Inteligența artificială și globalismul

Globalismul este o realitate independentă de ce vreu eu, de ceea ce vrei tu, de ceea ce vrea oricare dintre noi, căci din moment ce există:
- sateliți de comunicație,
- rețele de calculatoare,
- memorii de masă,
- limbaje de programare,
- software performant,
- tehnologii IT&C,
- inteligență artificială,
- bani electronici,
- e-Learning, tele-working, e-Commerce,
au fost sparte toate barierele care mai împiedicau pătrunderea globalismului în viața noastră de zi cu zi. Unii văd în globalism pierderea tradițiilor, omogenizarea societății, dispariția granițelor, pierderea identității naționale, circulația forței de muncă după dictonul latin ubi bene, ibi patria, ceea ce este adevărat numai parțial, căci mobilitatea forței de muncă nu separă individul de sinele lui, pentru a fi utilizată doar componenta destinată muncii, restul rămânând departe de el, pentru a se pierde cu timpul.
Inteligența artificială aduce simultan cu globalismul toate elementele specifice identității etnice a colectivității din care fiecare individ face parte, căci:
- problema traducerii în orice dialect nu mai este o problemă,
- păstrarea tradițiilor devine un element ușor de realizat,
- formularea de solicitări specifice și transpunerea în fapt este garantată.
Dacă ne gândim acum, ne reamintim că la bancomat cu 20 de ani în urmă nu se realizau tranzacții în alte monede decât cea națională, în timp ce acum există bancomate unde se lucrează cu mai multe tipuri de monede, inclusiv de a obține bancnote ale diferitelor state de la un același automat. Globalismul aduce o serie de facilități, inclusiv o serie de optimizări și de proceduri performante, care sunt benefice fiecărui cetățean. Inteligența artificială are rolul de a accelera laturile pozitive ale globalismului, mai ales acolo unde este vorba de resursa timp și de omogenizarea nivelurilor tehnologice de soluționare a problemelor, căci circulația informației implică creșterea exigenței față de calitatea serviciilor și de reducerea termenelor de implementare a tehnologiilor.

(06 februarie 2025)

Băncile virtuale împing digitalizarea în sus

Băncile virtuale reprezintă un nou mod de definire a fluxurilor bănești, total diferit de sistemul bancar clasic. În sistemul bancar clasic:
- omul venea la bancă cu banii la păstrare,
- omul stătea la coadă și la cheremul funcționarului,
- se pierdea mult timp pentru orice operație,
- și banca avea elementele ei de corupție în acordarea de credite,
- vulnerabilitățile băncii erau concretizate prin costuri plătite de cetățean.

Digitalizarea aduce elemente noi în societate, iar băncile profită copios în urma procesului de digitalizare, accelerându-l în ideea de a-l împinge în sus, căci digitalizarea aduce reducerea unor cheltuieli, care nu se răsfrâng în reducerea de costuri ale banilor din bănci, ci în creșterea profiturilor pentru toate componentele aflate în lanțul sistemului bancar. Apariția băncilor virtuale este una, dar banca mixtă, adică banca clasică cu numele și câteva funcționalități combinată cu banca virtuală, este construcția gen struțo-cămilă care funcționează de minune și care încurajează dezvoltarea laturii virtuale de bancă, pentru maximizarea profiturilor. Cine crede că băncile virtuale împing digitalizarea în sus de dragul progresului social, gândește pozitiv, dar nu realist, căci băncile dezvoltă virtualizarea pentru maximizarea profiturilor proprii, iar dezvoltarea digitalizării în societate va face ca profiturile să atingă pentru bănci niveluri inimaginabile, nu prin artificii șmecherești, ci prin implementarea de noi algoritmi inteligenți de relaționare a clienților cu banca. 

