunt promovați prin concurs pe această calitate. Există situația în care se vine direct din cercetare sau din producție pe post de conferențiar, lucru nu prea bine văzut de cei din departamente care au stat și au așteptat să promoveze. Îmi amintesc că acum foarte mulți ani când erau blocate promovările în învățământul superior, o anume PC, nevestica unui anume NC, a concurat direct pe post de conferențiar universitar la Catedra de Socialism Științific, pentru că. A și devenit conferențiar universitar spre stupoarea generală, lucru care arăta că totul este posibil în RSR.

Calitatea de profesor universitar este cea mai înaltă treaptă la care se ajunge în învățământul superior. Mai mult de atât nu există altceva. Cel care vrea să ajungă profesor universitar trebuie să aibă publicate articole, cărți să se fi remarcat prin activitate de cercetare științifică, să fie director de proiecte cu finanțare efectivă, într-un cuvânt, să arate că este cineva.  La un profesor universitar, trebuie să existe 3 conferențiari. La un conferențiar trebuie să existe 3 lectori și la un lector trebuie să existe 3 asistenți. În acest fel se asigură o piramidă a funcțiilor într-un departament. În realitate, piramida este răsturnată și toată lumea se miră, iar cine încearcă să o reașeze pe poziția corectă își va atrage ura generală.

Calitatea de doctor honoris causa se obține de mari personalități care s-au remarcat în domeniile lor de activitate prin rezultate de excepție. Această calitate se conferă de către o altă universitate decât cea unde persoana și efectuat studiile. Președinți de state, prim miniștri, rectori de universități, savanți, profesori universitari, sunt cei cărora li se conferă titlul de doctor honoris cauza. Multe universități ale lumii i-au conferit acest titlu Elenei CEAUȘESCU, ca după aceea să i-l retragă...

Calitatea de membru corespondent al Academiei Române este dobândită de oameni de știință care au rezultate de excepție în domeniile lor de activitate.

Calitatea de academician este cea mai înaltă treaptă de recunoaștere a rezultatelor științifice obținute de o persoană, ceea le-l face ca din membru corespondent al Academiei Române să devină membru cu drepturi depline al Academiei Române.

Calitatea de membru de onoare al Academiei Române este atribuită oamenilor de știință cu merite excepționale în domeniile lor de activitate, ca o recunoaștere a meritelor pe care societatea le-a evidențiat de-a lungul anilor.

Aceste calități sunt normale pentru cei care muncesc eficient, sunt apreciați pentru rezultatele lor de către cei din comunitatea din care fac parte. Aceste calități sunt subminate de impostori care fără să dispună de resurse intelectuale suficiente, fac tot felul de lucruri în afara regulilor de moralitate și de normalitate pentru a le obține. Unii reușesc pe căi ocolite să le obțină și le înscriu în CV-urile lor pentru a impresiona doar, căci nu au acoperire în fapte reale niciuna dintre calitățile academice obținute prin nenumcă.




(03 august 2022)