De ce mor stațiunile montane?

Am văzut la televizor cum se lamentau niște tanti și niște nene că mor stațiunile de munte. Este adevărat că mor stațiunile de munte. Am fost la Bușteni în anul 2017 și impresia pe care am avut-o a fost că era o stațiune prăbușită. Erau atunci prea multe case noi construite și puse la vânzare, ceea ce arăta că stațunea nu mai prezenta interes pentru nimeni. Chiar la hotelul de 4 stele unde mă cazasem lucrurile nu stăteau bine deloc și am regretat că am luat decizia să vizitez Bușteniul, dar era la Palatul CANTACUZINO expoziția dedicată iei românești după Henri MATISSE.

Stațiunile montane de la noi sunt în halul în care sunt pentru că:

- infrastructura este deficitară; este inuman să faci 7 ore de la București la Predeal,

- hotelurile sunt vechi, mobilierul și lenjeria arată groaznic,

- restaurantele nu oferă nimic special,

- prețurile sunt infernal de mari și nu au nicio legătură cu non-calitatea produselor și serviciilor,

- există senzația că clientul este un fel de sclav la dispoziția celor din HORECA,

- atractivitatea lasă de dorit din toate punctele de vedere, dar mai ales din partea personalului.

Dacă la munte într-o stațiune din Bulgaria acord nota 9(nouă), pentru câteva zile de stat în Poiana Brașov, nota acordată de mine este 5(cinci), diferența mare este dată de calitatea slabă a serviciilor din spațiul mioritic. Numai faptul că în Bulgaria ești întâmpinat să ți se ia bagajele și ești servit cu o cupă de șampanie, spune multe, în timp ce la personalul din spațiul mioritic zâmbetul nu există.

Micul dejun este trist, sărăcăcios și nestructurat, iar cei din HORECA parcă nici nu au văzut ce înseamnă ospitalitate pe la alții pentru a reproduce și ei cât de cât ceea ce e de reprodus aici, căci omul sfințește locul. Toți vor ca alții să facă ceva în locul lor. Statul a dat voucherele de vacanță, iar lucrătorii din HORECA au crescut prețurile automat, fără a pune nimic în acele prețuri umflate, iar ceea ce s-a crezut că este o șansă s-a transformat rapid într-un drept cuvenit, ceea ce a făcut ca posesorii de vouchere să regândească rapid modul de a le folosi, transformând totul într-un fel de sancțiune a celor ce se cred stăpâni peste confortul turiștilor.

Oamenii trebuie să înțeleagă clar că de ei depinde dacă mor sau nu stațiunile montane. Dumnezeu le-a dat oamenilor muntele, peisajele, aerul, frumusețea pădurilor, dar Dumnezeu nu are cum să facă ceea ce oamenii au în îndatoririle lor să facă, adică să muncească, să ofere servicii de înaltă calitate, la prețuri nune, fără lăcomia de a face profituri uriașe prin ne-muncă și prin hoție.


(26 august 2024) 

Istoria sistemului all inclusive la români

În anul 2004 am văzut pentru prima dată cum se comportau turiștii români care cumpăraseră sejururi all inclusive. parcă erau la bombardament. Luau farfurii pe care le umpleau vârf cu bucăți de friptură, din care mâncau doar câteva și restul bucăților le lăsau pentru a fi strânse de personalul restaurantului. Luau alte farfurii pe care puneau bucăți de prăjitură diferite, sub forma unei piramide. Ajunși la mese mâncau una-două bucăți, restul prăjiturilor, rămânând în farfurii, iar personalul restaurantului le aruncau în niște cutii pe roți, pentru a deveni hrană la porci, bănuiesc.

Tot așa se întâmpla și cu băuturile, căci turiștii își umpleau nenunărate pahare cu bere, cu vin, cu sucuri, din care reușeau  să guste doar câte puțin din fiecare, restul paharelor rămânând pe mese, într-un peisaj de-a dreptul dezolant, ca să nu spun sinistru.