Acum pensionarii primesc pensia pe card, deci numărul de poștași se reduce, căci și taloanele vin pe e-mail la pensionari. În plus, pensionarii nu mai dau cei 5 lei poștașului că-i aduce pensia la nas. Deci construcția de poștă prin procesul de digitalizare își reduce volumul și tipologiile de activități.  Plățile de taxe și impozite se derulează prin fluxuri electronice, iar creșterea se va accelera în momentul în care și băncile virtuale se vor implica prin reducerea cu un procent minuscul a nivelurilor percepute de la cetățeni. Perioadele ce vor urma vor fi dramatice pentru toate entitățile care lucrează cu băncile, căci acestea vor determina calitatea fluxurilor și nivelul de închidere a circuitelor, prin presiunea pe care o vor face asupra tuturor entităților din societate. Numai dacă vorbim de taxa de înscriere la un examen, vom observa dramatismul pe care în viitorul apropiat îl vor trăi universitățile, căci se vor adapta la cerințele băncilor, prin presiunea cetățenilor care primsec facilitatea de plată în regim virtual și universitatea care dacă rămâne în urmă cu digitalizarea nu receptează mesajul băncii, punând în dificultate pe viitorul student, care a plătit și nu are niciun chef să mai miște hârtii, când el lucrează curent pe TIK TOK.





(29 ianuarie 2025)

Cine-i ajută pe globaliști?

Se știe că e o mare luptă între globaliștii de azi și suveraniștii tot de azi. Forțele suveraniste sunt legate de trecut, de sentimentele puternice care privesc patriotismul, naționalismul, suveranitatea, integritatea țării, în timp ce globaliștii trăiesc în prezent și privesc în viitor. Forțele globaliste sunt ajutate de:
- Internet,
- e-mail,
- teleworking,
- e-commerce,
- e-banking,
- criptomonede,
- inteligența artificială,
- telefonul mobil.

Ideea de bază în globalism este optimizarea în sensul maximizării beneficiilor de orice natură ar fi ele și minimizarea eforturilor, de asemenea, de orice natură ar fi ele. Dacă la început procesele de optimizare sunt evidente și efectele lor sunt spectaculoase, cu trecerea timpului, performanțele sistemelor interconectate începe să se aplatizeze și asemeni performanțelor sportive, cresc intervalele la care se obțin salturi calitative semnificative, ceea ce pentru procesul de globalizare este un mare dezavantaj.

Motorul globalismului este influențat de natura descoperirilor tehnologice revoluționare și studiul generațiilor de calculatoare ne ajută foarte mult să înțelegem parcursul memoriilor în 70 de ani sau al procesoarelor în ultimii 50 de ani și cu atât mai mult parcursul tehnologiilor ce privesc achizițiile și prelucrările volumelor foarte mari de date.



(20 decembrie 2024)

Globalismul, trăsătură esențială a societății moderne

Cu voia sau fără voia noastră, globalismul este o trăsătură esențială a societății în care trăim, datorită dezvoltării calculatoarelor, rețelelor de calculatoare, Internetului, telefoniei mobile, poștei electronice, e-banking, e-commerce, rețelelor de socializare, cripto-monedelor și mai ales a teleworking.

Până în pandemie era de neconceput ca salariații în masă, să lucreze de acasă.

Până acum 20 de ani era de neconceput laptopul cu 1 Gb memorie RAM.

Până acum 30 de ani era de neconceput ca peste 90% din mesaje să se producă altfel decât prin poștă.

Până acum 45 de ani era de neconceput să se lucreze fără cartele perforate.

Până acum 50 de ani nimeni nu-și imagina existența telefonului mobil.

În acest context, lumea arată cu totul altfel și circulația informației determină schimbări fundamentale în comportamentul oamenilor, în optimizarea deciziilor și mai ales, în accesul la resurse, oricare ar fi ele, iar despre circulația banilor să nu mai vorbim. 

Cei care nu sunt implicați în procesele moderne de folosire a telefonului mobil, a calculatorului electronic și nu au conexiune la internet, vrând-nevrând vor deveni parte a proceselor digitale, datorită generalizării pe care o presupune digitalizarea însăși cu avantajele evidente din punct de vedere a reducerii timpilor de așteptare și de deplasare cu care vine implicit. Chiar și mișcarea forței de muncă, a produselor și a banilor, are la bază informația care circulă în legătură cu eficiența pe care o generează politicile regionale sau cele locale, despre care oamenii află instantaneu doar printr-un click pe telefonul mobil sau pe tabletă.

