Friday, September 30, 2016

PhD: răul imens

Se știe că diurna unui individ care pleacă în alt oraș este astfel calc ulată încât ăla să nu se îmbuibe. Dar este clar că de banii de diurnă își cumpără o zama lungă, incoloră dar puturoasă. Tuturor le place aceastăminciună stupidă în virtudea căreia banii de diurnă sunt suficienți pentru cel care pleacă cu treabă în altă localitate. Concluzionez că este bine uneori și o cură de slăbire dar și un pic de foamete.
Tot pornind de la o asemenea mincună frumoasă, se fac și normările din învățământul superior care nu au altă consecință decât abordări pe măsura plății.
Multe dintre activități nu prea sunt normate. De exemplu comisia de evaluare a rapoartelor din stagiul doctoral mi se pare că e activitate voluntară. Fără bani dai, fără bani se face. O teză de doctorat se pare că este citită de un membru al comisiei și este normată cu 10 ore, timp în care respectivul:
  • citelte teza;
  • verifică;
  • analizează;
  • scrie referatul;
  • citește referatul;
  • pune întrebări.
Dacă cineva chiar vrea revoluție în doctoratele în știință, în primul rând să plece de la realitățile efective și să nu se mai umble cu să ne furăm căciulile unii la alții, adică noi ne facem că plătim, voi vă faceți că munciți, iar de calitate nu se ocupă nimeni. Când va înceta abordarea aceasta birocratică, la grămadă, fără să se țină seama de scopul unei teze de doctorat, lucrurile vor pluti într-o nebuloasă incontrolabilă. Pentru cultura mea cea generală, ca să zic așa: există un tarif pentru membrul comisiei din comisia de reanalizare a unei teze de doctorat. Eu știu că sunt consilii de administrație unde indemnizația este și pe la 2.000 de euro, dar se știe. O lucrare de licență e normată cam la 10 oreși ea tot așa în dorul lelii. Ascultarea la un examen este undeva la 3 studenți pe oră. Și tezele de la examenele studenților sunt tot la 3 teze pe oră și dacă se plătesc ca activitate de seminar, gogoașa devine și penibilă și umflată. Nu vreau să scriu nimic de timpul necesar pregătirii unui curs sau unui semniar. Sunt voci care urlă că norma unui învățător este de numai 4 ore pe zi când un contabil lucrează și 12 ore. Numai că eu știu persoane care numai după ce au stat la o clasă cu țânci două ore, s-au ridicat și au luat-o la fugă spunând că învățătorul muncește mai greu decât într-un abataj.
La stagiul doctoral răul imens pleacă de la normare. Niciun act emis nu dă dovadă de decență și respect prin normare realistă pornind de la calitatea muncii de cercetare și totul este tratat de parcă în stagiul doctoral s-ar face șuruburi sau s-ar săpa porumbul la prașila a doua.

(01 septembrie 2016)

Dexter JACKSON, marele culturist

M-am gândit să scriu un articol despre marele culturist Dexter JACKSON din mai multe motive.
În primul rând pentru faptul că este unul dintre sportivii cu o îndelungată carieră de succes în culturism, căci la cei 46 de ani ai săi reușește să fie în primele cinci poziții la toate marile competiții la care participă.
În al doilea rând pentru faptul că de la 23 de ani de când a intrat în competiții se menține într-o formă absolut remarcabilă.
În al treilea rând pentru că a întrat în concursul de Mr. Olympia la vârsta de 30 s-a poziționat pe locul 9 în 1999 și de atunci participă cu insistență, rămânând între primii 10.
În al patrulea rând, pentru faptul căîn anul 2008 a câștigat marele trofeu de Mr. Olympia, arătând întregii lumi că vine un moment când ai toate resursele pentru a arăta ca a fost cel mai bun.
În al cincilea rând, pentru că în octombrie 2008, imediat după câștigarea titlului de Mr. Olympia, Dexter JACKSON a ajuns la Timișoara ca invitat la concursul Weider's Grand Prix Of Romania.
În al șaselea rând, pentru că el a impus o altă tipologie de concurent prin datele sale biometrice:
Înălțime: 168cm
Greutate: 106kg
Circumferință braț: 55cm
Circumferință  piept: 114cm
Circumferință  talie: 70cm
Circumferință coapsă: 76cm
Circumferință  gambă: 46cm 
în comparație cu alți culturiști care se prezintă în cu totul alți parametri (http://www.ionivan.ro/2015-BODYBUILDING/PERFORMANTE.htm).
În al șaptelea rând că participă cu succes în competiții importante nu numai în USA, ci și în alte zone ale globiului. Acum la sfârșit de septembrie 2016 la Barcelona s-a clasat pe primul loc la concursul de culturism Arnold Classic Europe.
El este o adevărată prezență în lumea culturismului și sunt sigur că mult timp de aici înainte va avea de arătat ce înseamnă performanță și știința de a fi cel mai bun și de a rămâne cel mai bun.

(01 octombrie 2016)

O analiză de rutină care se impune

Am văzut că la salvare, adică la 112 se face achiziții automate de date la greu. Se preiau automat tot felul de momente, operatoarele introduc tot felul de date și doctorii de pe salvări scriu și ei rapoarte care se introduc în computer. Există în format digital o imagine clară a tot ce mișcă în sistemul de urgență. Cine știe statistică are posibilitatea să lucreze cu seturi de date de foarte mari dimensiuni. Numai în acest fel se crează premisele unei analize corecte a calității acestui serviciu. Orice altă abordare este apă de ploaie și nu ajută la nimic.
Eu văd:
  • o bază de date de foarte mari dimensiuni;
  • înregistrări de momente de timp;
  • atribuirea de calificative și de coduri;
  • stabilirea finalității serviciului generat de o solicitare.
Săne imaginăm un tabel cu nenumărate coloane dintre care sunt momente de timp achiziționate automat, alte coloane au coduri, altele au niște cuvinte dintr-un vocabular, altele au nume de persoane. Există mai multe capitole de statistică utilizate în a lucra cu aceste seturi foarte mari de date.
Dacă sunt ordonate după momente de timă se construiesc seriile de timp și literatura este foarte bogată, iar concluziile sunt de-a dreptul revoluționare, evidențiind ce nimănui nu-i trece prin minte atunci când are în față un noian de date.
Dacă se folosesc tehnicile specifice zonei de analiză de date, se identifică tot felul de abordări ce caracterizează sistemul și toate deciziile care se vor lua trebuie să influențeze în bine evoluția sistemului, lucru care se va estima suficient de riguros. Se crează premise bune pentru a vedea care sunt minusurile dar și care sunt plusurile acestui sistem vital pentru populația țării.
Dacă se folosește analiza dispersională multifactorială cu număr oarecare de experiențe în celulă se vor vedea aspectele de tratare diferențiată a cazurilor și se vor identifica o serie de corelații între cauze și efecte.
Dacă se vor construi colectivități omogene în raport cu criterii date de codurile incluse la fiecare solicitare, sunt puse bazele analizi corelațiilor dintre durate și făcând analize folosind teoria firelor de așteptare se redimensionează alocări de resurse nu prin liberul arbitru, ci folosind metode științifice de optimizare. Folosind o aplicație nu prea complexă, repet, cu achiziție automată de date, fără a bloca deci personal de execuție pentru a introduce date, se vor obține indicatori agregați precum:
- durata medie a unei consultații;
- durata medie a așteptării;
- durata medie a transportului;
- numărul mediu de apeluri;
- frecvențele pe categorii de apeluri.
Mai sunt și alți indicatori, pentru că duratele foarte mari de transport au ca efect luarea de măsuri privind fluidizarea traficului. Extrageri de subseturi de înregistrări după diferite criterii de selecție vor permite cunoașterea cauzelor care influențează randamentele. 
Analiza cu obstinație a unui caz nu duce la nimic, pentru că un sistem este restructurat pe baza analizei sale globale de comportament. De aceea, prin calculul de durate ca diferențedintre momente obținute din achiziții automate se calculează durate medii de transport, de consultații. Prin regrupări se stabilește eficienșa fiecărei deplasări, a fiecărei echipe. Numai având date comparabile se va vedea care este poziția acestui sistem în raport cu sisteme similare din alte țări. Abordările după ureche duc la decizii după ureche, vecine cu haosul.


(30 septembrie 2016)

Autoplagiatul


Mai nou, acum se vorbeste de AUTOPLAGIAT, un conceot nou, identificat de toate programele antiplagiat, Este vorba de situatia in care un autor a scris ceva si cand vrea sa scrie altceva si este in criza de idei, procedeaza la a copia din materialul precedent si mai pune si el ceva acolo, obtinand paginile la numar necesare a fi publicate sau acceptate la o conferinta.

