1000 de oameni care m-au dezamăgit: Gavril DEJEU

Gavril DEJEU este acum un bărbat de 90 de ani.
Gavril DEJEU a fost deputat ales pe listele PNȚCD în 1002 -1996 și 1996-2000.
Gavril DEJEU este absolvent al Facultății de Drept de la Universitatea BABEȘ-BOLYAI din Cluj.
Gavril DEJEU a devenit membru PNȚCD din 1990.
Gavril DEJEU a fost ministru de interne în intervalul 12 decembrie 1996 – 21 ianuarie 1999.
Gavril DEJEU a publicat în anul 2011 cartea România pe orbita reformei.
Gavril DEJEU m-a dezamăgit de cum a gestionat treburile ministerului de interne, căci era un om ruginit, ancorat în metode vechi ineficiente, care au creat mari probleme profesioniștilor din minister. Aveam prieteni care se plângeau de modul său de a conduce încâlcit, ineficient și dictatorial.

Gavril DEJEU m-a dezamăgit că el era tot timpul încruntat și nemulțumit de parcă-i ploua și ningea tot timpul.

Gavril DEJEU m-a dezamăgit că nu era bun conducător, din moment ce minerii și-au bătut joc de el, de măsurile lui la mineriada din ianuarie, când minerii au străpuns barajele de pe Valea Jiului.

Gavril DEJEU m-a dezamăgit că de pe poziția lui de ministru de interne nu a interpretat corect mesajele venite din teritoriu și nu a luat măsurile care trebuiau pentru a preîntâmpina inflamarea lucrurilor ca minerii să plece din nou spre București.

Gavril DEJEU m-a dezamăgit că a rămas în guvernele conduse de doi premieri foarte slabi, fără să-și dea seama că multe oale se vor sparge în capul său din cauza indeciziilor de la vârf.

(29 octombrie 2022) 

Mihai TUDOSE, al douăzeci și unulea prim-ministru postdecembrist

Cine-l auzea vorbint pe Mihai TUDOSE, credea că peste cinci minute va îmbrăca salopeta, va încălța cizmele de cauciuc și-și va pune cascheta să meargă la echipa lui de drumari, să continue să toarne asfaltul pe ultimii metri ai autostrăzii Bucureși-Btașov via Comarnic, întrucât mâine premierul va veni să taie pamblica, vorma ăluia de la Educație.

În realitate, Mihai TUDOSE, al douăzeci și unelea prim-ministru postdecembrist, avea agenda lui și aparițiile lui la Tv erau doar de fațadă, doar de abureală. Nici nu avea cum să fie altfel din moment ce făcuse oarece studii pe la Bălți și scrisese o carte prefațată de.

Că și guvernul lui a zburat, nu mai era ceva neobișnuit. Ziceau bârfitorii că el avea dublă comandă. Eu nu cred. Cred doar că Mihai TUDOSE, al douăzeci și unelea prim-ministru postdecembrist, atât era în stare să facă. Și degeaba ceri cuiva să facă mai mult decât el este în stare să facă. Și mie mi se cer niște chestii și este omenește să nu fiu în stare să le fac. Eu zic din prima că nu sunt în stare. Sunt inși care spun că fac, că dreg, dar în realitate, limitele lor îi determină să nu facă și să nu dreagă. Așa a fost și cu încruntatul și gravul Mihai TUDOSE, al douăzeci și unelea prim-ministru postdecembrist. Bine c-a plecat și ne-a lăsat în pace, în durerea noastră sau mai exact, a plecat și m-a lăsat în durerea mea de pensionar, care însă nu stă la mila acestui nefericit sau a altora de teapa lui, care joacă tontoroiu și țara nu progresează.

(22 iunie 2018)

Sorin GRINDEANU, al douăzecelea prim-ministru postdecembrist

Sorin GRINDEANU, al douăzecelea prim-ministru postdecembrist a avut din partea mea mari așteptări. S-a comportat ca un școlar ținut de bunici de mână tot timpul. La sfârșit a avut o ieșire nasoală, neștiind până unde să întindă coarda. Credeam că bănățenii nu ling unde scuipă. Nu e așa. Pacea cu Liviu DRAGNEA îmi arată că m-am înșelat, vai de capul meu. Despre acest guvern nu zic că a făcut mare brânză. Nici nu a avut timp și nici nu a fost în stare să alerge că avea plumb în picere.