Cei care rămân închistați în valorile tradiționale, excluzând contextul real al societății moderne de azi, au singura șansă de a privi neputincioși la evoluția celor din jur, fără a înțelege adevăratul mers al societății, fără a înțelege că mutațiile TIC sunt ireversibile și ceea ce este mai rău, că ei rămân o minoritate insignifiantă, pe cale de dispariție, datorită propriei lor atitudinii izolaționiste, asemeni triburilor din jungla amazoniană care trăiesc și azi în comuna primitivă, doar datorită faptului că au trăit în izolare, dar nu într-o izolare auto-impusă, așa cum procedează cei care resping progresele din tehnologie.



(10 decembrie 2024)

POS-ul măsoară corupția

Digitalizarea înseamnă și plățile cu cardul. Sunt mulți agenți comerciali care folosesc plățile cu cardul, dar sunt și mai mulți care invocă:
- defecțiuni la POS,
- nefuncționarea Internetului,
- lipsa benzii de hârtie,
- blocarea din cauze necunoscute,
- erorile din sistemul bancar.
De fapt acestea sunt modalități de a încasa bani fără a elibera bon fiscal sau factură. Cu cât numărul de POS-uri care nu funcționează este mai mare, cu atât corupția este mai mare, căci a încasa bani fără a elibera bon fiscal sau factură este dovada corupției de neplată a TVA și de comerț nefiscalizat. Comercianții, dintre care mulți sunt mari șmecheri, știu cum să-l prindă pe client în așa fel încât să-l plătească cu bani ghiață pentru serviciul prestat sau pentru marfa vândută. Mi se face o mare scârbă când îi văd pe cei din HORECA jelindu-se că guvernanții fac și dreg, căci îmi reamintesc situațiile penibile în care m-au pus când după consumație mi-au spus că au probleme cu plățile online și a trebuit să mă scobesc de ultimii bănuți prin buzunare, în timp ce cardul meu se lăfăia plin de grație în portofel.

(21 decembrie 2023)

Stimularea digitalizării

Digitalizarea presupune pe de o parte statul dornic să facă acest lucru și alocă fonduri pentru dezvoltarea de aplicații informatice, pentru dezvoltarea infrastructurii și pe de altă parte, cetățenii care trebuie să folosească aplicațiile dezvoltate și să se bucure de facilitățile pe care le aduce digitalizarea mai ales în ceea ce privește economia de timp.

Procesul de digitalizare trebuie stimulat până când oamenilor le intră în obișnuință să se folosească de calculator și de alte facilități, iar stimularea trebuie să apară prin bonusuri, prin discounturi și prin premii acordate celor care se alătură dezvoltării procesului de pe poziția de utilizatori. Eu refuz să cred că un nene sau o tanti rămân departe de plata impozitelor folosind plățile online după ce și-au făcut un cont la fisc, după ce află că dacă procedează așa au o reducere de 10%. Nu cred că într-un supermarket un nene sau o tanti vor rămâne cu coșul de produse înțepeniți la casa de marcat, dacă știu că făcând plata în sistemul de self-service au un discount de 3% sau 5% la toate mărfurile pe care le achiziționează.

Mergând pe lucruri sigure, nu pe chestii de șansă cum sunt tombolele sau premiile trase la sorți, toți cei care merg la piață, vor să facă investiții sau doresc să execute plăți, se vor lăsa angrenați în activități specifice digitalizării și vor contribui pe termen lung la generalizarea procesului. În timp așa-zisa cheltuială se va recupera înzecit de la cetățenii al căror randament al muncii va crește spectaculos, căci economia de timp generată prin digitalizare, dezvoltă alte activități profitabile pentru stat, căci TVA este încasat de acesta alături de alte taxe și impozite.



(08 decembrie 2023)

Efectele digitalizării

Fiecare dintre noi simte și resimte efectele digitalizării, dacă dorim să ieșim din abordarea clasică și ne debarasăm de gândurile negre că cineva ne fură identitatea.

Economia de timp este unul dintre cele mai importante efecte al digitalizării.