Daca plagiatul inseamna sa furi de la altul, adica sa copiezi din lucrarile altora, fara a-i cita, zicand ca este al aluia care copiaza, adica fura, autoplagiatul este o forma moderna a ceea ce romanul zice sa-ti furi singur caciula.
Fiecare crede ca daca a facut si el un oarece in domeniul sau chiar trebuie sa foloseasca prin copy-paste acel ceva si sa-l plimbe ca pe sfintele maste, zicand ca-i apartine. In realitate nu este asa. Daca cineva a scris un articol original, acel articol devine un obiect, o valoare si autorul este proprietarul acelui articol. Conditia este noutatea. Altfel nimeni nu pubila ceva despre lucruri vechi, cunoscute de toata lumea. Daca acel autor are proasta inspiratie de a incepe sa faca un articol folosind copy-paste din articolul precedent acel ceva nu mai este nou pentru ca are lucruri cunoscute deja. Daca se intampla ca o editura sa publice cel de-al doilea material copy-paste si daca nu se descopera procesul de copy-paste, cel care l-a realizat a AUTOPLAGIAT si se va bucura ca a furat dar n-a fost prins. Asta e! Se mai intampla...
Produsele actuale de descoperit PLAGIATUL descopera si AUTOPLAGIATUL. Asa ca daca cineva a publicat un articol si are proasta inspiratie de a-l include sub forma de capitol intr-o teza de doctorat sau intr-o carte, va fi inverzit de catre ptodusul software care analizeaza plagiatul daca teza de doctorat sau cartea este supusa analizei. Acum lumea sufla si in iaurt daca s-a fript cu ciorba fierbinte... Povestea cu e materialul facut de mine, am voie sa-l refolosesc, a cazut acum de cand AUTOPLAGIATUL este tot o infractiune in plan moral, intelectual si mai ales penal, in ideea ca un personaj care face asaceva isi da cu stangu-n dreptu.
Lumea face confuzii grave:
- Grigorescu a tot pictat ciobanasi dar niciun ciobanas nu este identic cu un altul; in pictura a face un alt ciobanas inseamna oricum cu mult mai mult decat un nenorocit de copy-paste; inseamna sa iei panza, sa iei vopsele, pensule, tabloul de copiat si sa pui foarte mult talent pentru a face un ciobanas sa semene mai intai cu o fiinta umana si mai apoi sa se numeasca ciobanas a la Grigorescu
- sa nu mai vorbim de versul eminescian; toata lumea il recunoaste si toti cei care au incercat sa-l reproduca s-au numit epigoni; marele Eminescu nu are doua poezii care sa fie ceva asemanator de la una la alta; el a avut nenumarate variante pentru o poezie si numai analistii literari care au lucrat pe manunscrise au dat la iveala aceste versiuni, recunoscand ca forma data la tipar este cea perfecta
- Luchian a pictat flori dar daca privim tablourile lui Luchian, fiecare tablou reprezinta alte flori, alte compozitii, incat fiecaretablou este altceva, este original prin tot ce contine el; tablourile cu anemone, cu flori de liliac, cu trandafiri sdunt fiecare in felul lori originale, desi toate contin flori
- proza lui Marin Preda este inconfundabila; se vorbeste de un stil, de un mod de a construi fraza, de a folosi verbul; daca citeste cineca o carte de Marin Preda fara sa aiba copertiler si fara sa cunoasca titlul, evident isi va da seama ca acolo este vorba de un text al acestuia
- Lucian Bute este original de la un meci la altul desi el are numai doua manusi in care se afla doi pumni; el face de fiecare data altceva desi se termina fie la puncte fie prin KO; daca el du doua brate are tot ce trebuie pentru a nu se autoplagia, atunci cum se face ca savantii cu cele 60.000 de cuvinte si cu vreo 20 de operatori nu sunt in stare sa asigure originalitatea, ramane un mister; este totul o problema de chemare; nici Bute nu sunt cu miile, atunci doctori in science de ce-ar fi puhoaie...
- Maria Callas este o cantareata al carui timbru este recunoscut fara nicio problema; mai mult, cantareata, este de fiacare data alta in fiecare rol, iar cei care au vazut-o pe scena spuneau ca de la o reprezentatie la alta, ea aducea de fiecare data ceva nou.
Daca a face automobile inseamna a lua materia prima, a derula procese de productie complexe, a folosi mincitori, utilaje, energie, a respecta reguli, deci a depune un mare efort, autoplagiatul are costuri zero. Exista fisierul cu articolul scris, se face copy paste si, gata! A rezultat un alt articol... 



Acum vreo zece ani un ins care dorea sa treaca de la conferentiar la profesor a luat doua carti ale lui, le-a schimbat numai copertile si nici macar copy-paste n-a mai facut si numai ca s-a laudat, beat fiind, unor indivizi a facut sa se vada potlogaria...



Un scriitoras a publicat un volumoi cu pasaje dintr-un prozator Paustovsky numit si s-a zis atunci ca romanul din colaje opera de arta se cheama, numai ca furt se numeste daca nu este anuntat a preluarea si mai ales daca lipseste acordul autorului sau a celor care gestioneaza drepturile aluia de autor.



Chiar daca se zice ori la inceput ori la sfarsit ca este in resposabilitatea cititorului tot ceea ce autorul a facut ca porcarioara, tot autorul este cel in care se sparg in cap toate oalele ce miroase urat de nespalate ce sunt.
(acesta e un material al meu  mai vechi care iată, a reintrat în actualitate)

Calcule exacte legate de credite = postcalcul

Atunci când este angajat sau luat mai pe românește, un credit, se fac numai și numai estimări, pentru că lucrurile au o dinamică a lor. In ipoteza că la 03.10.2016 a fost luat un credit de X unități valorice și returnarea lui se va face în N luni, cel care a luat creditul va observa că trebuie:

  • să plătească gestionarea contului;
  • să facă o asigurare;
  • sămai plătească niște comisioane;
  • să achite în primele ț luni de început doar dobânda;
  • să achite ratele creditului în următoarele N-ț luni.
Adunând tot ce plătește cel ce a luat creditul, rezultă o sumă Y. Deci D = Y - X reprezintă ce plătește omul pentru că a luat de la bancă un credit. Până nu demult, băncile nu spuneau niciodată adevărul despre credit și bietul om se trezea că a împrumutat X unități valorice și a trebuit să plătească băncii un Y care era ceva de neimaginat de mare.Aici nu scriu nimic despre creditele luate în valută, ci despre creditele luate în unități valorice autohtone. Când apar elemente de referință în euro, lucrurile capătă alte valențe pentru că fiecare bancă are un curs al ei, pornind de la cursul BNR pe care îl modifică cu un comision, care de cele mai multe ori are nivel de o bizarerie greu de explicat. Totuți acea diferență arată de ce bămcile nu vor ca țara noastră să treacă la moneda unică prea curând. Cine a luat credite și nu a aruncat la gunoi documentele să facă raportul:
G = ((Y - X) /X ) * 100
și va avea o surpriză care îi dă fiori, căci bietul om a plătit foarte mulți bani, care nu au nicio legatură cu ce i s-a spus ca poveste frumoasă în ziua când a luat creditul. D depășește X la un moment dat, chiar dacă omul nu a avut nicio restanță, dar creditul este pe termen ceva mai lung.
La o bancă, pentru un credit de 45.000 lei de plătit în 36 de luni, suma totală plătotă de client este 47.807lei, D = (47.807 - 45.000) = 2.807lei, G = 6,23% Nu este nimic descurajant aici pentru că nu apar comisioanele și cheltuielile de întreținere a contului. Să mai stăm de vorbă după ce omul a plătit totul și au trecut să zicem 40 de luni și rezultă că relația lui cu banca s-a încheiat definitiv pe speța cu creditul de 45.000 lei. O altă bancă, pentru un împrumut tot de 45.000 lei și tot pentru 36 de luni îl va face pe client să plătească 48.185 lei, ceea ce înseamnă că D = 3,185 lei și G = 7,07%. Anunțurile inițiale nu dau diferențeprea mari.
După ce s-a plătit creditul trebuie reluate exact aceste socoteli. Atunci să se calculeze D și G...