(22 iunie 2018)

Dacian CIOLOȘ, al nouăsprezecelea prim-ministru postdecembrist

Despre Dacian CIOLOȘ, am scris mai multe articole. El este al nouăsprezecelea prim-ministru postdecembrist agreat de prezidentul Klaus IOHANNIS, care în sfârșit, începând cu 17 noiembrie 2015 avea guvernul lui, atât de mult dorit. Dacă Dacian CIOLOȘ ar fi avut rezultate precum:

- returnarea banilor furați în 2010,

- construirea de autostrăzi,

- creșterea nivelului de trai,

- dublarea salariului minim,

- intrarea în zona euro,

- însănătoșirea reală a justiției,

- atragerea fondurilor europene,

aș fi zis că acesta este omul providențial, deși se zice că ardelenii sunt ei mai înceți, dar sunt foarte temeinici.

Nu a fost așa, drept dovadă au stat rezultatele zdrobitoare de la alegeri care au măturat guvernul Dacian CIOLOȘ și au spulberat pe termen lung speranțele prezidentului de a avea guvernul lui. Guvernul Dacian CIOLOȘ a demarat prost, dacă-mi aduc aminte prestația catastrofală a une doamne sau prin propunerea unui manechin la sănătate. Despre eficiența miniștrilor săi nu am cuvinte speciale dacă iau în calcul tărășenia cu sculptura sau cu scandalul de la ONB, dar și cu nivelul fondurilor UE. Îl curtau Dacian CIOLOȘ atât PNL cât și USR, dar el nu a găsit normală apropierea de ei, căci planul lui Dacian CIOLOȘ este pe termen lung, referitor la anul 2019. Ardeleanul, tot ardelean. Admirație!

(22 iunie 2018)

Sorin CÂMPEANU, al optsprezecelea prim-ministru postdecembrist

Sorin CÂMPEANU a fost premier între  5-17 noiembrie 2015, timp în care omuln-are timp măcar sp respire, mai ales că la ușă aștepta succesorul agreat de prezident, adus pe aripile vântului taman de la Brussels. Mișcările politice în care a fost angrenat Sorin CÂMPEANU arată că și el ca și mulți alții sunt parte a unui scenariu scris de o mână umană, dar nevăzută și pe care neinițiații o numesc destin.
Sorin CÂMPEANU, al optsprezecelea prim-ministru postdecembrist vine din mediul academic și are comportamentul specific acestuia, urmărind cu o oarecare delicatețe și înțelegere toate frământările scenei politice, alegând cu grijă locul unde să se implice.

(22 iunie 2018)

Gabriel OPREA, al șaisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Profesorul universitar doctor și general cu patru stele al armatei române, Gabriel OPREA, a fost premier al României între 22 iunie  și 9 iulie, dar și în perioada  29 iulie și 10 august din anul 2015. În una dintre aceste zăboviri ale lui Gabriel OPREA pe funcție, s-a produs creșterea astronomică a salriilor unor demnitari. Din motive pe care eu nu le cunosc, Gabriel OPREA a ieșit din politică pe ușa din dos, chiar dacă o comisie ineficientă a parlamentului dâmbovițean vorbea de sufrageria sa.

În rest, 1.000 de ani, pace!

(22 iunie 2018)

Victor PONTA, al cincisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Probabil, despre Victor PONTA, al cincisprezecelea prim-ministru postdecembrist, ar trebui să scriu lucruri frumoase, din care cel mai important ar fi faptul că mi-am recuperat banii furați prin zicerea de la televizor cu rânjet și satisfacție. Totuși ceea ce Victor PONTA a făcut cu baricadarea ca secretar general unui guvern fantomă, mă face să nu mai scriu nimic. El a luat-o pe tobogan la vale, fiind ambiguu, lunecos, orgolios și inconsecvent în prietenii, de exemplu. Folosirea jumătățilpor de dezvăluiri îi micșorează anvergura. El a ratat și prezidențialele din 2024.

(22 iunie 2018)

Mihai Răzvan UNGUREANU, al paisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Mihai Răzvan UNGUREANU, al paisprezecelea prim-ministru postdecembrist, a intrat în conțtiința publicului larg prin:

- faptul că s-a rățoit la cei îngropați în nămeți, zicându-le că bătătores drumul la bodegă,

- achiziționarea într-o listă de carne de vacă Kobe și de unguente și alte cosmetice,

- încercarea sa de a despica firul în patru la emisiunea lui GÂDEA,

- căderea guvernului său lipsit de performanță care i-a iritat pe toți.

Traiectoria lui Mihai Răzvan UNGUREANU arată un intelectual care are lecturi alese, dar care nu are un management performant, el cred că pe postura de cercetător științific și de dascăl ar avea un succes fantastic, pentru că aplicarea lui pentru detalii îi vor permite soluții originale și profunde în studiile pe care are resurse să le realizeze, că este bărbat tânăr, în putere și deștept.