Tot timpul mi-am adus aminte de filmele de desene animate cu termitelem aliniate ca o armată, gata-gata să devoreze case întregi. Așa erau și turiștii români de acum 20 de ani. Anul acesta am avut ocazia să-mi văd compatrioți tot la un sejur de tip all inclusive. Comportamentul este mult modificat. oamenii nu-și mai pun farfuriile cu vârf din diferite produse, pentru că au învățat că produsele lor preferate sunt în cantități suficiente și nu există riscul de a nu se sătura. De aceea ei mănâncă mult, dar revin de fiecare dată și-și pun în farfurie cantități apreciabile. În final mai rămân câteva bucățele, dar în niciun caz, grămezile pe care le lăsau predecesorii lor de acum 20 de ani.

Se vede că oamenii au evoluat și istoria are toate șansele să consemneze că sistemul all inclusive este viabil, deși la noi acasă, ase dovedește a nu fi cel nimerit, căci îi duce la faliment pe cei care vor să-l implementeze. În alte locuri de pe mapamond este viabil acest sistem, căci românii vin doar în număr mic și nu produc consumuri care să-i ducă spre ruină pe cei care administrează hotelurile și restaurantele.

(01 iunie 2024)  

Conexiunea la Internet din camera de hotel

Prin anul 2011 când am fost cazat la un hotel din centrul Vienei, am avut surpriza să aflu că accesul meu la Internet era posibil doar din holul hotelului, de la parter, de la recepție. Știam că în hotelurile din Bulgaria accesul la Internet era asigurat de oriunde din hotel, fără a fi nevoie de parolă, la acea vreme.

La ora actuală am văzut hoteluri:

- fără acces la Internet și acestea primesc de la mine nota zero,

- cu acces la Internet doar de pe holul de lângă recepție și primesc de la mine nota 3,

- unde accesul la Internet în cameră  este restricționat la un device și primesc nota 4,

- cu acces la Internet în cameră prin intermediul unei parole și primesc nota 6,

- unde accesul la Internet este liber oriunde în incintă și primesc de la mine nota 8.

Apare problema calității conexiunii. Dacă am o conexiune foarte bună, adaug două puncte. Dacă am o conexiune slabă, nu adaug nimic. Noi trebuie să fim exigenți în ceea ce privește accesul la Internet, căci mulți dintre clienții hotelului au joburi unde lucrează de acasă și acest de acasă, înseamnă și de la hotel.



(03 iunie 2023) 

Ce înseamnă o rezervare bună la un hotel?

Pentru ca o rezervare să fie bună la un hotel, trebuie ca la toate întrebările de mai jos, răspunsurile să fie afirmative.

Corespunde poziția hotelului obiectivelor noastre?

Descrierea de pe Internet corespunde cu realitatea?

Hotelul are parcare proprie?

Camera este ceea ce ne-am dorit?

Corelația calitate-preț corespunde așteptărilor noastre?

Micul dejun este ceea ce ne-am așteptat să fie?

Este liniște în zonă?

Fiecare dintre noi are o imagine proprie despre cum vede o cameră de hotel de două stele, de trei stele, de patru stele și de cinci stele. Noi nu trebuie să fim excentrici și la preț de două stele să pretindem o cameră de cinci stele, cum nici la preț de patru stele să acceptăm o cameră de două sau trei stele, doar pentru că suntem români și străinii au o percepție aiurea față de noi, deși banii noștri sunt la fel ca banii lor.

De regulă, când facem o rezervare avem suficiente informații referitoare la poziția hotelului, la condiții și la preț, iar alegerile noastre sunt foarte clare și de aceea când ajungem la hotel suntem interesați ca în prețul anunțat și uneori plătit, să primim exact ceea ce este stabilit. În 90% din cazuri se întâmplă, dar din cele 10% situații când lucrurile stau altfel, doar în 5% din cazuri se rezolvă, restul de 5% rămân la modul discreționar al recepționerului de a nu rezolva problema.