(30 septembrie 2016)

Thursday, September 29, 2016

Provocările lui Silviu Ionuț CREȚU

Silviu Ionuț CREȚU este trainerul model care reușește să facă dintr-un antrenament o activitate:

  • eficientă;
  • plăcută; 
  • dinamică;
  • antrenantă;
  • participativă.
Acum, el a lansat o serie de provocări postând filme în care împreună cu unul dintre elevii lui cei mai valoroși execută diferite variante de flotări care presupun multă muncă înainte de a fi executate corect. În dinamica antrenamentelor există acum nenumărate variante de exerciții, extrem de solicitante și inovativitatea lui Ionuț în a implementa exercițiile care se execută în tandem mi se pare foarte importantă prin caracterul ei de a mobiliza pe executatn să lucreze corect dar și într-un ritm anume, încât să rezulte că se lucrează într-o echipă perfect coordonată. Observ că mulți dintre cei care merg la sala de cuturism răspund provocărilor lui Ionuț. M-am apucat de antrenamente și când va veni rândul tipurilor de flotări la care mă pricep și va apare provocarea cu pricina, voi raspunde și eu.

Admirație pentru această ideie, maestre!

(30 septembrie 2016)

Kai GREENE, marele absent

Kai GREENE, culturistul de 41 de ani, aflat într-o formă de excepție, ca și în anul trecut, este marele absent, ca și anul trecut, de la concursul Mr. Olympia. Acum în anul 2016 Kai GREENE a câștigat locul întâi la concursul Arnold Classic atât în USA, cât și în Brazilia și Australia. Și totuși, cei care vin cu banii nu uită niște lucruri, niște poze, niște filmulețe și niște afirmații ale lui Kai GREENE, cel foarte aproape de perfecțiune din opinia a 9 din 10 culturiști. Fără prezența sa toate concursurile sunt cu final previzibil și ușor șterse. Una-i una, performanța-i alta. Și unde perfecțiune nu e, nimic nu e


(30 septembrie 2016)

Proverbe românești

Azi mai mult ca oricând în mașina 133, legat de ce i s-a întâmplat numărului unu-bis, ziceau niște doamne care mâncau semințe de floarea soarelui și scuipau cojile pe jos într-un dispreț major:
- ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!
- cine sapă groapa altuia, cade el în ea.
- nu există hoț mai puțin hoț!
- borfașii n-au nici onoare, nici cuvânt.
- ulciorul n-a mers nici de două ori la izvor.
În mintea mea, niciodată n-am să înțeleg pe cei răi că pozează în buni, deși figurile lor arată că sunt:
- răi;
- falși;
- răzbunători;
- cinici;
- duri;
- intransigenți;
- sângeroși.
Când pierd totul, sunt mai goi ca împăratul din povestea lui Hans Christian Andersen. Se fac:
- mici;
- umili;
- tremurici;
- gelatinoși;
- plângăcioși;
- de nerecunoscut.
Din 28 septembrie a apărut tipul perfect al omului care tuna și fulgera și care împreună cu alți corifei au fost în mai 2016 și au luat o gustare frugală la sediul MAI. Numai al treilea rămăsese neatins de brațul vânjos al Doamnei legate la ochi care ține și o balanță.

(30 septembrie 2016)

Un meci inutil

Observ ca de la un timp se duce un meci inutil si fara finalitate. datorita unui management aiuritor, un lucru simplu, a devenit foarte complicat si cu implicatii destul de interesante, mai ales ca este folosita o realitate trista.
S-a dorit achizitionarea unei sculpturi folosind ideia de colecta publica, tocmai cand se stie ca discrepantele salariale sunt si de 1:100. Devine si mai interesant cand din lipsa unor locomotive s-au obtinut niste situatii incredibile, precum donatia facuta de micutii de la un orfelinat care si-au luat de la gura covrigul.
Incercarile de sensibilizare au esuat mai ales cand s-au vazut sumele jenant de mici oferite tocmai de cei care se doreau modele si motoare. Pe acest fundal s-a produs exact ceea ce nu trebuia sa se produca daca exista un management adecvat pentru a se obtine exact ceea ce s-a vrut, adica un nivel de solidaritate crescut la populatie. Ce se întâmplă cu suta de euro și monedele în tot felul de valute este nu un joc, ci un mod de a vedea lucrurile. Numai că există diferențe de atitudine din moment ce eu știu ca Andrei Andreevici Gromîko a fost ministru de externe 28 de ani, iar Serghei Victorovici Lavrov este ministru de externe din anul 2004, deci de 12 ani. La un anumit nivel de stabilitate nimic nu este întâmplător, iar pe tabla de șah remizele se obțin foarte greu. 


(29 septembrie 2016)

PhD: Validarea în mediul real

Toate tezele de doctorat trebuie să conțină soluții originale! Bun. Toate tezele de doctorat conțin soluții originale. Dacă acestea sunt bune sau nu, validarea se face prin:

  • demostrații cu creionul pe foaia de hărtie;
  • metode statistice cu date reale;
  • simulări;
  • teste pe eșantioane;
  • în mediul real.
Am avut totala mea admirație față de Vlad DIACONIȚA care la susținerea tezei sale de doctorat Solutii informatice si economice pentru integrarea pietelor de instrumente financiare, în anul 2010 sub coordonarea științifică a profesorului Ion LUNGU, a verificat calitatea soluțiilor sale originale intrând în mediul real economic și executând operații cu alocări efective de resurse și cu prezentarea avantajelor oferite de cea ce el a realizat în plan teoretic, dar având validarea dată de realitatea mediului de afaceri real. Consider că alte abordări sunt interesante dacă și numai dacă sunt avangardiste, dar toată lumea ar trebui să vadă dacă ceea ce este foarte bun pe hârtie, este cel puțin rezonabil dacă nu bun sau foarte bun în mediul real. De atunci, de la Vlad DIACONIȚA s-a schimbat în optica mea standardul tezelor de doctorat de informatică economică.


(29 septembrie 2016)

Un foarte tânăr campion: Cătălin Sebastian DURA

Mă simt onorat să fac parte din lista de prieteni a multor culturiști campioni din țara noastră, unii dintre ei consacrați, alții la vârfurl carierei, iar alții foarte tineri, așa cum este Cătălin Sebastian DURA. Am urmărit și urmăresc  cu mare interes evoluția lui și văd că de la lună la lună are evoluții dintre cele mai speciale, reușind să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la multe dintre competițiile semnificative de la noi, la categoria MEN’S PHYSIQUE +175 cm. Culturistul Cătălin Sebastian DURA este născut la data 20 septembrie 1995, a absolvit LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BISTRITA în anul 2014 cu diplomă de bacalaureat. El este din județiul Bistrița - Năsăud și este legitimat la  CSM BISTRITA și așa se prezintă în toate documentele oficiale ale rezultatelor cu câștigătorii din competițiile la care aparticipă.
El vine din lumea fotbalului, sport pe care l-a practicat 9 ani.
A intrat într-o sală de fitness-cuturism la vârsta de 17 ani și a revenit după o săptămână. De atunci revine cu regularitatea impusă de antrenamentele programate și structurate de el cu meticulozitate. Lucrează acolo numai cu bara și cu ganterele. Se documentează temeinic parcurgând literatura de specialitate, fără a avea un mentor sau un model, dar îi admiră pe marii sportivi Jeremy Buendia, Ryan Terry și Jason Poston.
Acum caracteristicile biometrice ale lui Cătălin sunt:
Înalțime: 179 cm  
Greutate: 84 kg 
Circumferință braț: 41 cm 
Circumferință talie : 80 cm
Circumferință coapsă: 67 cm 
Circumferință gamba: 40 cm 
Procent grasime: 6 % .
Cartea sa de vizită este foarte bogată, deși este așa cum am menționat încă de la început, un sportiv foarte tânăr. El a obținut următoarele performanțe:
2015, Campionatul Național de Culturism și Fitness, faza zonala Fagaraș, locul 2
2015, Campionatul Național de Culturism și Fitness, Iași,  MEN PHYSIQUE JUNIORI +175 cm, locul 7
2016,  Campionatul National de juniori, Iași, locul 2
2016, Cupa Federației, locul 1
2016, Campionatele Naționale Reghin , MEN’S PHYSIQUE 178 CM, locul 1
2016, Grand Prix Pro Nutrition  Dej, MEN’S PHYSIQUE +178cm, locul 1.
În anul 2015 sportivul SEBASTIAN CATALIN DURA a fost concurent la  Men’s Health Cover Model.
El are serviciu și își adaptează programul de antrenament după cum termină programul de la locul de muncă. Astfel, antrenamentele lui au structura următoare  pe zile:
Ziua 1 :PUSH DAY
Ziua 2 :PULL DAY
Ziua 3 :Lower body workout
Ziua 4 :pauza
Și după aceea repetă totul cu exercițiile și utilizând greutățile pe care și le-a stabilit. La Cătălin încălzirea și lucrul în regim progresiv sunt esențiale. Programul său este adaptat la nevoi ce apar pe parcurs în ceea ce privește numărul de repetări în prezent variațiile se încadrează între 1-5 repetari la fiecare serie. Se axează pe  exercitii de bază care includ toate tipurile de îndreptări, genuflexiuni, ramat, împins și tractiuni.
Nu își calculează aportul caloric la fiecare masă. Adaptează strict alimentația după analiza fotografiilor, a filmelor și a imaginilor din oglindă, aducând de fiecare dată corecțiile ce se impun în structura celor 4 mese mari în care realizează echilibrul caloric funcție de efortul depus. Bea doar apă plată. Este vorba de o experiență acumulată care îi permite să regleze din aproape în aproape necesarul de elemente care să contribuie la optimizarea alimentației. Rezultatele obținute de Cătălin arată că metoda sa funcționează.
Cătălin are deja experiență verificată în derularea ciclurilor de pregătire a participării la concursuri. Un ciclu complet are o durată de 6 - 8 săpămâni. În tot acest timp definește acel regim de antrenament și de alimentație care să-i permită încadrarea indicatorului body-fat  între 8 - 10%, accentuând pe ciclicizarea carbohidratilor. În ultima săptămâna înainte de concurs începe primele 3 zile cu descărcarea corpului de glicogen, ceea ce înseamnă că în zilele acestea mărește consumul de apă și sodiu,  iar în ultimele zile începe încărcarea cu carbohidrati și reduce apa și sodiul în functie de forma la care dorește să ajungă în ziua de concurs.