(22 iunie 2018)

Cătălin PREDOIU, al treisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Cătălin PREDOIU este candidatul de la primăria Capitalei care în 2016 a pierdut lamentabil. Ca premier interimar nu are nimic notabil căci el este un om care nu ia decizii radicale, vorbște mult fără să spună prea multe.Caracterizarea lui exactă a făcut-o Elena BĂSESCU, mezina prezidentului de atunci, nici ea o strălucire în ale gramaticii. El sau alții și-au dorit funcții pentru Cătălin PREDOIU, dar de fiecare dată a glisat, a glisat până s-a răsgândit. Sunt sigur că pe poziția de avocat Cătălin PREDOIU ar fi fost de mare succes, căci are frază, are verb și știe să-și înfășoare adversarii.

(22 iunie 2018)

Emil BOC, al doisprezecelea prim-ministru postdecembrist

Emil BOC, al doisprezecelea prim-ministru postdecembrist, a fost mai mult eroul celor de la Divertis, căci oferea prin niște chestii imaginea unei umbre prezidențiale. Eu mi-am schimbat părerea despre el când Andrei MARGA l-a prezentat ca nefiind performanța în persoană. Faptul că a zis că există 3 alternative, mi-a dovedit că nu prea este la el acasă cu construcțiile decente. În plus, nu vreau să scriu nimic despre faptul că în timpul dictaturii sale l-am văzut pe marele Ion LUCIAN plângând. Fi-i-ar rușine, să-i fie acestui premier! Să nu mai vorbesc de legea 1 din 2011 de o brutalitate de-a dreptul criminală. Să nu mai zic nimic de blocarea promovărilor în învățământul superior până și la asistenți. Nici CEAUȘESCU nu a rupt generașiile dein universități. Nu vreau să creadă cineva că prăbușirea lui în gol de la PRO Tv a fost pedeapsă divină, căci nu cred. Însă filmulețul din vestiar în care o țară întreagă i-a admirat poponețul, a fost într-adevăr o pedeapsă, omenească pedeapsă, dar a fost. 

N-am admirat niciodată pe cei ce vorbesc prea repede.

- Vorbește gura fără el!

Zicea mama, Dumnezeu s-o ierte.

În istorie Emil BOC, al doisprezecelea prim-ministru postdecembrist, va rămâne cel care în teza sa de doctorat a admirat bicameralismul, dar s-a răsucit la unicameralism cu 300 de aleși câțiva ani mai târziu. El ca primar era excelent, ca premier însă, nu.

(22 iunie 2018)

Călin POPESCU TĂRICEANU, al unsprezecelea prim-ministru postdecembrist

Despre perioada în care Călin POPESCU TĂRICEANU, a fost al unsprezecelea prim-ministru postdecembrist, se spune că economia duduia. În opinia mea, acea duduială era în realitate o rostogolire a banilor, prin re-revânzări în cascadă a acelorași gogoși. Lupta dintre el și Traian BĂSESCU era o luptă surdă, contraproductivă, așa cum îi era convenabilă fostului prezident, dar era marinar, nu constructor.

Călin POPESCU TĂRICEANU i-a opus rezistență fostului prezident, inclusiv negând existența fondurilor de creștere populistă a salariilor cu 50% pentru dăscălime. După campania electorală s-a desumflat și balonul acesta de săpun umflat cu nesimțire de întreaga clasă politică. Meciurile lui Călin POPESCU TĂRICEANU cu fostul președinte erau dure, spumoase și la ore de maximă audiență. Economicește vorbind, Călin POPESCU TĂRICEANU a făcut câte ceva, dar nu am informația că s-ar fi construit autostrăzi, spitale, prelungiri de metrou și s-ar fi triplat salariul minim pe economie. E adevărat că atunci țara noastră a intrat în UE și-mi aduc aminte că atunci la Brussels a cântat Angela GHEORGHIU și mai îmi aduc că avea un buchet de trandafiri albi, iar ea a fost magnifică. Mai îmi aduc aminte că nește domnițe s-au pierdut în shopping drept care totul s-a decalat.

(22 iunie 2018)

Eugen BEJENARIU, al zecelea prim-ministru postdecembrist

Eugen BEJENARIU a fost premier interimar între 21-28 decembrie 2004 și nu am a spune mai nimic.

(22 iunie 2018)

Adrian NĂSTASE, al noulea prim-ministru postdecembrist

Profesorul de drept Adrian NĂSTASE, cel care în regimul Traian BĂSESCU a făcut și pârnaie aducându-i mare bucurie Monicăi MACOVEI, a fost al noulea prim-ministru postdecembrist și unul dintre premierii care și-au dus mandatul de 4 ani la capăt. Ion ILIESCU l-a caracterizat ca fiind arogant. El era un fel de artist total și l-a iritat pe prezident, iar bunicuța nu l-a iertat.