(03 iunie 2023) 

București - oraș pustiu

Azi 31 decembrie 2022, când am plecat spre GYM, am avut următoarele surprize:
- parcarea din fața blocului era goală,
- la primul stop din traseu eram primul,
- la intersecția cu Mihai Bravul eram primul,
- la intersecția cu REBREANU eram primul,
- în parcare pe linia F erau 27 locuri libere,
- la GYM bătea vântul,
- la cafenea nu erau decât câțiva corporatiști.
Pe toate televiziunile sunt numai văicăreli că lumea nu are bani, dar orașul este pustiu, pentru că bucureștenii au plecat din București. Ca să pleci din București trebuie să ai mașina ta, să ai bani de combustibil, să ai unde să mergi să petreci noaptea dintre ani. București este azi și mâine un oraș pustiu că lumea a plecat să se distreze. Nu se distrează lumea pe mii de euro, dar există distracții și pe bani mai puțini și mulți bucureșteni au acești bani, căci așa cum erau în vremurile de dinainte de 1989 când toată lumea se plângea că nu are de mâncare, dar avea frigiderele și lăzile frigorifice înțesate de mâncare, acum lumea se vaită că nu are bani, dar scormonindu-se prin buzunare, găsește mărunțiș pentru o mică distracție în noaptea de Revelion și bine face.

(31 decembrie 2022)

Teleferic sau Teleferic?

 Am găsit o vedere de demult cu Hotelul Teleferic din Poiana Brașov.

Am făcut și eu în anul 2022 o poză a unui hotel care poartă numele Teleferic.

Au trecut anii și lumea a evoluat. Arhitectura modernă și-a spus cuvântul prin ajustări care probabil au dus la creșterea confortului. Este o demonstrație că există arhitectura cosmetică sau arhitectura de cosmetizare.


(29 noiembrie 2022)

Pe plaja de la Mamaia în vremurile de demult

În vremurile de demult, exista o gândire unitară în abordarea unei probleme și nu făcea oricine ceea ce-l tăia capul, ca în vremurile de azi, când nu există o strategie, nu există un concept și fiecare face ce-i bubuie mintea.

Cuiva i-a venit ideea de a construi hoteluri în Mamaia și așa au apărut primele hoteluri grandioase pentru vremurile acelea, mă refer la perioada 1960 - 1975. 

rau spații generoase între hoteluri.

Era verdeață multă în stațiune.

Sunt sigur că planificarea comunistă nu a fost bună. Numai că planificarea făcută cu măsură duce la lucruri pozitive, căci se face totul cu măsură și nu apar situații disperate, care au scăpat de sub orice control.

Îmi aduc aminte de o poveste: nenea Ghorghe dorește să facă o troiță. Se apucă el de treabă și într-o zi, trece pe lângă șantier lelea Floarea și zice:

- Ce faci Gheorghe, aici?

- O troiță, lele Floare!

- Măi Gheorghe, păi așa se face o troiță?

Și se apucă lelea Floarea să-i dea niște sfaturi, pe care nenea Gheorghe le urmează întocmai. Într-o altă zi, nenea Petre trece și el pe lângă șantier și zice:

- La ce lucrezi, măi, Gheorghe?

- Fac o troiță, măi Petrică!

- Gheorghe, troița se face altfel, măi!

Și se apucă și Petre să-i dea sfaturi, pe care nenea Gheorghe le urmează întocmai. Când troița e gata, Gheorghe îi cheamă pe săteni să vadă troița. Se uitară oamenii la construcție și s-au arătat absolut nemulțumiți de ceea ce făcuse Gheorghe.

- Oameni buni, zise Gheorghe. Ceea ce vedeți este ceea ce ați vrut voi să fac, pentru că am ținut seama de vorbele voastre. Haideți cu mine în câmp să vedeți troița făcută așa cum am gândit-o eu!