Cătălin le recomandă tutror celor care vor sa înceapa cariera de culturist să dea dovadă de multă, multa răbdare, de perseverență pentru a realiza un echilibru optim între alimentație și antrenamente. De asemenea îi sfătuiește să se  odihnească  suficient, astfel încât să se bucure de o refacere completă.
El are un motto care îl călăuzește și anume: ca sa ai ce nu ai mai avut, trebuie sa faci ce nu ai mai făcut. Ca sportiv în domeniul culturismului, are de asemenea un alt  motto: dacă ar fi ușor toată lumea ar face asta. Călăuzindu-se după acestea, rezultatele sale sunt deosebite, ceea ce mă determină să cred că și alții care le vor urma îi vor călca pe urme, cum se zice.

În prezent este antrenor la sala Centurion Gym Sibiu și vizează obținerea unei certificări în domeniu printr-un curs oficial de antrenori, organizat de Federația Română de Fitness și Culturism, ceea ce arată preocuparea sa de a se perfecționa pe această linie din punct de vedere profesional.

El este înconjurat de oameni de mare calitate dintre care Vlad Paul Moscoliuc care îi ajută   cu sfaturi  în pregatirea de concurs, dar și  Lucia Chifa Cotul și Domide Paul sunt cei mai buni prieteni, căci suportul moral este cel mai important în pregătirea unui sportiv care țintește marea performanță.
Eu am o vorbă: omul nu este ca vinul, cu cât este mai vechi cu atât este mai bun, iar tinerețea nu este nicidecum un obstacol în stabilirea marilor performanțe, iar culturistul Cătălin Sebastian DURA o confirmă.

(29 septembrie 2016)

Wednesday, September 28, 2016

Filmul Pădurea spânzuraților

Romanul lui Liviu REBREANU, Pădurea spânzuraților a fost ecranizat și regizorul Liviu CIULEI a făcut dintr-o capodoperă, tot o capodoperă. Am văzut un mare regizor, un mare film și niște mari actori. Cine vrea să afle mai multe intră pe internet și-și satisface curiozitatea. cel mai bine este să vadă și filmul.
Era acolo o secvență în care era montată o spânzurătoare pentru cei care dezertau. Personajul principal mergea pe câmp și pentru o secundă figura lui a apărut încadrată în lațul care atârna în noapte parcă. Azi am văzut ceva nu foarte diferit cu un personaj din politica mare.
Întrebare: Vasile Blaga va demnisiona din Senat așa cum i-a îndemnat pe toți inamicii lui politici s-o facă fără ezitare?


(28 septembrie 2016)

Șoc și groază în meserii!

Două întâmplări sinistre mă pun pe gânduri, mă îngrozesc și mă șochează, căci lipsa de calificare și de conștiință profesională a atins cote atât de joase încât revirimentul nu are cum să se mai producă.
Întâmplarea nr. 1
Trebuia să montez o cabină de duș 90 X 90 cm, care a costat de 3 ori mai mult decât o cabină normală 80 X 80cm; meseriașul cu care am mers m-a asigurat că nu e nevoie să cumpăr cadă că aceea existentă este exact de 90 X 90cm că a măsurat-o el; am cumpărat numai cabina; a montat-o; totul a fost superb; numai că atunci când am folosit prima dată dușul am avut surpriza să constat că muncitorul tăiase cabina, căci și-a dat seama că greșise în legătură cu cădița, adică aceasta era de 80 X 80cm; n-a zis nimic și m-a executat într-un mod mișelesc, neprofesional și barbar.
Întâmplarea nr. 2
Au venit cu anveloparea și cum era și firesc plasele de la geamurile termopan nu se mai potriveau; un meseriaș a zis că rezolvă el tărășenia; a rezolvat-o tăind rama; a montat-o și a dispărut; rama este cu vreo 3 degete mai mică decât rama ferestrei și prin spațiul rămas liber intră în voie toate gângăniile de noapte, ceea ce arată că respectivul nu a gândit deloc; nici el n-a zis nimic și m-a executat într-un mod mișelesc, neprofesional și barbar.
Față de acum 15ani, regresul la nivelul a tot ceea ce înseamnă lucrări executate de meseriașii au coborât de la nota 8 la nota 2, iar pentru a reveni la nota 5 este nevoie de vreo 60 de ani de muncă asiduă de:

  • calificare;
  • remodelare conștiințe;
  • practică;
  • exigență;
  • supraveghere.
Cred că deocamdată este suficient să cumpăr lucruri de-a gata și să colaborez la minim spre deloc cu meseriași care de fapt sunt în marea lor majoritate necalificați sau știu ce știu din auzite și execută totul în dorul lelii.

(28 septembrie 2016)

Școala de fotbal din Pitești a lui Dobrin

De câte ori trec spre Rm. Vîlcea, acolo undeva în Bascov sau la Valea Ursului este un teren năpădit de bălării care mai are încă o tăbliță pe care stă scris ceva care amintește de o școală de fotbal pentru copii și care poartă numele marelui DOBRIN, emblema fotbalului Piteștean. Mai exact pe tăbliță stă scris Scoala de fotbal Nicolae Dobrin. Ca orice lucru făcut dintr-o inițiativă anume, are perioada de început când toată lumea este interesată, o perioadă de ascensiune în care interesul crește, un vârf, când interesul oamenilor este la cota cea mai ridicată, după care vine declinu. Acest declin l-am văzut acolo la acel teren de fotbal, acum acoperit de tot felul de buruieni. O inițiativă bună a căzut în desuetitudine din tot felul de motive.
Este deosebit de important să se știe că Nicolae DOBRIN este marele simbol al Piteștiului. Pe vremuri era blocul lui DOBRIN, erau ochii lui DOBRIN. Stadioanele erau pline cândva de adevărații fani ai lui DOBRINcel căruia din simpatie i se zisese Gâscanul.
Un profesor din Regensburg zicea că la ei la nemți, dacă cineva vine și zmângălește cu vopsea un zid, proprietarul ia bidineaua și văruie. Dacă individul vine și zmângălește, propiretaril ia bidineaua și văruiește. Lupta devine inegală și individul cu vopseaua se dă bătut. Ar fi bine dacă și la noi ar fi tot o așa perseverență. Adică, dacă școala de fotbal ar fi mereu ceea ce a fost la început, adică:

  • un loc amenajat;
  • să vină copiii;
  • să fie acolo un antrenor;
  • să existe o finanțare;
  • locul să fie îngrijit.
Nu trebuie milioane de lei, ci dragoste față de fotbal și respect pentru memoria lui Nicolae DOBRIN. Acolo trebuie să se implice toată lumea. La adresa
http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=30780&Itemid=409
se află toate detaliile despre subiectul abordat de mine aici. Trebuie să existe un responsabil unic și el trebuie să aibe competențele ca fără bani, prin voluntariat să facă acel loc să strălucească asemeni soarelui de pe cer. Orin unde am mai auzit eu asta?
Tare aș vrea ca la următorul drum spre Vîlcea să opresc și să fac o poză ca să mă bucur, nu să fiu trist ca acum, căci de aceea nu o fac.