Pentru plățile utilităților, ale întreținerii, a impozitelor folosim e-Banking și în acest fel suntem scutiți de a mai merge la tot felul de ghișee, de a sta la cozi și de a avea convorbiri cu birocrații acri și lipsiți de empatie. Nu mai batem drumuri, nu mai mergem cu tramvaiul sau cu autobuzul, ci totul se face simplu din fața unui calculator sau și mai rapid, folosind telefonul mobil.

Calitatea serviciilor este un alt mare avantaj al digitalizării.

Dacă dorim să cumpărăm un bilet de tren sau un bilet la un spectacol sau să facem o rezervare la un hotel, folosind aplicațiile existente pe Internet, oferim niște parametri și ni se pun la dispoziție liste sau imagini cu resursele disponibile, dintre care alegem pe cele care ne convin. La rezervarea locului în avion apare schema avionului și locurile disponibile, iar noi nu avem altceva de făcut decât să bifăm locurile care ne interesează. Tot așa se întâmplă deacă dorim un bilet la teatru. Selectăm ziua luna și anul, selectăm ora, selectăm locul dorit și după aceea plătim și memorăm biletul pe care mai apoi îl tipărim pentru a-l avea la intrare în ziua spectacolului, dacă nu preferăm să-l avem stocat în telefon. Și în cazul rezervării camerei la hotel există aplicații extrem de bine puse la punct care ne permit să facem rezervarea și plata camerei care corespunde exact cerințelor noastre.

Planificarea activităților ne permite o excelentă gestionare a fondului de timp de care dispunem.

Dacă înainte trebuia să ne programăm cu telefonul să facem analize sau să mergem la o consultație la medic sau să depunem actele pentru a obține permisul de conducere sau pașaportul, acum această programare se face online. Chiar și pentru obținerea vizei de USA se depun documentele online și programarea se face automat după ce documentele sunt analizate și ele tot automat. În același fel se realizează și transmiterea de CV-uri pentru a obține un job, iar planificarea la interviu se face automat. Și planificarea la un service se realizează tot din fața calculatorului.

Susținerea de examene, care înainte de pandemie era de neconceput, în condițiile digitalizării a devenit o realitate, căci există aplicații care folosesc mai multe componente de tip webcam astfel încât să excludă posibilitatea influențelor externe în derularea examenelor orale, dar și a examenelor de tip grilă.

Generalizarea e-Learning în condițiile pandemiei a făcut ceea ce nu s-a produs în ultimii 25 de ani ca ritm, ca nivel de cuprindere și mai ales ca nivel de diversitate.

Efectele digitalizării sunt multiple și în niciun caz nu trebuie mers pe ideea pierderii de locuri de muncă, ci pe creșterea calității serviciilor către cetățean, pe îmbunătățirea procedurilor  și pe creșterea eficienței muncii în toate domeniile, căci reducerea duratelor de așteptate, înseamnă economie, cu efect direct asupra vieții fiecăruia dintre noi.


(16 octombrie 2023)

Pe cine sperie Inteligența Artificială?

Așa cum este prezentată în mass-media Inteligența Artificială, aceasta a devenit un fel de Bau-Bau care a început să sperie lumea. Este adevărat că Inteligența Artificială aduce anumite elemente noi, așa cum au adus toate invențiile de-a lungul istoriei și din moment ce s-a trecut la implementarea pe scară largă a noilor tehnici și metode, vechile tehnici și metode au fost abandonate, iar meseriașii care le practicau au trebuit să se recalifice și Inteligența Artificială va proceda la fel, căci tot ceea ce făcea omul și acum fac aplicațiile de Inteligența Artificială, vor impune recalificarea oamenilor și nimeni nu moare de foame. Ceea ce se va întâmpla, se leagă de faptul că Inteligența Artificială va influența activitatea birocraților și aceștia vor deveni din zbirii cetățenilor, doar niște pisicuțe blânde care trebuie să rezolve și să înghită în sec. Ei se tem că-și pierd privilegiul de a-i umili pe cetățenii care veneau în fața ghișeelor să se plocopnească la birocrații care lipsiți de empatie îi tratau cu dispreț pe oamenii care nu meritau deloc așa ceva. Mai au a se teme șmecherii care credeau că prin ceea ce făceau ei, reușeau să fenteze vigilența celor care le evalua munca. Instrumentele înzestrate cu Inteligența Artificială vor descoperi toate falsurile și-i vor pune la punct pe toți indivizii care în suficiența lor, credeau că-și bat joc de cei care munceau onest, trecându-le în față cu impostura de care dădeau dovadă cu prisosință.
Pentru noi, muritorii de rând, Inteligența Artificială ne va face doar bine, căci vom beneficia de toate descoperirile valoroase ale oamenilor și nu vom mai fi la cheremul nimănui, toată viața noastră depinzând 100% de noi și de acțiunile noastre. În sfârșit apare ceva care va restabili scara valorilor pentru noi, muritorii de rând.