Merseră oamenii în câmp și acolo era o minunăție de troiță și o fântână cu apă rece. Oamenii s-au minunat și au ajuns la concluzia că dacă vrea cineva să facă o treabă ca lumea, este bine s-o facă, iar dacă vin unii cu idei, să corecteze ceea ce e de corectat, dar nu mai mult decât e necesar, pentru a nu distruge planul inițial. Exact pe dos s-a întâmplat cu construcțiile haotice din Mamaia, care au distrus conceptul de stațiune și au transformat Perla litoralului românesc, în dormitorul banal al litoralului românesc.

(29 noiembrie 2022)

Oferte pentru REVELIONUL 2023

 Data de 31 decembrie 2022 cade într-o zi de sâmbăta. Înseamnă că dacă oamenii se orientează, vor avea zile libere:
- vineri 30 decembrie 2022,
- sâmbătă 31 decembrie 2022,
- duminică 1 ianuarie 2023,
- luni 2 ianuarie 2023.
În acest context, hotelurile și restaurantele au posibilitatea să-și planifice minivacanțe de 4 nopți de cazare cu destul de multă ușurință. Programul unei minivacanțe va fi următorul:
- sosirea vineri 30 decembrie 2022, după ora 15,00,
- cina,
- prima noapte de cazare,
- micul dejun din 31 decembrie 2022,
- prânzul,
- cina,
- masa festivă de REVELION,
- micul dejun din 01 ianuarie 2023,
- prânzul de după REVELION,
- cina
- a III-a noapte de cazare,
- micul dejun din 2 ianuarie 2023,
- prânzul,
- cina,
- a IV-a noapte de cazare,
- micul dejun din 3 ianuarie 2023,
- încheierea minivacanței și plecarea până la ora 11,00 sau 12,00. 
Pachetele de REVELION sunt descrise cu precizie și se spune clar ce includ. Unele includ:
- 4 nopți de cazare,
- mic dejunul pentru cele 4 dimineți cât se stă în hotel,
- cina festivă de REVELION,
- prânzul din 01 ianuarie 2023,
- cina din zilele de 30 decembrie, 01 ianuarie și 02 ianuarie 2023.
Pentru a da flexibilitate oaspeților, unele pachete nu includ mesele de la prânz din 30 și 31 decembrie 2022 și nici prânzul din 02 ianuarie 2023. 
Ofertele trebuie citite cu mare atenție pentru a vedea exact cum stau lucrurile, care sunt elementele incluse în preț și ce trebuie plătit în plus, pentru a evita surprizele neplăcute. Este important să fie citite comentariile de la REVELIOANELE precedente pentru a nu avea surprize neplăcute, căci carențele din anii precedenți greu se repară în anul curent. Nerespectarea locurilor la mese, restructurarea programului artistic în sensul scăderii calității, prestația slabă a personalului din hotel, de la bar și din restaurant.
În București, masa de REVELION de la restaurante variază de la 900 lei la 1.500 lei.

În stațiunile montane un pachet de 4 nopți ajunge la 7.000 lei, dar trebuie studiat ce include pachetul, căci în multe cazuri nu sunt incluse mesele de prânz și nici unele mese de seara. O analiză aproximativă duce la ideea că un sejur de 4 nopți sare mult de 2.500 de euro pentru două persoane, astfel încât să acopere cazarea și toate mesele de la sosire și până la plecare. Aici nu am inclus elementele de SPA, care au costuri deloc neglijabile.

Față de anul 2019, creșterea prețurilor este cu mult peste așteptări, căci la la un 500 de lei de persoană un REVELION la un hotel de 5 stele din București, este acum cu 50% mai scump ajungând la 750 lei de persoană, unde este inclusă și o noapte de cazare, deci de la 200 de euro de familie la 300 de euro saltul este semnificativ. Eu cred că se va umbla și la calitate. Deja am văzut în legumele la grătar felii multe de cartofi și porții ceva mai mici peste tot. Cred că fără să exagerez, creșterea prețurilor este peste 75% față de anul 2019, căci nu iau etalon anii de pandemie.