(28 septembrie 2016)


(29 septembrie 2016)

Tuesday, September 27, 2016

PhD: exemple de bune practici (V)

Exemplele de bune practici se referă aici la autorul tezei de doctorat. Este vorba de a se elabora un GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU TOTȚI CEILALȚI CARE SE OCUPĂ DE TEZA DE DOCTORAT. Acesta trebuie să conțină foarte multe indicații dar și mai multe exemple din care să rezulte cu claritate:

  • exigențele impuse;
  • modul de măsurare;
  • predictibilitatea;
  • gândirea;
  • responsabilitate;
  • efecte;
  • demonstrații;
  • claritate;
  • proprietate.
Un astfel de ghid trebuie să conțină toate elementele necesare, astfel încât toți care vin în contact cu teza de doctorat și emit judecăți sau aprobă, să aibă toate elementele așa fel încât să știe exact la ce se înhamă și mai ales care sunt efectele care urmează unui demers incorect sau altfel spus dacă ei calcă strâmb sau calcă în străchini. Aici mă refer la:
  • toți care dau tot felul de avize;
  • denigratori;
  • contestatari;
  • chibiți;
  • răutăcioși;
  • justițiari;
  • invidioși;
  • curioși.
Toate formulările care se fac trebuie să arate că se știe exact cine a declanșat respectivul demers, cu nume și prenume și asumarea este esențială, mai ales că respectivul ar trebui să fie cam cu același nivel de preocupări cu pârâtul.
Petentul sau producătorul de avize trebuie să nu aibă posibilitatea de a invoca  veșnicele scuze: nu știu sau n-am știut. Fundamentarea demersului său, oricare ar fi aceasta trebuie să fie însoțită nu de afirmații, ci de documente care să demostreze cu toată puterea logicii că el are dreptate și nu i s-a năzărit nimic. Acest ghid trebuie făcut încât răul să fie stârpit din fașă, adică de la faza de întocmire a rapoartelor de cercetare, fără a mai da posibilitatea doctorandului sau celor din anturajul său de a persista în greșeală. N-am să înțeleg disperarea unora de a obține titlul științific de doctor numai și numai pentru a-și îmbunătăți imaginea, mai ales dacă după susținerea tezei știu că nu vor face niciodată cercetare științifică sau niciodată nu vor mai publica un articol într-o revistă de specialitate.
Acest ghid trebuie să fie public, la dispoziția tuturor celor implicați în activitățile legate de doctorat.





(28 septembrie 2016)

PhD: exemple de bune practici (IV)

Exemplele de bune practici se referă aici la autorul tezei de doctorat. Este vorba de a se elabora un GHID DE BUNE PRACTICI AL COMISIEI DE SUSȚINERE ÎN ȘEDINȚĂ PUBLICĂ A TEZEI DE DOCTORAT. Acesta trebuie să conțină foarte multe indicații dar și mai multe exemple din care să rezulte cu claritate:

  • exigențele impuse;
  • modul de măsurare;
  • predictibilitatea;
  • gândirea;
  • asumarea;
  • implicarea;
  • omogenitatea.
Un astfel de ghid trebuie să conțină toate elementele necesare, astfel încât toți membrii comisiei să gândească la unison asupra modului în care se face analiza tezei, astfel încât concluzia finală să fie cel mai bine fundamentată, lipsită de formalism și de subiectivism. Ei trebuie să nu aibă posibilitatea de a da puncte de vedere fundamentate exact pe criteriul după care au fost selectați de a deveni membri ai comisiei, adică recunoașterea că sunt cei mai buni specialiști în respectivul domeniu abordat în teză. Structura și denumirea documentului ce trebuie elaborat de către fiecare membru în parte nu trebuie văzut ca pâinea și cuțitul, ci ca un mod concret de a scoate în evidență plusuri dar și minusuri din teză. Indicarea unui punctaj ce trebuie avut în vedere impun o abordare de maximă exigență dar în același timp cu asumarea responsabilității totale. În niciun caz nu trebuie să apară acea spălare pe mâini, mai ales dacă se știe că titlul de doctor este anulat de o comisie în prezenta membrilor comisiei care l-a acordat, spre rușinea acestora din urmă, dacă legea ar fi corectată și totul s-ar face prin simetrie.


Acest ghid trebuie să fie public, la dispoziția tuturor celor implicați în activitățile legate de doctorat.




(28 septembrie 2016)

PhD: exemple de bune practici (III)

Exemplele de bune practici se referă aici la autorul tezei de doctorat. Este vorba de a se elabora un GHID DE BUNE PRACTICI PENTRU COMISIA INTERNĂ DE EVALUARE A TEZEI. Acesta trebuie să conțină foarte multe indicații dar și mai multe exemple din care să rezulte cu claritate:

  • exigențele impuse;
  • modul de măsurare;
  • predictibilitatea;
  • gândirea
  • sfaturi necesare
  • continuitate
  • claritate
  • decizie.
Un astfel de ghid trebuie să conțină toate elementele necesare, astfel încât comisia internă de evaluare să decidă ca prim filtru dacă teza merge mai departe sau teza trebuie să fie lucrată în continuare. membrii comisiei trebuie să fie toți în acord atunci când arată și care sunt calitățile tezei, dar mai ales, care sunt limitele care îi determină să dea vot negativ, deci, referat de respingere. Întrucât această comisie a urmărit pe durata ciclului întreaga evoluție a doctorandului, este singura în măsură, dacă nu lucrează formal, să spuncă cu exactitate ce nu se află în teză dintre sugestiile date în rapoartele de cercetare și să discute cu conducătorul științific care sunt căile de a aduce teza la acel nivel cerut de comunitatea academică din universitatea unde se produce procesul de evaluare. Acestă comisie este singura care are posibilitatea de a influența decisiv calitatea muncii unui doctorat, pentru că totul este la un nivel maxim de transparență în activitatea sa și se bazează numai și numai pe înscrisuri asumate de către toți, atât doctorand, cât și fiecare membru la o adică.


Acest ghid trebuie să fie public, la dispoziția tuturor celor implicați în activitățile legate de doctorat.





(28 septembrie 2016)

PhD: exemple de bune practici (II)

Exemplele de bune practici se referă aici la autorul tezei de doctorat. Este vorba de a se elabora un GHID DE BUNE PRACTICI AL CONDUCĂTORULUI DE DOCTORAT. Acesta trebuie să conțină foarte multe indicații dar și mai multe exemple din care să rezulte cu claritate:
  • exigențele impuse;
  • modul de măsurare;
  • predictibilitatea;
  • gândirea
  • conceptualizarea
  • încadrarea
  • evaluarea.
Un astfel de ghid trebuie să conțină toate elementele necesare, astfel încât conducătorul de doctorat să aibă posibilitatea de a dirija eficient munca doctorandului. Conducătorul științific nu trebuie să-l lipsească de libertate pe doctorand așa fel încât creativitatea sa să fie aruncată fie în derizoriu, fie pe apa sâmbetei, dar nici nu trebuie să-l lase în plata Domnului să crească pe durata stagiului doctoral ca o buruiană. Notorietatea și exigența conducătorului științific trebuie să fie deasupra oricăror bănuieli și doctorandul trebuie să conștientizeze că acela care îi este coordonator știe exact ce scrie în toate ghidurile și procedează în consecință. De aceea alegerea coordonatorului vine să arate concordanța între ceea ce vrea doctorandul și ceea ce coordonatorul îi oferă. Este vorba de o compatibilitate perfectă între exigențele celor doi, căci numai așa stagiul doctoral se derulează fără asperități.


Acest ghid trebuie să fie public, la dispoziția tuturor celor implicați în activitățile legate de doctorat.





(28 septembrie 2016)

PhD: exemple de bune practici (I)

Exemplele de bune practici se referă aici la autorul tezei de doctorat. Este vorba de a se elabora un GHID DE BUNE PRACTICI AL DOCTORANDULUI. Acesta trebuie să conțină foarte multe indicații dar și mai multe exemple din care să rezulte cu claritate:

  • exigențele impuse;
  • modul de măsurare;
  • predictibilitatea;
  • gândirea.
Un astfel de ghid trebuie să conțină toate elementele necesare, astfel încât doctorandul să nu aibă posibilitatea de a-l invoca  veșnicele scuze: nu știu sau n-am știut. Nici nu trebuie să-l lipsească de libertate pe acesta așa fel încât creativitatea sa să fie aruncată fie în derizoriu, fie pe apa sâmbetei. Ghidul trebuie să fie prietenos și să-l învețe cu delicatețe pe doctorand cum trebuie să lucreze, adică:

  • ritmic;
  • temeinic;
  • cu grijă;
  • deschis;
  • coerent;
  • exigent;
  • scriind;
  • creativ;
  • respectând.
Trebuie să fie luate toate etapele ciclului doctoral și trebuie spus cum trebuie să se procedeze, care sunt riscurile dacă nu se procedează astfel și mai ales să i se atragă atenția doctorandului că leneșul mai mult aleargă și că oricum ar da-o sau oricum ar face-o, teza trebuie să fie de un nivel științific ridicat, documentată, riguroasă, originală și care să treacă de nenumăratele filtre care sunt puse în fața obținerii titlului științific de doctor.