În timpul celor 4 ani a demarat programul sălilor de sport. Altceva notabil nu-mi amintesc să fi făcut Adrian NĂSTASE. Cândva el a chemat jurnaliștii să le arate colecția lui de artă. Am urmărit cu atenție ce mi se arăta și m-a cuprins mila. Erau acolo, claie peste grămadă tot felul de chestii, inegale ca valoare. Dintre toate cele arătate, erau doar câteva piese valoroase, restul erau piese de umplutură. Chiar dispunerea lor era haotică. Mândria cu care Adrian NĂSTASE își prezenta mă făcea să am mari nedumeriri în ceea ce-l privea pe acesta în postura de colecționar.

El a scris cărți. Pe cartea despre TITULESCU mi-a dat autograf. El l-a cultivat pe Victor PONTA și l-a format, dându-i chiar un doctorat care s-a dovedit a fi un plagiat monumental.
A făcut obiectul a numeroase caricaturi, dar una m-a făcut să mă tăvălesc pe jos. Era Adrian NĂSTASE în poziție de pictor, undeva în zona Voronețului. Dedesubt era un joc de litere.

Mi-a părut rău că Adrian NĂSTASE a fost condamnat, dar trebuia să se aștepte la răzbunarea marinarului, căci oamenii mărilor sunt necruțători. El nu era programat să fie prezident. Se știe.

(22 iunie 2018)

Mugur ISĂRESCU, al optulea prim-ministru postdecembrist

Guvernatorul BNR Mugur ISĂRESCU, a fost al optulea prim-ministru postdecembrist, timp în care mă așteptam ca el să se comporte ca un tehnocrat cu un plan scurt și pe pași, cu termene pe care să le urmeze punct cu punct. Ca guvernator și ca premier a făcut același lucru, adică puțin, doar a pregătit alegerile, unde atât de bine au fost pregătite că în finală au rămas CVT și II. Altceva, el nu a făcut nimic. Avea unii susținători care doreau ca el să candideze la președinție, dar mulți dintre aceștia vedeau cum el nu-și dorea acest lucru. Oricum, Mugur ISĂRESCU era guvernatorul BNR și avea să devină unul veșnic, a cărui activitate nu se va înscrie în istorie prin nimic special, nici măcar intrarea în zona euro.
I-am auzit în Aula Magna a ASE discursul când i s-a atribuit premiul Virgil MADGEARU, discurs care trăgea semnale de alarmă ca și cum el nu era parte a economiei, ci trăia pe Marte și venea ca observator neutru să tragă de urechi gucernul și pe politicieni. Nu mi-a plăcut. Doream implicare.

(22 iunie 2018)

Radu VASILE, al șaselea prim-ministru postdecembrist

Despre Radu VASILE, al șaselea prim-ministru postdecembrist, aș avea cu mult mai multe de scris, căci în vremea lui Nicolae CEAUȘESCU el era asistent universitar la Istoria economiei naționale și lector al Universității politice de partid, fiind un un excelent propagandist al politicii PCR. Știu astea pentru că am frecventat seminariile lui și ale profesorului său Nicolae MARCUS. Mult mai târziu am aflat că era și poet sub pseudonimul Radu MISCHIU. Ca prim-ministru nu am prea multe de spus, în afara acelui armistițiu cu minerii de la Cozia din februarie 1999. Realizările lui sunt minore spre inexistente, căci partidul lui avea în matricea lui genetică o lălăială de natură istorică.

După ce nu a mai fost prim-ministru l-am văzut în ASE mirându-se că salariul unui profesor universitar era mizerabil.

Peste ani fostul lui tovarăș de drum Emil CONSTANTINESCU, a vorbit destul de ciudat despre un om care nu mai avea cum să se apere, căci era trecut în lumea celor drepți.

(22 iunie 2018)

Gavril DEJEU, al cincilea prim-ministru postdecembrist

Al cincilea prim-ministru postdecembrist, în persoana lui Gavril DEJEU nici nu mai știu ce a făcut, dar parcă și el a făcut câteva năzbâții. Oricum a fost contemporan cu niște mineriade, nu chiar ca cele din 1990, dar tot mineriade se numesc. oricum el nu a răma în memoria mea ca fiind un premier care să fi făcut ceva. Între 30 martie - 18 aprilie 1998 nici nu a avut ce face. dar ca ministru de interne a făcut tot ceea ce a făcut și guvernul din care a făcut parte, adică nimic notabil, ci mici chestii nesemnificative.

(21 iunie 2018)