Mugur ISĂRESCU s-a mirat că sunt multe mașini de lux care circulă prin București și la peste 8 lei litrul de combustibil. Eu nu mă voi mira dacă după 10 decembrie cine va dori să facă o rezervare pentru seara de REVELION va fi urmărit de neșansă căci toate locurile au fost ocupate.






(20 noiembrie 2022)

Pavillon St. Hubert Gouvieux

 Hotelul este poziționat într-o zonă extrem de pitorească. Personalul a fost amabil.
Lenjeria este curată.
Camera este luminoasă.
Parcarea este civilizată.
Micul dejun este foarte bun.

Nota pe care am acordat-o este 9,50 (nouă și 50 de sutimi).

(16 noiembrie 2022)

Fotelul HELEN din Măgura

Drumul de la București la Măgura este de  300 Km și se face conducând lejer cam în 5 ore. Se trece prin sate, dar satele nu sunt răsfirate. Asfaltul este foarte bun. Multe dintre orașe au centuri și acest lucru face ca drumul să fie lejer.
Hotelul HELEN este o altă lume. Este un domeniu, foarte bine organizat.
Clădirea este solidă. Este bine așezată. Are teren mult. Are verdeață multă și îngrijită. Are parcare generoasă.

Holul de la recepție lasă o bună impresie căci e spațios, e mobilat cu gust. 

Hotelul are lift.

Camera repartizată mie a fost 309 de lângă lift.

Este o cameră mare, luminoasă, cu balcon mare.

Mobilierul este masiv, are pat dublu, are birou, are dulap, are fotolii.

Mocheta este curată.

Numărul de prize este suficient pentru a satisface nevoile celor care vin cu tot felul de echipamente (laptop, ceas, telefon, stick). Lenjeria este albă, curată și ne-refolosită prin întindere, cum se mai obișnuiește ca să n-o schimbe în cazul celor care stau o noapte doar. În dulap sunt halate albe și papuci albi.

Baia e mare, are duș scurgerea fiind excelentă, chiuvetă, oglindă mare. 

Instalațiile sanitare sunt bine întreținute.

Sunt puse la dispoziție prosoapele albe, în gama necesară.

Există consumabile într-un coșuleț, cu tot ceea ce este necesar.

Restaurantul de lângă hotel are preparate de calitate. Am prins o masă festivă și era și muzică acolo, dar nu enervant de tare, ci rezonabilă ca număr de decibeli.

Hotelul are și piscină, dar nu era operațională.

Micul dejun este occidental cu brânzeturi, salate, ouă, produse de carne calde, mezeluri, fructe, suc, apă plată și apă minerală, dulciuri variate.

Cafeaua nu a fost la înălțime.

Hotelul are 9,2 după clasificarea BOOKING ceea ce este un punctaj realist.

Hotelul se află pe DN 11 la numărul 1101 la 9 Km de Bacău.

Se vede că proprietarul hotelului a avut foarte mulți bani să investească. Totul este gândit bine, totul este făcut din abundență, nu dinsărăcie, iar calitatea a tot ce se află acolo este de înalt nivel. El a avut specialiști care au lucrat, căci totul este făcut de mână de om calificat, fără improvizații de niciun fel. Culorile sunt bine alese. Dimensiunile sunt cele care trebuie. Este un ansamblu arhitectural excelent. Ca să dau un exemplu, una dintre clădirile anexe are un perete de geam imens pe parter și etaj, dintr-o singură bucată.

Pe o scară de la 0 la 10 eu dau acestui hotel nota 8,50. Pierderea se datorează calității cafelei de la micul dejun care a fost un fel de pipi colorat, deși servirea a fost elegantă, chiar ceremonioasă. Raportul calitate-preț dacă piscina era operațională se justifica, altfel nu. Alegerea am făcut-o pentru piscină, ceea ce nu a fost să fie, iar motivația nu mă interesează, căci eu vreau să știu că, nu că nu.

(17 iulie 2022)

Ajutorul ctiv către HORECA

Cei din HORECA s-au obișnuit să primească de la stat pomeni fără să facă prea multe în schimb. Îmi amintesc cu voucherele de vacanță cum a fost.