Acest ghid trebuie să fie public, la dispoziția tuturor celor implicați în activitățile legate de doctorat.




(28 septembrie 2016)

PhD: din nou despre plagiat

Machedonii au un proverb: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură cu excremente, totul excremente se numește. Mergând în această tonalitate, ideia de a calcula procente de plagiat în teze de doctorat este chiar o chestie care trebuie reanalizată.
Acum, autorul unei teze de doctorat dă o declarație pe propria-i răspundere că ce este scris acolo este original. Dacă X sau Y nu au dat astfel de declarații, faptul că au prezentat o chestie în ședință publică nu înseamnă aproape nimic, acolo unde onoarea este pe planul 100.
Este necesar să se clarifice totul, să se reclădească încrederea în doctorat, lucru care necesită:
  • 100 de ani;
  • creșteri la salariu de peste 50% la cei ce vor face PhD după 2020;
  • demonstrații clare de moralitate în sistemul de doctorat;
  • scoaterea stagiului doctoral din activitatea de nivel banal;
  • definirea unui cadru adecvat unde cercetarea științifică este pură, nealterată și lipsită de formalism.
Acum se fetișizează produsele specifice de antiplagiarism, fără a se face o testare prealabilă a acestora și mai ales dând credibilitate in blind a tot ce oferă acestea, deși se știe că există și acolo posibilitatea de a truca elegant și fără dubii toți indicatorii, doar cu un if și o procedură inocentă.


(28 septembrie 2016)

Grand Prix Pro Nutrition, ediția a VIII-a


Sala Sporturilor din Dej a găzduit un concurs de culturism deosebit de important, agreat de FRCF, în zilele de 17 și 18 septembrie 2016. Rezultatele au fosturmătoarele:

CULTURISM SENIORI 70 Kg
FARCAS BOGDAN-IOAN locul 1
VASUT SEBASTIAN-RAOUL locul 2
GAVRILESCU IONUȚ locul 3

CULTURISM SENIORI 80 Kg
DAVID EMIL locul 1
DULGHERU NICOLAE-EMIL locul 2
BOTESCU OVIDIU MIHAI locul 3

CULTURISM SENIORI 90 Kg
DENES GABOR locul 1
TCACIUC MIHAI CRISTI locul 2
STEFAN CRISTIAN MIHAI locul 3

CULTURISM SENIORI 100 Kg
KOKENY BELA locul 1
PLUMBAS ADAM locul 2
RACOVEANU DANIEL-FLORIN locul 3

CULTURISM SENIORI +100 Kg
ANTOHE MARIUS locul 1

CULTURISM MASTERS 80 Kg
VASUT SEBASTIAN-RAOUL locul 1
BOTESCU OVIDIU MIHAI locul 2
TATARU LAURENTIU-DUMITRU locul 3

CULTURISM MASTERS +80 Kg
STEFAN CRISTIAN MIHAI locul 1
DEREK EBBERS locul 2
MURESAN MARIN locul 3

Body Building CLASIC 171cm
FARCAS BOGDAN-IOAN locul 1
SZEKELY TAMAS-ISTVAN locul 2
DANILIUC ADRIAN locul 3

Body Building CLASIC 175cm
GARTAN MIHAI-DANIEL locul 1
TATARU LAURENTIU-DUMITRU locul 2
IONESCU BOGDAN locul 3

Body Building CLASIC +175cm
DENES GABOR locul 1
DEREK EBBERS locul 2
PETRESCU-MAG  locul 3
IOAN VALENTIN  locul 3.

Faptul că aceste competiții sunt organizate nu numai în București sau în alte mari orașe, arată apetența spre culturism a unui număr din ce în ce mai mare pe persoane, ceea ce este un lucru deosebit de important. Culturismul trăiește prin numeroasele săli de fitness-culturism din toate orașele țării și prin preocupările unor exccelenți organizatori ai competițiilor cu fiferite niveluri de anvergură. Apreciez foarte mult modul de organizare al portalului acestei competiții și mai ales modul de organizare a informațiilor de acolo. galeria cu fotografii este foarte sugestivă. Din punctul meu de vedere niciun rezultat de la acest concurs nu era imprevizibil, întrucât așa cum rezulta din postările concurenților pe rețelele de socializare, aceștia știu să deruleze cicluri complete de pregătire. La aceștia trebuia numai să știm dacă participă și forma pe care o pregăteau cu minuțiozitate conducea cu suficientă acuratețe spre un pronostic destul de apropiat de ceea ce a arătat clasamentul final al concursului Grand Prix Pro Nutrition 2016.

(27 septembrie 2016)

Cutremurele în analiza dâmbovițeană

Analiza dâmbovițeană a oricărui subiect este circumscrisă zicalei conform căreia nicio minune nu ține mai mult de 3 zile. A avut loc cutremurul din noaptea de 23 spre 24 septembrie 2016 de la 2h11min, cu magnitudinea de 5,3grade pe scara Richter. Toate televiziunile au vorbit numai de el și iată că azi 27 septembrie se vorbește apăsat de autodenunțul lui Sebastian Ghiță și atât. Analiza dâmbovițeană a cutremurului este bântuită de un empirism revoltător, bazat pe acel Doamne fer! exprimat în public, de la un nivel foarte ridicat.
Au apărut tot felul de indivizi, adică mai precis, șarlatani care spun că ei:
  • au capacitatea de a prezice cutremure;
  • anunță un cutremur catastrofal iminent;
  • au pătruns tainele Pământului și știu ce vorbesc.
Fizica pământului este o știință de sine-stătătoare care:
  • colectează datre complete despre cutremure;
  • face măsurători exacte;
  • caută explicații la cauzele care generează cutremurele;
  • face corelații;
  • studiază ciclicități dacă există;
  • analizează efecte;
  • identifică modalități de a diminua efectele mișcărilor telurice.
În niciun caz, FIZICA PĂMÂNTULUI nu dispune de metode, tehnici și instrumente de a prezice cutremure cu 24h, 12h sau 4ore înainte de a se produce. De aceea toți care vin și afirmă că au prezis ei cu precizie sau că prezic ei cutremure, sunt doar niște șarlatani stupizi și nimic mai mult. Probabil, în vreo 50 de ani, când de la sateliți se vor obține cu mult mai multe date și precizia modelelor va fi similară cu cea utilizată în prognozele meteorologice de azi, probabil, atunci vor exista posibilități de a prezice și cutremure cu 4-6 ore înainte de a se produce, astfel încât oamenii să aibă timp să ia măsurile corespunzătoare de a se proteja 100%. Acum, pe baza a ceea ce știința oferă singurele lucruri care se fac vizează diminuarea efectelor cutremurelor prin:
  • realizarea de construcții care să reziste la cutremure de 8 grade;
  • educarea populației;
  • constituirea echipelor de intervenție rapidă în caz de dezastru;
  • constituirea stocurilor de alimente și de apă;
  • educația privind utilizarea fluierului;
  • acțiunea cu calm și responsabilitate;
  • reabilitarea construcțiilor;
  • însușirea de tehnici de degajare zone calamitate;
  • crearea contextului ca spitalele să preia pe toți cei care necesită îngrijiri.
Orice altă abordare este ineficientă și duce la mobilizări de tip pompieristic, fără efecte benefice, iar tărăgănarea soluționării efective a marilor probleme nu face altceva decât să adâncască prăpastia dintre ceea ce trebuie făcut și ceea ce se face.


