Showing posts with label băutură. Show all posts
Showing posts with label băutură. Show all posts

Thursday, May 30, 2024

Prostia de la volan

Se vorbește foarte mult pe posturile de televiziune despre accidentele groaznice produse în trafic de către șoferi:
- drogați,
- bețivi,
- inconștienți,
- teribiliști,
- neatenți,
- adormiți,
dar de fiecare dată comentatorii uită să vorbească de cauza cauzelor acestor accidente și anume: prostia.
Să nu-mi spună mie nimeni că-l dă afară din casă inteligența pe șoferul care se crede zmeu și pleacă cu mașina la distanțe mari, fără a fi odihnit, fără a se opri să se odihnească, șofer care adoarme la volan și produce acea categorie de accidente în care el și familia lui pleacă spre ceruri.
Să nu-mi spună mie nimeni că-l dă afară din casă inteligența pe șoferul care fără să se asigure se angajează într-o depășire și produce o coliziune frontală a bolidului pe care-l conduce cu o altă mașină al cărui șofer nu a avut timpul necesar să facă manevra care să evite nenorocirea.
Să nu-mi spună mie nimeni că-l dă afară din casă inteligența pe șoferul care se urcă fie băut, fie drogat, fie amândouă și pleacă pe drumurile publice, fiind un adevărat pericol, dar în foarte multe din cazuri, prin accidentele pe care pe produce, acest șofer chiar este un pericol.
Să nu-mi spună mie nimeni că-l dă afară din casă inteligența pe individul care nu are permis de conducere, dar care se urcă la volan și pleacă să-și dovedească lui că este cineva, dar în final își dovedește cât de prost și de inconștient este.
Trebuie spus că prostia este o boală, dar nu este o boală incurabilă. Pentru ea există tratament prin educație atentă, perseverentă și continuă. Există metode prin care oamenii proști se transformă în oameni care gândesc, nu mult, dar suficient pentru a evita erorile grave de la volan, prin instituirea de mecanisme și automatisme care instaurează mugurii prudenței și protecției propriei persoane, prin evaluări de risc.





(31 mai 2024)

Monday, January 30, 2023

Păcatul beției

Unii spun că alcoolismul este o boală. Nu-i contrazic. Am văzut prea mulți bețivi la viața mea, de nu mai știu să cred că beția este o boală, este un nărav, o slăbiciune. Eu cred că beția este un păcat și cel ce se îmbată, păcătuiește din toate punctele de vedere.
Bețivanul păcătuiește față de copilașii săi, căci ia mâncarea de la gura lor s-o dea pe băutură.
Bețivanul păcătuiește față de muierea lui, căci nu-și mai joacă rolul de bărbat la pat.
Bețivanul păcătuiește față de semenii lui căci iese în lume împleticindu-se.
Bețivanul păcătuiește căci își dă drumul al gură și spune ce gândește el cu adevărat despre cei din jurul lui.
Bețivanul este bețivan mai întâi că este zgârcit și lacom.
Am văzut indivizi care dacă era vorba să bea din băutura lor, erau foarte cumpătați. Zgârcenia îi domina cu severitate. Când însă erau invitați și li se oferea băutură, nu se mai opreau căci lăcomia din ei își spunea cuvântul.
Sunt meserii unde bețivanii nu ies în evidență.
Sunt meserii precum cea de profesor, cea de doctor, cea de șofer, unde bețivanul produce dezastre.
După părerea mea, bețivii sunt oameni slabi. Ei nu au puterea de a trece peste încercările vieții și chipurile își îneacă necazul în băutură. este un fel de a zice, dar ei beau că nu au capacitatea să meargă mai departe, să facă următorul pas. În loc s-o ia la fugă, așa cum fac lașii, merg să se altoiască cu sticla de băutură, care tot lașitate este, dar pe o altă cale, cacă bețivii așteaptă milă, așteaptă îngăduință și chiar iertare. Ei spun că nu-și mai amintesc ceea ce au spus când aburii lui Bachus le întunecaseră gândirea, dar nu este așa, căci tot ce spun ei au gândit înainte, dar neavând curajul de a spune marile adevăruri, își crează contextul și își dau drumul după ce se îmbată. Spun acestea căci am verificat totul. Unui bețiv i-am reamintit niște chestii și i-am spus ce i se va întâmpla dacă va repeta scena. Din acea clipă nu a mai recidivat. Înseamnă că atunci când era treaz, nu mai stoca așa-zise adevăruri despre mine pe acre beat, le-ar fi debitat.  dacă totuși avea în caul lui ceva, beat fiind, gândea și-și reprima zicerile care i-ar fi atras consecințe neplăcute.