S-au dat vouchere de vacanță la bugetari să stimuleze HORECA.

HORECA a mărit prețurile exact cu cuantiumul voucherului fără să facă nimic.

Oamenii s-au dus în Ro în concedii obligați.

Serviciile nu au crescut nici calitativ nici cantitativ.

Aroganța celor din HORECA a crescut exponențial.

Acum în vremurile de pandemie HORECA nu o duce deloc bine, dar ceea ce am văzut nu mă încurajează să spun lucruri pozitive. La mallul din mahalaua mea la prețul unui meniu am obținut atât de puțini cartofi prăjiți cât nici în visele mele cele mai negre nu mi-am imaginat. La o cafenea tot din mahala unde se dădea și o linguriță de ciocolată, acea linguriță nu mi s-a dat.

HORECA mai are mult de lucru pentru a se rifica măcar la 50% la nivelul vecinilor bulgari care dacă li se cere o limonadă, aceeea este o limonadă făcută cu lămâie adevărată, cu mentă adevărată și mierea sau zahărul se servește alături. Nici cu mujdeiul HORECA nu stă bine căci lor le vine mujdeiul făcut gata ca o apă chioară, cu miros de usturoi, nefiind în stare să facă un mujdei cu maioneză sau cu smântână.

HORECA trebuie ajutată de stat, prin încurajarea cetățenilor. Fiecare familie să primească 300 lei să meargă la HORECA, iar dacă nu-i convine, acel voucher să fie utilizat în luna următoare cu valoare de 200 de lei pentru a cumpăra mărfuri din magazine de alimente, de confecții. În acest fel s-ar pune presiune pe HORECA să facă treabă de calitate și la prețuri decente.

(17 martie 2021)

HORECA se vaită

HORECA înseamnă HOteluri REstaurante CAfenele și acronimul nu vine în niciun caz de la muncă, entuziasm, ospitalitate, calitate și respect.

Respect nu înseamnă să zici că vinzi cafea ILLY și de fapt să pui cafea de cea mai proastă calitate.

Respect nu înseamnă să spui că nu merge POS-ul și să impui cash fără a da chitanță la hotel.

Respect nu înseamnă să oferi mâncare din carne împuțită pe post de mâncare acum pregătită.

Respect nu înseamnă să ceri prețuri nesimțite pentru servicii pe care nu le-ao oferit.

Respect nu înseamnă să să fii țepar și să pui clientul în situații delicate că aștepți ca milogul bacșișul.

Respect nu înseamnă să schimbi camera fără să anunți, pentru noaptea următoare.

Respect nu înseamnă să să servești prafuri de 50 bani la preț de 40 de ori mai mare lșa cappuccino.

Respect nu înseamnă să pui frișcă la tub pe post de frișcă proaspătă într-o așa-zisă cafea vieneză.

Respect nu înseamnă să  vinzi o sticlă de bere la de 7 ori prețul din market.

Respect nu înseamnă să oferi pizza cu margine de peste 4 cm fără nimic pe ea.

Respect nu înseamnă să spui că limonada îți vine preparată și nu o ai neîndulcită.

Respect nu înseamnă să spui că mujdeiulapă chiaoră așa vine pregătit că tu nu-l faci singur.

Respect nu înseamnă să nu vină 4 zile cineva să-ți ia gunoiul din cameră.

Respect nu înseamnă să dormi pe un cearșaf neschimbat, ci doar întins.

Respect nu înseamnă să pută a closet camera ce ți-a fost dată pentru 3 nopți.

Respect nu înseamnă să ți se ofere margarină pe post de unt la micul dejun.

Respect nu înseamnă să bubuie boxele seara la masă, când de fapt vrei o muzică în surdină.

Respect nu înseamnă să să fiu tratat ca un gunoi, deși tot ce consum plătesc.

Respect nu înseamnă să plătești 50 lei pentru o mcafea și ospătarul să fugă cu diferența.