(27 septembrie 2016)

Monday, September 26, 2016

Arnold classic Europe 2016

Pentru a ne da seama ce înseamnă concursul Arnold classic pentru Europa, trebuie văzute niște corelații între acest concurs și ceea ce se întâmplă cu participanții și mai ales cu finaliștii lui și, respectiv, cu evoluțiile acestora la mr. Olympia.
Câștigătorii de la Arnold classic America, de-a lungul anilor au fost:

1989  Rich Gaspari
1990  Mike Ashley
1991  Shawn Ray
1992  Vince Taylor
1993  Flex Wheeler
1994  Kevin Levrone
1995  Mike Francois
1996  Kevin Levrone
1997  Flex Wheeler
1998  Flex Wheeler
1999  Nasser El Sonbaty
2000  Flex Wheeler
2001  Ronnie Coleman
2002  Jay Cutler
2003  Jay Cutler
2004  Jay Cutler
2005  Dexter Jackson
2006  Dexter Jackson
2007  Victor Martinez
2008  Dexter Jackson
2009  Kai Greene
2010  Kai Greene
2011          Branch Warren
2012  Branch Warren
2013  Dexter Jackson
2014  Dennis Wolf
2015  Dexter Jackson
2016  Kai Greene
Se va observa că unii dintre ei au devenit Mr. Olympia sau au ocupat locuri dintre cele mai bune în respectiva competiție. Câștigătorul din 2015 Dexter Jackson este plasat pe locul al III-lea la Mr. Olympia 2016.
În Europa concursul Arnold classic și-a desemnat câștigătorii din anul 2011, după cum urmează:
2011 Victor Martinez
2012 Shawn Rhoden
2013 Phil Heath
2014 Dennis Wolf
2015 Dexter Jackson
2016 Dexter Jackson
Corelând competițiile din Statele Unite pentru Arnold Classic și Mr. Olympia rezultă:
  • nivelul excepțional de ridicat al competiției;
  • la o valoare foarte mare a premiului, există o valoare foarte mare a concurenților;
  • marea atractivitate a competiției și numai pentru a participa.
În acest an, competiția de la Barcelona a fost extraordinar de strânsă și numeric este definită prin:
  • 52 categorii de concurs;
  • 1063 sportivi participanți;
  • 57,1% bărbați;
  • premiul cel mare 100.000$;
  • participarea lui Arnold Schwarzenegger în persoană la festivitatea finală.
Au participat anul acesta și sportivii români:
Ionut Dragomir
Decebal Olteanu
Cristian Carjaliu
Remus Heredeu
Alexandru Mihaita
Sergiu-Valentin Mocanu
Paul Alfred Kuhn
Ovidiu Mezdrea.
Afirmarea sportivilor din țara noastră în marile competiții este esențială și de bun augur, mai ales pentru faptul că sportivul Alexandru Mihaita  a ocupat locul al VII-lea la categoria sa unde au participat  23 de concurenți. 

(27 septembrie 2016)

Centrul de convenții și expoziții Nord-Oltenia Călimănești

De câte ori am trecut spre Sibiu am văzut niște construcții bizare și n-am știut semnificația lor până nu am oprit la întoarcere să citesc ce scrie acolo. M-am minunat să văd că într-o comună cu numele de Seaca se află Centrul de convenții și expoziții Nord-Oltenia Călimănești. Nu știu ce expoziții se organizează acolo, dar de convenții nici atât, pentru că la marile partide le place să aibă convențiila brașov, la Murighiol, la Mamaia, la Sala Palatului. Nu-mi amintesc să fie fost ceva acolo. Mi-am adus aminte de piramide dar și de alte construcții bizare și inutile.






Doamne, nu uita de noi
Suntem săraci, plini de nevoi
Doamne, ocrotește-i pe români


(27 septembrie 2016)

Interesul național

Sintagma INTERESUL NAȚIONAL  a fost, este și va fi folosită atunci când marile momente ale istoriei impun luarea unor atitudini caracterizate prin:

  • curaj;
  • anvergură;
  • eroism;
  • dăruire;
  • iubire;
  • schimbare.
Cel care poartă stindardul, este acel magnet care reușește să mobilizeze masele pentru a porni la lupta întru îndeplinirea  unui ideal măreț.

Nu oricine, nu orice și nu oricând va invoca  INTERSUL NAȚIONAL pentru a justifica mișcări de grup, decizii mărunte sau măsuri oarecare cu efecte care reflectă voința unui individ banal, orgolios și rău. Discrepanța dintre realitate și vorbe crează un decalaj îngrozitor între trecut, prezent sau între prezent și viitor. La un moment dat apare chelnerul cu nota de plată și achitarea este dureroasă. Se vede cu ochiul liber.


(27 septembrie 2016)

PhD: direcțiile de cercetare

Așa cum stă bine unei teze de doctorat înțesată cu soluții originale și rezultată dintr-un intens proces de cercetare, finalul este apoteotic, pentru că autorul acesteia, proaspătul doctor în științe apasă pe pedala viitorului. El se apucă acolo pe ultimele pagini ale tezei să dezvolte câteva direcții de cercetare. Acolo el spune că:

  • a acumulat experiență în domeniu;
  • a deprins măiestria cercetării științifice;
  • vede complexitatea unor probleme de rezolvat;
  • va aloca în viitor energii pentru a merge mai departe;
  • știe să coordoneze o echipă de cercetători.
Comisia de susținere în ședință publică apreciază aceste descrieri și-l încurajează pe autorul tezei să continue. Bineînțeles că doctorandul care în câteva minute va deveni doctor după citirea procesului verbal, subliniază cu tărie că va continua cercetarea și va aprofunda ceea ce a descoperit în stagiul doctoral, făcând să se dezvolte cercetarea științifică într-un domeniu pe care el îl consideră de importanță majoră. dacă are cineva curiozitatea să vadă dacă din 5.000 de doctori în științe cu titluri obținute în ultimii ani, 10% continuă munca de cercetare în domeniul în care au scris teza și din aceștia 5% își respectă angajamentul de a lucra în domeniul în care au lucrat în stagiul doctoral și chiar urmăresc direcțiile de cercetare scrise cu entuziasm în teze. Sunt prea mulți doctori în științe care:
  • după susținerea tezei părăsesc domeniul în care au cercetat;
  • nu mai lucrează spre a găsi soluții în conformitate cu direcțiile identificare;
  • privesc diploma de doctor ca pe un trofeu și atât;
  • uită că au acest titlu și-și amintesc doar când e o chestiune de creștere salarială;
  • au văzut în doctorat doar un scop în sine.
Acolo unde lucrurile sunt temeinice, este clar că un doctorat rămâne un doctorat, adică un stadiu asemeni vârfului Chomolungma care este numai laîndemâna unor aleși ai sorții, chemați să facă lucruri mărețe, nebirocratice, nefuncționărești sau ceva gen acțiuni de bifat într-o viață anostă de om. Voi fi foarte fericit să fiu contrazis și din cei 5.000 de doctori în științe să mi se spună că 4.999 lucrează în laboratoare de cercetare sau în industrie și continuă munca așa cum au promis, urmând să ducă mai departe ceea ce au realizat în stagiul doctoral și au prefigurat în teză ca subcapitol al direcțiilor de cercetare.


(27 septembrie 2016)

Premiul de popularitate în culturism

Și în culturism ca în orice alt domeniu de activitate se impune crearea unui premiu și anume PREMIUL DE POPULARITATE.
Acesta este date numai și numai de public. Sunt nenumărate modalități de a afla opinia publicului și anume:

  • prin sondaj, exact cum se fac sondajele în politică, indicându-se câteva nume de sportivi culturiști care s-au remarcat în ultimele competiții;
  • cu bilețele pe care sunt scrise numele unor participanț la concurs și publicul spectator selecteazăpe cel considerat a fi cel mai bun și introduce bilețelul într-o urnă;
  • prin apeluri telefonice și puvlicul alege dintr-o mulțimesau chiar adaugă fiecare un nume pe care crede că este cel care merită acest premiu;
  • prin aplaize la indicarea unui sportiv aflat pe scenă și va rezulta din durata și intensitarea aplauzelor cine este cel mai iubit culturist.
În opinia mea, dacă cel ales de public se suprapune cu câștigătorul tuturor categoriilor, înseamnă că arbitrii au avut o evaluare corectă. Sunt numeroase cazurile însă în care premiul de popularitate este cu totul altul decât rezultatul evaluării unui juriu. Se observă că cel ce a obținut premiul de popularitate paeste câțiva ani, de regulă, va fi și în topurile juriilor. Înseamnă că publicul face o evaluare mult mai fină.



(26 septembrie 2016)

Prevenirea cutremurelor...

În 24 septembrie 2016 pe la ora 8,00 pe postul România Tv o reporteriță, Ralucra CURTREANU a vorbit despre prevenirea cutremurelor. Toată lumea știe că aceste dezastre nu au cum să fie nici pre venite, nici cum să fie prognozate. Cutremurele sunt doar studiate din toate punctele de vedere și ceea ce omul face este:

  • să învețe cum să limiteze efectele cutremurelor;
  • să construiască clădiri care să reziste la cutremure;
  • să aibă provizii pentru câteva zile;
  • să știe să dea primul ajutor victimelor;
  • să nu iasă pe scări sau să folosească liftul în timpul cutremurului.
Prevenirea cutremurului era numai în mintea distinsei angajate a postului tv. Au mai zis unii că dacă vor cumpăra o anumită aparatură vor fi în stare să spună că va fi un cutremur cu câteva ore înainte. N-au fost în stare și acum sunt la pârnaie din cauza victimelor unui cutremur devastator. Se știe că dacă este anunțat un atac aerian cu 2-3 ore înainte de a se produce, nenorocirile sunt cu mult mai mari decât dacă lucrurile rămân cum au fost.


