Management prost (II)

În vremurile de demult, pe când eram șef de catedră, trebuia să rezolv o problemă la unul dintre prorectorii ASE și am mers la el, m-am anunțat și secretara mi-a zis că se impune să aștept câteva minute, că domnul prorector este într-o ședință. Am așteptat. După multe minute, i-am zis secretarei să mai încerce, că probabil are ceva timp să mă primească și pe mine. Secretara a băgat capul pe ușă. Mi-a zis că ședința este pe sfârșite. Am mai așteptat destul de mult timp. Am insistat la secretară să meargă să-i spună prorectorului că e timpul să mă primească. Aceasta a intrat în cabinet și a ieșit. Mi-a spus că domnul prorector nu este în birou.

Nu am cuvinte să descriu stupoarea care m-a cuprins. Era ca într-o scenă de teatru absurd. Femeia trebuia să-mi zică de la început că prorectorul nu este în cabinet. Dacă totuși era în cabinet și avea posibilitatea să plece pe o altă ușă, ea trebuia să știe acest lucru și din start trebuia să-mi spună că omul nu are cum să mă primească pentru că are altceva în program.

Respectivul prorector, despre care nu am avut niciodată o părere bună, nu avea management, pentru că în vremurile când era mai mic ca grade didactice, cărase gențile la tot felul de șefi, deci nu stătea deloc bine cu coloana vertebrală. Eu am o vorbă: o slugă nu va avea niciodată comportament de boier. Un personaj care s-a comportat slugarnic toată viața lui, nu se va transforma peste noapte într-un manager veritabil, ci va avea comportament aiurea, impunând și celor din jurul lor tot comportament bizar, care nu ține seama în niciun caz de cerințele managementului.


(17 ianuarie 2024) 

Cum recunoaștem o slugă?

Pentru că fiecare dintre noi dorește să fim înconjurați de slugi credincioase, este bine să recunoaștem când un individ este slugă și după aceea să vedem că este slugă credincioasă.
Slugile sunt persoane care te aprobă și când nu ai dreptate.

Slugile sunt persoane care vând și cumpără pe oricine pentru a le fi lor bine.

Slugile sunt persoane care vor tot timpul să-ți facă pe plac.

Slugile sunt persoane care mint exact așa cum respiră.

Slugile sunt persoane care  se oferă să facă lucruri pe care alții nu le-ar face.

Slugile sunt persoane care mimează efortul și apasă pe dorința de a fi remarcate.

Slugile nu au inițiativă.

Slugile nu au coloană vertebrală.

Slugile nu au curaj.

Slugile nu se depărtează de stăpân.

Slugile nu au vocabular bogat.

Slugile nu știu să dea noroc, pentru că ele doar sărută dreapta stăpânului.

Slugile vor să pară spirituale.

Slugile copiază gesturile și vorbele stăpânului.

Slugile ezită să spună cuvântul nu.

Slugile își înfruntă stăpânul doar când acesta este căzut.

Slugile știu doar să facă plecăciuni.

Cei care stau în preajma slugilor trebuie trebuie să se ferească de acestea, pentru că ele speculează orice moment de slăbiciune nu numai ale stăpânului, ci ale tuturor celor din jur, pentru că sluga are comportament imprevizibil și schimbător, din cauza carențelor grave de caracter. Slugile sunt ascunse, lașe, dornice de mărire, limitate, fricoase și fățarnice.



(09 martie 2023)

Femeia bufniță

Mergând cu mașina 133, am auzit la un grup de tineri zgomotoși o serie de concepte care m-au lăsat cu gura căscată, confirmând ceea ce știam de mult timp, că mai am multe de învățat de la generațiile care vin din urmă. Unul dintre concepte era acela de femeie bufniță.
În concepția acelor tineri, femeia bufniță:
- are standarde nejustificat de înalte în ceea ce privește calitățile unui bărbat,
- comentează nefavorabil atât pe colegele și prietenele sale cât mai ales pe rude,
- se exprimă direct fără menajamente, făcându-și neprieteni,
- face comparații dintre cele mai nepotrivite referitoare la orice,
- gândește cu voce tare și folosește expresii colorate și dure,
- pierde prea mult timp cu aranjarea proprie-i persoane,
- are carențe vizibile în ceea ce privește aspectele vredniciei,

