Rațiunea de a crea un partid

Niște tipi au o idee. O concretizează printr-o doctrină. Construiesc un manifest. Încheagă o formă de comunicare și adună adepți. Se constituie o echipă de membrii fondatori și pentru a avea un partid:
- se scrie un statut,
- se găsește un nume,
- se desenează o siglă,
- se merge la tribunal, 
- se contruiește un logou.
După ce s-a obținut legalizarea, se trece la crearea de filiale și încet-încet partidul își începe activitatea politică, pentru a fi pregătit să intre în alegeri. În statut scrie clar cum se finanțează partidul: din cotizații și din sponsorizări. În mod normal, niciun partid nu ar trebui să se așeze să sugă la țâța vacii numită buget, adică, niciun partid nu ar trebui să fie finanțat cu bani de la buget. Bugetul nu are nicio treabă cu mofturile partidelor. Cine are nevoie să mânânce c-c-t, să-și cumpere lingură. Cine vrea partid, adună membrii de partid, aceștia plătesc cotizații și tot ce se cheltuie este din cotizații și din sponsorizări, nu din banii de la buget, căci partidele nu au nicio treabă cu bugetul. Ele vor să acceadă la putere și pentru acest lucru, doctrina contează, aderența membrilor de partid, plătitori de cotizații, este esențială.

S-a vorbit mult, că și 3 persoane să aibă drept de a face partid. Foarte bine, să aibă partid, dar pe banii lor. Merg la tribunal, plătesc ce e de plătit din buzunarele lor. Vor să publice materiale de propagandă, o fac din banii celor trei inițiatori. 

În opinia mea, de la buget trebuie plătită școlarizarea doar  până la facultate, sănătatea copiilor până la 18 ani și cam atât. Străzile se fac și există taxe de utilizare. Spitalele și serviciile prestate de ele se plătesc, dar nu de la buget, de la asigurări, unde salariații contribuie. Teatrele trebuie să se finanțeze singure. Editurile, muzeele, casele de cultură, ansamblurile artistice, filmele, se finanțează singure, nu de la buget. Cu atât mai puțin partidele, parlamentul și guvernul, nu trebuie să fie finanțate de la buget. Sunt prestatori de servicii și ca la frizer, prestează servicii și primesc banii pentru serviciul prestat.

Comunismul e una, democrația e alta și nu se amestecă unul cu alta.


(25 noiembrie 2022)

Filatelia românească în comunism (IX)

 AFR - Asociația Filateliștilor din România a fost și cred că mai este o asociație organizată pe principiile democrației, așa cum era ea înțeleasă în comunism
Exista un președinte al AFR, la nivel național.
Existau filiale la nivel de județ.
Existau organizații și numeroase cercuri filatelice.
AFR avea un statut.
Am fost membru al AFR.
Membrii AFR aveau onligații și aveau și avantaje. Una dintre obligații era aceea de a-și plăti cotizația, care era suportabilă, unică, nedepinzând de nivelul salariului.
Printre avantaje, un membru AFR avea dreptul de a cumpăra timbre care se bucurau de o circulație ceva mai restrictivă, la prețul nominal, căci la tiraje mici, valoarea de piață era diferită de valoarea nominală de pe timbru.

(13 iunie 2022)