(15 octombrie 2023)

Țațele de Dâmbovița și banii cash

Zvonul că vor dispare banii cash le-a făcut pe țațele de Dâmbovița să iasă la atac și să urle din toți rărunchii că fluxurile electronice le îngrădește libertatea. Societatea are o anumită direcție și Internetul, computerul și telefonul mobil a schimbat totul cu mult mai profund decât a făcut-o apariția curentului electric și a radioului.

Banii au avut diferite stadii ale evoluției. Au fost monedele de metal comun. Au fost monedele de argint și de aur. Au apărut bancnotele de hârtie. Au intrat în circulație bancnotele din material plastic. Apariția banilor electronici este rezultatul firesc al evoluției tehnologiei și noi nu trebuie:

- să ne ferim de fluxurile virtuale,

- să ignorăm banii virtuali,

- să refuzăm folosirea cardurilor,

- să credem că dispariția cash-ului e o calamitate.
Ideea că prin dispariția de cash vom fi controlați este un fel de paranoia prin care chiar credem că suntem niște persoane foarte importante și cineva malefic vrea să știe totul despre noi, pentru a face ceva care să de fie nu rău, ci foarte rău, deși lucrurile sunt cu totul altele. Noi suntem niște simplii gândăcei într-o mare infinită, iar activitatea noastră nu contează pur și simplu. Suntem oameni care avem sume infime, iar costurile cu manipularea acestora sub formă de cash sunt atât de mari încât devine o povară pe acre societatea nu are cum să o mai suporte și de aceea se caută evitarea de cash și de manipulare a cash-ului. Banii metalici și bancnotele ocupă spațiu, spațiu care costă. Manipularea lor se face de către persoane care trebuie plătite și apar costuri. Cash-ul se uzează și trebuie topit dacă este vorba de metal sau ars dacă este vorba de bancnote și aceste operații au costuri. Omenirea a ajuns la stadiul în care nu-și mai permite astfel de costuri, din moment ce banii electronici vin să ia locul cash-ului cu aceeași eficiență. Nu trebuie să fim noi mai catolici decât papa în privința banilor cash și să clamăm direcții irelevante, căci viața este cea care ne pune la punct pe fiecare dintre noi, din moment ce costurile de manipulare ale banilor cash le suportă cei care doresc sp folosească bani cash.


(28 septembrie 2023)

Identitatea electronică

Aș fi vrut să găsesc concret care sunt pașii pe care eu trebuie să-i parcurg pentru a avea identitate electronică. Textele poetice sunt frecție la picior de lemn. Vreau fapte concrete.
Pasul 1: cutare, cutare, cutare, 
Pasul 2: cutare, cutare, cutare, 
.....
Pasul N: cutare, cutare, cutare.
Vreau să fac o plată la ghișeul.ro fac cutare, cutare, cutare.
Vreau să mă informez despre impozit pe casă, fac cutare, cutare, cutare.
Să se vadă că identitatea electronică chiar este ceva revoluționar. Până în momentul de față este doar o poveste de adormit copiii.

Varianta beta nu se adresează publicului oarecare, ci unui public format tot din informaticieni, care nu dezarmează când se confruntă cu erori de execuție și de utilizare.

(29 mai 2023)

Eu și digitalizarea

Am scris destul de multe despre digitalizare, dar aici voi scrie despre poziția mea ca individ față de digitalizare. Pandemia ne-a arătat nouă românilor cât de rămași în urmă am fost în ceea ce privește digitalizarea și doar groaza de a nu muri contaminați de COVID 19 a fost motorul creșterii ritmului digitalizării. Morala ar fi că doar cataclismele, catastrofele și pandemiile ne-ar schimba din zona de confort și de lentoare în care ne găsim ca indivizi cărora mâncarea le cade direct în gură, de pe acest pământ roditor.

