Eroarea mea...

Am participat în zilele de 22 și 23 februarie 2025 într-un juriu pentru evaluarea unor proiecte făcute de elevi. De două ori m-am adresat greșit zicând:
- Să ne spună domnișoara...
Atunci colegii de echipă a izbucnit în râs pentru că domnișoara era de fapt un tânăr elev, un cavaler, dar ca și ceilalți colegi fete și băieți, purta pantaloni, numai că avea părul foarte lung și aranjat asemeni colegelor sale.

La sală unde merg, sunt bărbați cu părul lung, cu plete, cu coc, cu codițe, numai că toți snt maturi și mulți dintre ei au barbă stufoasă sau mai scurtă, pe care o ajustează cu briciul sau cu aparatul de ras, dar nu mă pun în dificultate, căci am suficientă informație să știu să mă adresez corect. 

În zilele de 22 și 23 februarie 2025 am făcut două erori și stau și acum să mă gândesc pentru a găsi acea formulă care să nu mai nască niciun fel de zâmbete atunci când doresc să mă adresez cuiva, fără a greși așa cum am greșit în acele zile, chiar dacă nu am informații suficiente, din moment ce persoanele nu se recomandă în prealabil.

 

(24 februarie 2025)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Dumitra lui ZDRÂNC

ZDRÂNC era porecla lui taică-său. Ea se numea Dumitra și ca s-o recunoască lumea, i se zicea Dumitra lui ZDRÂNC.  Era o femeie negricioasă. Avea dinții zâmbați și mergea ca naiba. Nici pricepută la muncă nu prea era Dumitra lui ZDRÂNC. Femeile din mahala o compătimeau și nici nu-și imaginau că vreun bărbat se va uita vreodată la Dumitra.  Îi ieșiseră și fire de păr alb lui Dumitra pe cap și de măritiș nu avea cum să fie vorba, deși Dumitra lui ZDRÂNC avea casă, avea bănuți, avea și ceva pământ, numai bună de măritat era. Dar bărbații nici bețivi, nicu care stătuseră la pușcărie, nici tâmpiți, nici puturoși nu se lipeau de Dumitra de parcă era dată cu gudron.

O vecină a observat cum Dumitra lui ZDRÂNC a început să se împlinească și din scobitoarea negricioasă care era ea dintotdeauna a început să se schimbe. Azi așa, mâine încă un pic, până când Dumitra lui ZDRÂNC a ajuns cu burta la gură. Unele femei răutăcioase au zis că vreunuia i s-o fi făcut milă de ea și a lăsat-o grea. Dumitra lui ZDRÂNC a născut un băiat frumos foc. Copilul a crescut. Era mai mic decât mine cu doi ani. Ne vedeam pe malul Argeșului. Făcea și el ce făceam toți băieții. Noi aveam tați, numai el nu avea tată. dar pentru noi nu conta. Știu că într-o zi când am plecat de la școală, am văzut un bărbat lare l-a urmărit mult timp cu privirea pe băiatul lui Dumitra lui ZDRÂNC. După mulți ani, când am venit într-o vacanță de la facultate, l-am întâlnit pe băiat pe Strada Mare alături de un bărbat cărunt. A venit băiatul la mine și mi l-a recomandat pe tatăl lui. Avusese din ce să iasă un băiat așa de frumușel. M-a impresionat mult cum oamenii se caută și se regăsesc, dacă-și doresc, pentru a trăi fericiți că merită, când vor.


(02 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Nicu a lu ' GAZELA

Nicu a lu ' GAZELA era potcovar. Era un potcovar tânăr care învățase meserie în alt oraș. Se pripășise la noi în mahala de când a cunoscut-o pe muierea lui, pe Gazela, cu care trăia deja, fără voia părinților ei, la început. Când au văzut oamenii că Nicu își face baraca lui și  face potcovărie cu mulți clienți, că are ucenici, au schimbat părerea despre cel care le  era ginere.

Tot mai aveau ei un ghimpe față de Nicu pentru făcea el ce făcea și se lăsa descoperit în treburi pe care bătrânii n-ar fi trebuit să le vadă. Când se văitau ei pe colo și pe colo, toți le atrăgeau atenția că sunt și ei tineri, fără minte și că ei au uitat prea repede că au fost și ei tineri.

Îmi aduc aminte că într-o seară Nicu avea mult de muncă și ca să grăbească făcutul de potcoave pentru a doua zi a trecut și el la datul cu barosul în fierul înroșit. A făcut o mișcare greșită și barosul a scăpat în zona făloșeniei, provocându-i mare deranj de a trebuit să vină salvarea. Femeia de pe salvare i-a desfăcut pantalonii, a mers mai departe până a văzut ce era de văzut. Acolo mai erau și alți gură-cască. I-a făcut lui Nicu o injecție, i-a zis să pună comprese reci și în două-trei zile va fi ca nou. Eu nu am fost acolo, dar ceea ce am scris aici este din auzite. Știu însă că a doua zi, la potcovărie, Nicu mergea de parcă. ar călca pe coji de ouă și nu ar vrea să se spargă nicio coajă. M-a impresionat Nicu pentru că tot timpul se întreba dacă va mai face copii. Teama i s-a risipit rapid, că moștenitorul i-a venit în mai puțin de un an și jumătate de la incident.


(01 aprilie 2023)