(26 septembrie 2016)

Scrisul pe lemn la daci

Lumea este populată de peșteri unde s-au găsit tot felul de desene ale omului primitiv. La Salina din Turda, unde sunt elemente de mobilier din lemn de culoare deschisă, frumos prelucrate se găsesc nenumărtate texte și desene executate de omul contemporan. este vorba nu de descoperiri epocale, ci de lucruri obișnuite care arată că:

  • omul din peșteri ca și omul contemporan aveau vocația desenului;
  • omul contemporan îl continuă pe cel din peșteri;
  • omul din peșteri are descendenți siguri în zilele noastre;
  • nivelul de educație al celor doi, nu diferă deloc;
  • indiferent cum stau lucrurile, unde găsește un loc vizibil, omul desenează;
  • instinctul de a transmite mesaje este complet conservat.
Pentru a pune stavilă tendinței de exprimare prin desen și prin scris pe lemn sau în lemn, singura modalitate constă doar în munca de educație și nu de a amenda sau de a da peste mână. Sunt sigur că omul contemporan are și el o slăbiciune pentru un lucru pe care nu și-l dorește scris cu un ceva de-ai altora.




 Spălatul, șlefuitul sau acoperirea cu un material pe care să nu se mai scrie, sunt soluții de criză dar nu și de durată. Nu prea cred că aceste inscripționări arată că ne tragem din daci și nici că populația dacă nu s-a retras în munți, căci scisul din salină aduce noi ipoteze de lucru, iar știința are alte piste de cercetare.
(26 septembrie 2016)

Arbitrare cu ranguri în culturism

Se știe că la un concurs se înscriu N sportivi pentru o anumită categorie. Ideia că toți sunt foarte buni este o ideie generoasă, numai că într-o competiție există locul I, locul II, locul III și tot așa, până se scrie un număr roman în dreptul fiecărui sportiv, arâtând poziția pe care acesta o ocupă. Orice competiție are menirea de a ierarhiza, de a evidenția care este cel mai bun culturist la o anumită categorie și cine sunt cei care vin după el.
În mult competiții se merge pe sistemul rangurilor care presupune următoarele ipoteze de luucru:
  • un arbitru are dreptul de a indica poziție distinctă pentru fiecare sportiv, ceea ce înseamnă că celui mai bun în opinia sa îi atribuie 1, adică locul întâi, următorului îi atribuie 2, adică îl vede pe poziția a doua și celui de-al XXIII-lea sportiv, dacă în grupă există 23 de sportivi înscriși, îi va asocia numărul 23;
  • nu se atribuie la doi sportvi același rang, mergându-se din start cu ideia că nu există doi sportivi identici;
  • dacă se analizează mai multe caracteristici, pentru fiecare caracteristicăarbitrul dă un număr, nefiind deloc obligatoriu ca cifrele scrise de arbitru pentru un sportiv să fie identice pentru toate caracteristice; dacă arbitru consideră ca sportivul este cel mai bun în raport cu o caracteristică îi va da rangul 1, iar dacă în raport cu o altă caracteristică îl vede pe respectivul sportiv ca fiind al V-lea, îi va scrie numărul 5;
  • înainte de orice calcule, se va verifica dacă sunt respectate regulile de a acorda ăuncte, adică nu există doi sportivi cu același punctaj pentru o caracteristică și rangurile se încadrează în intervalul dat de numărul sportivilor din categorie;
  • se însumează numerele pe linie și rezultă un indicator al rangului agregat;
  • se sortează crescător lista sportivilor după rangul agregat, obținânduse o ierarhizare a sportivilor, cu ocupanții locurilor 1, 2, 3 și tot așa până se completează toți sportivii înscriși la categoria respectivă.
Administratorul competiției are menirea de a asocia la înscrierea sportivilor la o categorie a unor coduri cu numele fiecărui sportiv. Acel cod este vizibil lipit în dreapta pe slip și sportivul este identificat după el, șa.a cum se vede în tabelul de mai jos.

Nume sportiv
Cod
Ionescu A
01
Marinescu E
02
Georgescu R
03
Albescu M
04
Constantinescu L
05
Avramescu T
06
Șerbănescu T
07
Stănescu A
08
Popescu E
09
Gheorghe M
10
Rădulescu A
11
Vasilescu T
12
Stoicescu M
13
 Seesupune că echipa de arbitri este formată din trei membri. Fiecare dintre aceștia primește un formular pe care sunt îbscrise codurile și caracteristicile, așa cum arată tabelul de mai jos:

Cod
Carcateristica1
Carcateristica2
Carcateristica3
TOTAL
01




02




03




04




05




06




07




08




09




10




11




12




13




 Sportivii intră în scenă, execută ceea ce li se cere și fiecare arbitru notează rangurile pe care el crede că sportivii le merită în raport cu criteriile de exigență stabilite. Cele Trei formulare sunt:
Arbitrul 1
Cod
Carcateristica1
Carcateristica2
Carcateristica3
TOTAL-1
01
1
7
1
9
02
3
3
2
8
03
2
8
3
13
04
5
5
7
17
05
4
4
4
12
06
7
1
5
13
07
9
9
9
27
08
6
6
6
18
09
8
2
8
18
10
13
13
10
36
11
10
11
12
33
12
12
12
11
35
13
11
10
13
34
Arbitrul 2
Cod
Carcateristica1
Carcateristica2
Carcateristica3
TOTAL-2
01
1
1
7
9
02
3
3
2
8
03
2
8
3
13
04
5
5
1
11
05
4
4
4
12
06
7
7
5
19
07
9
10
12
31
08
8
6
6
20
09
6
2
8
16
10
13
13
10
36
11
10
11
13
34
12
11
12
11
34
13
12
9
9
30

Arbitrul 3
Cod
Carcateristica1
Carcateristica2
Carcateristica3
TOTAL-3
01
13
7
1
21
02
3
3
7
13
03
12
8
3
23
04
5
13
2
20
05
4
4
4
12
06
7
1
5
13
07
9
9
10
28
08
6
6
6
18
09
8
2
8
18
10
1
5
9
15
11
10
11
12
33
12
2
10
11
23
13
11
12
13
36
Se centralizează datele din cele 3 formulare și rezultă indicatorul agregat (Total 1+2+3):
Cod
Total-1
Total-2
Total-3
TOTAL 1+2+3
01
9
9
21
39
02
8
8
13
29
03
13
13
23
49
04
17
11
20
48
05
12
12
12
36
06
13
19
13
45
07
27
31
28
86
08
18
20
18
56
09
18
16
18
52
10
36
36
15
87
11
33
34
33
100
12
35
34
23
92
13
34
30
36
100

Se sortează crescă tor după datele din ultima coloană și rezultă:
Cod
TOTAL 1+2+3
Loc
02
29
I
05
36
II
01
39
II
06
45
IV
04
48
V
03
49
VI
09
52
VII
08
56
VIII
07
86
IX
10
87
X
12
92
XI
11
100
XII
13
100
XII

Se revine la corespondența cod nume sportiv:
Cod
Nume sportiv
TOTAL 1+2+3
Loc
02
Marinescu E
29
I
05
Constantinescu L
36
II
01
Ionescu A
39
II
06
Avramescu T
45
IV
04
Albescu M
48
V
03
Georgescu R
49
VI
09
Popescu E
52
VII
08
Stănescu A
56
VIII
07
Șerbănescu T
86
IX
10
Gheorghe M
87
X
12
Vasilescu T
92
XI
11
Rădulescu A
100
XII
13
Stoicescu M
100
XII

Rezultă cu claritate ierarhizarea. Se observă că sistemul conduce la totaluri identice. Există mofalități de a face departajearea după caracteristica dominantă.
Indicatorul rangurilor, ca sună de ranguri este necatastrofic, este senzitiv, dar marele său păcat este caracterul compensatoriu. Adică un sportiv  bun la două caracteristici din trei este surclasat de sportivul cu caracter stabil la toate caracteristicile pentru că 1+1+10 = 4+4+4 =12, Și aici ca în orice sistem de arbitrare este importantă transparența.
(26 septembrie 2016)