Minodora CINTA, un stomatolog de excepție

Sunt mulți ani de atunci. Să zicem că era între 1972-1975. Aveam o problemă la o măsea și din întâmplare am ajuns la cabinetul de stomatologie de la Policlinica 23 August din Pantelimon, căci acolo aveam locuința. Pe atunci nu era ca acum, când ai posibilitatea să mergi oriunde, la câte cabinete stomatologice sunt în București.

M-am prezentat la stiomatolog. Era o doamnă care avea în jur de 50 de ani. Mult mai târziu am aflat că se numea doctor Minodora CINTA și că mai lucra colegului meu Gigel SABĂU o ceva de care el era foarte încântat. Doamna doctor Minodora CINTA mi-a explicat ce ar fi bine să fac. Adică o operație, prin care să reteze rădăcinile unei măsele din laterala maxilarului. Am acceptat. Mi-a fost o frică teribilă. Operația de vreo două ore a decurs bine. Mă așteptam să mi se umfle falca, să am dureri. De frică am dormit după ce am luat tetraciclină. În timp am aflat că doamna doctor Minodora CINTA nu era un stomatolog oarecare, ci:

- avea o vastă experiență;

- lucrase la sanatoriul TBC Pantelimon;

- făcuse nenumărate intervenții chirurgicale;

- avea o mână sigură și puternică;

- primise aprecierile unor mărimi ale zilei.

Am continuat să lucreze o serie de aspecte și numai faptul că m-am mutat din Pantelimon în iarna lui 1975 a determinat să răresc vizitele pentru a-mi soluționa problemele. Este și cauza din care mai târziu am avut grave probleme cu dantura, exact problemele pe care doamna doctor Minodora CINTA mi le-a prezis decenii în avans. 

Povestea doamna doctor că avea un fiu și pentru că era doctor, învățătorii nu prea se preocupau de ceea ce învața puștiul, dar îi dădeau note foarte mari. S-a întâmplat să meargă cu el pe munte și băiețelul, a citit pe un indicator Monte Rosa în loc de Muntele Roșu, ceea ce a făcut-o pe doamna doctor să realizeze că ceva este în neregulă. A săpat mai adânc și a văzut că acolo erau lipsuri serioase. Toată vara a muncit energic să recupereze ceea ce la școală copilul, fără voia lui nu învățase. An mai târziu, am văzut un doctorand cu rezultate foarte mișto, nu era în stare să înceapă o problemă și s-o ducă la bun sfârșit. Mi-am adus aminte de Monte Rosa și l-am luat din scurt: Văzând că părinții lui nu sunt doctori, i-am spus că precis, la liceu învăța unde părinții lui erau profesori. Așa era. Sunt situații în care părinții, dorind să-și ocrotească copiii le fac rău asigurându-le o protecție nejustificată. De la doamna doctor Minodora CINTA am învățat că pentru a le face bine copiilor, trebuie ca acestora să li se spună în față, chiar dacă unora le pare o mare cruzime, acele adevăruri care să le fie învățare de minte în a se aprecia și mai ales în a se autoevalua nu după cum îi văd părinții, ci după cum îi percepe societarea. Am avut și am și acum adimirație pentru doctorul stomatolog Minodora CINTA, ca om, ca meseriaș și mai ales ca atitudine!

(14 aprilie 2017)

Dantura lui A.L.

C. L. apare excesiv de des la televizor. Nici nu știu ce zice, dar zice. Nu înțeleg nimic, pentru că în loc să ascult ce zice, eu îi analizez dantura absolut nelucrată. La banii lui, ar fi trebuit să aibă o dantură dacă nu de vedetă de film american, cel puțin una curățată cu atenție de un stomatolog foarte bun. Eu am niște chestii care mă distrag, precum:

- mâneca descusută sub braș a Patriciei Kaas la concertul de la București plătit de o rețea de mobile;

- un student care scrie cu stânga și stă în primul rând când eu predau cursul, fără a citi de pe foi;

- persoanele care mestecă gumă când eu vorbesc liber;
- ciorapii cârpiți la balerini;
- nasturele rupt de la sacoul unui orator plin de el;

- musca de pe fruntea unui invitat la un show tv.

Respectivii chiar dacă sunt superbi, chiar dacă spun lucruri nemaipomenite, pe mine m-au pierdut. Au ei un nu știu ce, care mă fac să mă concentrez pe altceva și ei chiar dacă spun lucruri geniale, nu-i mai urmăresc pentru că nu am capacitatea să mai fac și acest lucru din moment ce întreaga mea atenție este concentrată pe un detaliu absolut nesemnificativ. Acum este dantura lui A. L. personaj deloc sărac în condițiile în care stomatologia are progrese excepționale și nici durerile nu mai sunt cele de acum 30 de ani. Am mai văzut un domn care tot așa are o problemă cu partea dreaptă de sus a danturii, dar cred că este în lucru. Nici dantura lui Ion Iliescu nu era fără cusur, tocmai pentru că era perfectă, inuman de perfectă.

În opinia mea, dantura îl definește pe fiecare dintre noi 100%. Unul cu bani și fără dinți în gură este un fricos. Unul cu bani și cu o dantură naturală și îngrijită este omul care știe ce vrea de la el și va cere și altora lucruri importante. Unul fără bani dar cu dantură ca lumea este sănătos și de aici începe orice dialog. Omul fără dantură bună, va ține mâna la gură când vorbește, arătând și o notă de falsitate. Omul cu bani și cu dantură neîngrijită și pe care și-o mai și expune, arată cât de mult îi disprețuiește pe cei din jur.

(03 februarie 2017)