(30 ianuarie 2023)

Monday, December 13, 2021

Băutura în folclorul mioritic

Dacă în anii crunți de frig și lipsuri ai comunismului, folclorul nou cânta:
- bucuria muncii,
- dragostea de patrie,
- iubirea de partid,
- pământurile înfrățite,
- productivitatea muncii,
după 1989, folclorul s-a deplasat spre teme actuale, specifice noii societăți în care au apărut inegalitățile dintre indivizi, unii devenind bogați, alții rămânând săraci. Cântecele au început să trateze exodul spre țările bogate, noile obiceiuri date de ieftinirea alcoolului pur și producția țuicii în cazanele improvizate.
Roberta MICLĂUȘ are cântecul Am cazan, am și horincă, unde zice:
Trage ceteraș pe strune,
C-au venit zilele bune.
Am cazan, am și horincă,
Pot ca să mă scald în ea,
Zi de zi beau câte o sticlă
Și nimic nu m-a durea.
Petrică MÎȚU STOIAN avea cântecul Coace doamne prunele, care zice:
Coace Doamne, prunele
Să umplem cazanele,
Să curgă rachiu pe țavă,
Să beau cu mândruța dragă.
Hai să bem un păhărel,
Numai unul mititel.
Maria CIOBANU și Ionuț DOLĂNESCUau avut cântecul Nu mai bea copile, care zice:
Astăzi este sărbătoare,
Iar mă-mbăt, iar sparg pahare,
Iar strigă maica la mine: 
Numai bea copile!
Nu mai bea că ți-o fi rău
Și-o fi vai de capul tău,
D-aia muica-ți zice-așa,
Măi copile nu mai bea!
Liviu VASILICĂ avea cântecul Mult mi-e Gheorghe băutor, care zice:
Mult mi-e Gheorghe băutor,
Mi-a băut două comori,
Și-o casă din căpriori,
Și-ar mai bea, Gheorghe-ar mai bea,
Dar l-a lăsat muierea,
Singurel cum o putea
Și-ar mai bea, Gheorghe-ar mai bea.
Ioana RADU, Constantin LĂTĂREȚU, Ileana SĂRĂROIU, Romica PUCEANU, Florin SALAM, Nelu PLOIEȘTEANU aveau cântecul Cine-a pus cârciuma-n drum, cântec care care zicea:
Cine-a pus cârciuma-n drum,
N-a pus-o că-i om nebun,
Și-a pus-o că-i om cu minte,
Cine intră-n ea să cânte, 
Cine-a făcut crâșma-n sat
Ăla a fost om blestemat,
Că de-o fi ca să mă-mbăt,
Toate mândrele mă văd.
De la interpret la interpret au existat diferențe de nuanțe în evoluția textului, dar per total mesajul este acelaș, chiar dacă s-au înregistrat și modificări ale ritmului. Esența a rămas aceeași.
Maria TĂNASE avea cântecul Nici acela nu-i ficior, care zicea:
Și-o ceată de buciumari,
Mi-a ieșit în drum cu pari,
Eu cu peana de la clop,
Pe toți i-am făcut boloc.
Cu-o rugină de cuțit,
Pe toți i-am făcut nimic.
Nici acela nu-i ficior,
Care n-are la picior,
Cinci cuțite și-un pistol
Și-o sticlă de monopol.
Tot Maria TĂNASE avea cântecul Botelcuța mea care zicea:
Mama mea când m-a făcut
Mi-a legat sticla de gât
Și mi-0a zis cu jurământ
Să n-o desfac de la gât.
....
Mă opresc
Și le vorbesc,
Cu câte-o dușcă-i cinstesc.
Și doar nu-i păcatul meu,
Mă poftește, beau și eu.
În concluzie, băutura este prezentă la noi în folclor, căci omul cântă cu tot felul de ocazii, dar chefurile sunt unele dintre ocaziile cele mai nimerite unde omul ciocnește un pahar de vin sau de tărie și este normal ca în acele momente să se audă și texte în care palinca, horinca, țuica și vinul să apară explicit. Vor veni vremurile când folclorul nostru va cânta și despre whisky, cocktail, vodcă, Bloody Mary, margarita sau diferite mărci de bere, căci folclorul trebuie să reflecte dinamica gusturilor neaoșe românești din spațiul mioritic.








(13 decembrie 2021)




(13 decembrie 2021)