Pentru mine digitalizarea este mană cerească. Când semnătura electronică la BCR era pe o dischetă eu am făcut tranzacții de e-Banking, căci aveam o disciplină numită Economia digitală la Școala doctorală de Informatică economică și ar fi fost penibil ca eu să vorbesc despre chestii pe care nu le-aș  fi exersat. Mă laud că am avut poștă electronică prin FX.ro și telefon mobil încă din 1996, deci sunt receptiv la nou.

Nu trebuie doar să clamez că vreau digitalizare, ci trebuie să mă implic direct în acest proces. Am adresă web din anul 2004 cu numele meu, ionivan.ro, am un laptop dedicat stocării în formă digitală a tuturor documentelor pe acre le scanez cu telefonul. Fac toate plățile pe e-Banking și folosesc curent comenzi pe e-Commerce. Îmi gestionez miile de fotografii folosind foldere cu structuri bine argumentate care să-mi permită regăsirea fotografiilor care mă interesează la un moment dat.

Am tot felul de aplicații pe telefonul mobil și pe laptop care-mi ușurează viața și mă fac să fiu mai eficient. Dacă procesele de digitalizare ar fi și mai accelerate aici, m-ar ajuta și mai mult, căci aș dispune de și mai multe resurse pentru a-mi îndeplini sarcinile pe care mi le-am trasat și care presupun ca eu să am acces la cât mai multă informație din vremurile de demult, care se obține prin scanarea de documente ceva mai veche sau prin conversie de fișiere aflate pe suporți alții decât celebra hârtie.

Ca să mă laud și eu un pic, în vremurile când eram activ în Catedra de Informatică Economică, rugându-l pe actualul conferențiar Mihai DOINEA, asistent universitar pe atunci, să scaneze două numere ale revistei Informatica Economică s-a reușit ca această revistă să fie integral digitalizată și acum în acest fel, toate numerele sun accesibile în online la adresa https://revistaie.ase.ro/ iar structura interfeței este compatibilă cu cele mai mari magazine de specialitate existente.



(13 mai 2023)

Inteligența artificială - IA face să dispară meserii?

E atât de disperată o anumită parte dintre noi încât construiește scenarii dintre cele mai halucinante legate de Inteligența Artificială - IA. Acum, mai noi, se întreabă ce meserii vor dispărea dacă IA își va intra foarte bine în rol. 

Pentru a face o analiză corectă și aprofundată este decent să mergem puțin în trecut și să vedem ce a dispărut datorită apariției unor noi tehnologii, a unor noi echipamente și a unor noi abordări din viață. Nu voi începe cu introducerea mașinilor cu aburi, ci voi analiza apariția motorului cu combustie internă, descoperirea penicilinei, apariția pastilei de Viagra, utilizarea calculatorului electronic și folosirea fibrelor sintetice.

Motorul cu combustie internă a dus la apariția automobilului. A dispărut poștalionul, vizitiul a devenit șofer, a crescut viteza de deplasare, potcovarul a devenit mecanic auto. Deci, vorbim nu de dispariție de meserii, ci de conversie, adică nimeni nu moare de foame.

Penicilina a făcut ca multe boli să-și găsească leacul. Au apărut fabricile de antibiotice și multe meserii noi s-au dezvoltat, ceea ce nu ne duce cu gândul că tămăduitorii au fost înlăturați, dar activitatea lor a căzut în desuetudine. Pastila de Viagra nu trebuie abordată aici distinct căci este cu mult mai mult decât visul omenirii de a transforma totul ce este atins în aur, ci un pas spre atingerea visului legat de tinerețea veșnică. N-a murit nimeni, ci toată suflarea a devenit fericită, optimistă și întreprinzătoare. Nici calculatorul electronic nu a făcut să dispară meserii, ci au apărut noi meserii căci programatorul, inginerul de sistem, administratorul de rețea, operatorul de date, designerul web, sunt doar câteva dintre noile meserii. Aplicațiile de e-Commerce, de e-Learning, de e-Banking parcă au existat dintotdeauna, cum parcă dintotdeauna a existat și telefonul mobil. Ceea ce s-a întâmplat în mod natural cu omenirea, adică progresul, se va accentua și prin apariția aplicațiilor informatice înzestrate cu IA. Viața noastră va fi mai bună atunci și chiar ne vom bucura că s-a ajuns aici și nimeni nu va regreta nimic.