Are de gând vreun cârcotaș din HORECA să facem un test inopinat pentru a le dovedi că totul e o farsă și că înainte de a cere, trebuie să dea. COVID 19 le-a arătat cine sunt și câte parale fac, pentru că disprețul arătat clientului bate cele mai tari recorduri în materie din toate punctele de vedere și mai ales la raportul calitate/preț. Mai întâi HORECA să ofere și mai apoi să ceară.

(29 mai 2020)

O penibilă din așa-zisa industrie a ospitalității

Acum, în dimineața de 20 martie 2020 pe la ora 8,30 pe Antena 3 o tipă de la malul mării, când se vorbea că turismul este în colaps, zicea ca:

- oamenii să nu aibă posibilitatea să-și retragă banii,

- statul să ofere vouchere în contul banilor plătiți operatorilor privați,

- oamenii să aibă posibilitatea să-și decaleze vacanțele.

este exact optica de hoți pe care mulți operatori au practicat-o atunci când au mărit prețurile serviciilor exact c valoarea tichetelor de vacanță, pentru a nu face nimic, dar pentru a-și umple buzunarele prin nemuncă.

În mod normal, tipa de la malul mării trebuia:

- să spună oamenilor că dacă vor, li se returnează banii fără reținerea de comisioane,

- să fie solidară cu clienții aflați în autoizolare,

- să se bazeze pe sprijinul statului nu pe jecmănirea clienților și a statului,

- să transmită un mesaj de încurajeare pentru toată lumea.

Ea a ales să spună ceea ce este obișnuită să spună, căci vorbele reflectau mentalitatea ei de lucrător într-un domeniu unde pe primul plan este profitul nemuncit și în niciun caz respectul pentru client, care în mentalitatea ei nu este oaspete, ci servitorul care plătește pentru nimic, pentru non-calitate. Să-mi amintesc de câte restaurante s-au închis sau au fost amendate pe litoral anul trecut pentru că aveau alimente alterate?

(20 martie 2020)

Un eșec prognozat demult: voucherele de vacanță

Voucherele de vacanță acordate celor 1,2 milioane de bugetari au fost considerate baloane de oxigen pentru turismul românesc, crezându-se în mod idilic, nerealist și bizar că:

- turismul se va dezvolta,

- va exista un efort de creștere a calității în turism,

- bugetarii vor fi și ei mulțumiți cumva,

- va exista un start bun pentru mediul privat.

Realitatea a fost cu totul alta, căci în loc să se producă acel salt calitativ așteptat de toată lumea, au crescut prețurile la serviciile oferite turiștilor, comportamentul mediului privat fiind de cu totul altă natură decât cel prognozat de cei care s-au gândit la voucherele de vacanță.

În opinia mea, voucherele de vacanță s-au dovedit un eșec întrucât nu a fost creată o bază reală de stimulare și de cointeresare a celor din turism, ci a însemnat o direcționare unilaterală și mai ales obligatorie, a unor resurse, în detrimentul adevăraților beneficiari care erau de fapt bugetarii, deveniți obligatoriu turiști. 

Dacă erau create condiționalități care să-i facă pe prestatorii de servicii de turism să se lupte cumva pentru a intra în posesia voucherelor de vacanță, treaba ar fi stat cu totul altfel.

Experiența nefastă a reducerii TVA-ului la alimente și la servicii, care nu a însemnat niciodată reducerea prețurilor la raft, ci îmbogățirea comercianților, ba mai mult, însoțită de scăderea calității produselor, ar fi trebuit să dea de gândit celor care au venit cu voucherele de vacanță, în ideea de a impune opțiuni, dând bugetarilor posesori de vouchere de vacanță posibilitatea de aopta, de a-și spune cuvântul în legătură cu nivelul de calitate și mai ales cu corelația calitate-cost pentru pachetul oferit de prestatorii de servicii.