- se laudă cu ceea ce nu știe să facă,

- se contrazice de foarte multe ori că-și uită minciunile,

- se declară prietenă a cuiva, dar nu este prietenă cu nimeni în realitate,
- doarme mult prea mult în raport cu ceea ce are de făcut într-o zi,
- adoră singurătatea că nu are încotro,
- pozează în persoana independentă, inabordabilă, dar suferă.
Cinstit să fiu, eu nu am prea văzut astfel de femei, dar dacă ei comentau cu multă insistență în cele 30 de minute cât a durat de când m-am urcat în mașină și până am coborât, probabil știau ei mai multe și aveau argumente solide, căci cercul lor de cunoștințe comune includea și astfel de domnițe. Eu știam că bufnița este o pasăre de pradă nocturnă, solitară, care știe să-și construiască trasee extrem de eficiente. Ea are privirea foarte bună, adaptată pentru condiții de noapte, are zborul foarte rapid și scoate sunete înfricoșătoare.  Ce am reușit să prind în discuțiile dintre tinerii zgomotoși, nu rezulta mai nimic despre caracterul de prădătoare  prin translație de la bufnița pasăre, către femeia bufniță. Chiar nu mi s-a părut potrivită punerea în corespondență a femeii cu carențele enumerate de ei și pasărea care simbolizează înțelepciunea, căci minusurile enumerate nu sunt în niciun caz semn de înțelepciune.

(27 noiembrie 2022)

Oamenii digitalizării

Deja sunt speriat că s-au scos 3.000 de posturi la concurs pentru derularea proceselor de digitalizare. Sunt sigur că multe dintre posturile acestea, bine plătite, vor fi ocupate de:
- amante,
- necalificați,
- piloși, 
- susținuți,
- întreținuți,
- neaveniți,
- leneși,

- adormiți,
- nepricepuți,
- troglodiți,

- șmecheri,

- descurcăreți,
- neinteligenți,
în niciun caz de informaticieni, de oameni cu experiență, ale căror CV-uri îi recomande să facă exact ceea ce fișele posturilor le cer în derularea de procese specifice digitalizării.

oamenii digitalizării trebuie să fie simultan:

- absolvenți cu 5 ani de informatică cu acte în regulă,

- cu experiență în informatică,

- posesorii unui portofoliu de proiecte de succes,

- posesorii unor salarii de peste 2.000 de euro,

- certificați internațional de firme recunoscute,

- cu calități de lucru în echipe complexe,

- persoane care acceptă să lucreze transparent și neconflictual.

Dacă se pornește la drum în acest fel, este clar că lucrurile vor merge în direcția potrivită și se vor vedea rezultatele. dacă nu se va porni în acest fel, vor fi cheltuiți banii fără rost, proiectele vor stagna și vor fi abandonate, căci se va gândi și că se trăiește și fără informatică, deci și fără digitalizare. Eu cred că trebuie acceptat un 30% din personal ca fiind format din diletanți, dar muzai 70% trebuie să fie personal specializat care să pună osul la treabă și nu oricum, ci să facă treabă de calitate, căci în informatică nu se lucrează cu jumătăți de măsură. Cine crede altfel, va vedea că mi se dă dreptate, căci o aplicație informatică online proastă este o calamitate când este accesată de zeci de mii de utilizatori și fiecare este nemulțumit de cum sunt rezolvate problemele sale. Nici nu vreau să-mi imaginez cârt de grave sunt consecințele proiectării, construirii și implementării unei aplicații cu carențe la utilizatorii din online.

(12 iulie 2022)

Cultul personalității ca rezultat al slăbiciunii

Cultul personalității se manifestă în toate straturile societății. El începe de la forma de adresare. Formele nevinovate de cult al personalității încep cu cuvintele mamă, tată, mami, tati, mămică sau tăticule. Chiar dacă dumneavostra este un ceva folosit spre a exprima politețea, tot o formă incipientă de cult al personalității este. Cultul personalității este creat prin forme de adresare extrem de pompoaseprecum:

• mult iubite și stimate;
• luminăția voastră;
• omul păcii;
• războinicul luminii;
• eroul între eroi;
• cel mai iubit fiu.

Un om care are apetență spre a auzi așa ceva este un om slab. dacă el însuși construiește astfel de formule și se sugerează celor din jur să le folosească atunci când i se adresează, deja respectivul are o problemă undeva la etajul superior.

Numai oamenii slabi acceptă astfel de derapaje ale semenilor lor și mai ales acceptă ca alții să le facă agenda și mai ales să le ofere cadouri, titluri sau să-i omagieze mai ales când nu este cazul. Cultul personalității este creat de cei nenecesari din jurul unui on cu o anumită funcție, tocmai pentru a fi luați în seamă și a-și face loc acolo în echipa sau anturajul respectivului. Numai oamenii puternici au capacitatea de a pune punct apucăturilor ciudate ale acestei categorii de indivizi fără meserie. Respingerea acordării unor titluri academice este semn că omul care primește o astfel de propunere este puternic. Descurajarea screirii de verswuri la adresa sa, descurajarea executării de opere de artă de către cei care speră în a le fi achiziționate producțiile arată ca respectivul este un om și de caracter dar și care știe ce vrea. Altfel, corul lingușitorilor se va îngroșa și aceștia îl vor sufoca.

(30 mai 2016)