N-ar fi stricat câtuși de puțin dacă voucherele nu s-ar fi numit doar vouchere de vacanță, ci s-ar fi creat posibilitatea ca beneficiaul unui voucher fie să meargă în concediu, fie să cumpere mobilă, fie să cumpere un electrocasnic. Tot în aceeași linie, dacă voucherele ar fi fost acceptate de bănci cu posibilitatea de a forma un fond definit cu niște restricții de retragere a banilor, parcă i-ar fi pus pe cei din turism să fie un pic mai responsabili în deciziile lor.

Era un fel de concurență și cu siguranță toți ar fi căutat să facă oferte atractive, nu să se comporte cu nesimțirea și aroganța de care au dat dovadă unii prestatori de servicii din turism în raport cu bieții oameni care în loc de vacanțe au avut parte de câte un calvar nemeritat.

Concluzia: trebuie oferite opțiuni, ca bugetarii să se simtă puternici, iar beneficiarii de vouchere să le merite prin ceea ce fac și nu să le considere un dat.

(05 octombrie 2019)

Ce nasolii vedem în camerele de hotel de la noi

Am mers prin nenumărate orașe de la noi și de fiecare dată am stat la hotel și niciodată nu mi s-a întâmplat să găsesc o cameră impecabilă să zic: e de nota 10! De fiecare dată am găsit ceva care mi-a sărit în ochi și despre acestea, pe care eu le numesc nasolii voi scrie, doar enumerându-le, deși știu la cel hotel mi s-a întâmplat și câte stele avea hotelul. Lucrurile rele rămân și nu se șterg cu unacu două.

Nasolelile identificate de mine până acum sunt:

- lenjerie ruptă;

- lenjerie mototo lită;

- lenjerie nespălată;

- lenjerie izinită;

- lenjerie pătată;

- lenjerie gofrată să nu se vadă că e murdară;

- cuvertură pătată;

- cuvertură arsă cu țigara;

- mochetă desprinsă;

- mochetă foarte uzată;

- mochetă pătată;

- mobilă dezmembrată;

- mobilă zgâriată;

- mobilă care scârțâie;

- becuri lipsă;

- pereți scorojiți;

- păianjeni pe pereți;

- ferestre nespălate;

- ștucaturi ciobite;

- tablouri prăfuite;

- pahare ciobite;

- scrumiere nespălate;

- umerașe lipsă;- gândaci care mișună noaptea;
- țânțari din lipsă de plase la ferestre;
- perdele rupte;
- draperii decolorate și desprinse din inele;
- lumini chioare;

- halate refolosite nespălate;

- prosoape neschimbate;

- gel și șampon lipsă care se pun doar la cerere;

- săpun de mâini folosit;

- cabina de dus neetalșă;

- scurgerea de la duș înfundată;

- lipsă uscător păr;

- lipsă perie WC;

- lipsă deodorant WC;

- ventilator WC zgomotos sau defect;

- hârtie igienică cu porția;

- lipsă apă caldă;

- presiune nesatisfăcătoare la apă;

- prosoape pestrițe;

- prosoape colorate să nu vezi că sunt murdare;

- miros oribil în baie;

- miros de stătut sau de fum de țigară în cameră de nefumători;

- lipsă prosop picioare.

Mai sunt multe alte nasolii, dar pe măsură ce mi le voi reaminti sau le voi identifica, le voi include aici, căci a da note la un hotel înseamnă a șine seama de aceste lucruri neplăcute. Ce nasolii vedem în camerele de hotel de la noi trebuie să enumăr pentru a ști ce nu trebuie să se întâmple, mai ales când e vorba de a plăti confort care nu există. Multe hoteluri nu au proceduri de a întreține camerele și nici personal instruit care să vadă tot timpul ce trebuie făcut ca să nu apară disfuncționalități de niciun fel. Dacă personalul ar fi instruit și dacă managerii ar fi preocupați și de clienți cât de cât, nu s-ar ajunge la situații neplăcute, căci niciun client nu e nebun să repete o situație neplăcută, revenind într-un hotel unde a avut un coșmar, căci bănuies că nimeni nu este masochist..

(01 iuni1 2017)