(08 mai 2023)

Digitalizarea USA acum 20 de ani

Acum 20 de ani, în USA digitalizarea era realizată integral.
Doreai să citești un ziar de acum țâșpe ani, îl găseai pe Internet.
Doreai să găsești un articol de revistă în format electronic, dacă plăteai, îl aveai.
Portalurile despre universități, colegii, școli erau standardizate, actualizate și operaționale.
Hărțile pentru deplasare în teritoriu erau actualizate și disponibile chiar în 3D.
Programările pentru servicii de interes public online erau o realitate.
Lucru cu amprentele digitale și recunoașterea facială se practicau curent.

Cumpărarea de bilete de călătorie, rezervarea de bilete la spectacole, erau o banalitate.
Din fața unui calculator se rezolva cam orice problemă.

Chestia cu casele de marcat și digitalizarea din supermarketuri era soluționată de demult.

Și plățile cu cardul se efectuau, chiar dacă soluțiile erau ceva mai greoaie, dar erau.

Concluzie: cu digitalizarea societății suntem la început.

                    Închirierea unei mașini e o problemă.

                    Rezervarea unui loc de parcare de acasă e o problemă.

                    Digitalizarea completă a ziarelor românești e o problemă.

                    Înscrierea online la o facultate  e o problemă.

                    Obținerea unui document oficial este o problemă.

                    Plățile de dări sunt o problemă.

                    Digitalizarea în spațiul mioritic e la început.


(06 martie 2023)

Digitalizarea top-down sau bottom-up?

Cum este și firesc, trebuie să ne întrebăm dacă digitalizarea trebuie să se facă de sus în jos, adică de la organele sau organizațiile statului către populație sau de la populație, către organele statului. Dacă vom zice că adevărul este undeva la mijloc, vom greși profund.
dacă statul vrea să dea tonul în digitalizare și deci digitalizarea să fie top-down, evident, statul trebuie să-l ia pe cetățean drept aliatul lui, să-l:
- învețe,

- studieze,
- stimuleze,
- laude,
- mulțumească.

Cetățeanul formează grupul țintă și acest grup țintă are o serie de caracteristici de care statul care inițiază digitalizarea trebuie să țină seama.

Sunt oameni care nu au poștă electronică, nu au cont de Facebook, nu lucrează cu calculatorul, nu au card bancar, lucrează cu numerar, nu au card de sănătate, nu au telefon mobil, nu folosesc Internetul, nu au calculator. Digitalizarea trebuie să-i respecte, fără a-i pedepsi în vreun fel, dar trebuie să nu-i stimuleze, ci să-i lase în plata Domnului, dacă ei gândesc așa, căci fiecare cum își așterne, exact așa va dormi.

Sunt oameni care acceptă digitalizarea pentru că simt marile avantaje legate în primul rând de economia de timp pe care o obțin când fac plăți de pe telefonul mobil, când comandă alimente de pe telefon, când folosesc aplicații de orientare când sunt la volan pentru a ajunge exact la destinație. Pentru ei, digitalizarea top-down se potrivește ca o mănușă.

Există oameni care nu simt direct beneficiile digitalizării ca procedeu de a manipula informații și ei așteaptă beneficii clare. dacă statul acceptă ca persoanele care folosesc anumite aplicații să plătească taxe reduse cu un procent sau reduse chiar la jumătate în anumite condiții, este clar că acest segment de populație va fi câștigat de partea digitalizării.

Digitalizarea bottom-up ne caracterizează perfect, căci populația a luat-o înaintea statului în ceea ce privește rezervările de camere la hoteluri prin Booking.com, de cumpărare de produse de pe Amazon.com sau Emag.com dar și efectuarea de plăți către furnizorii de utilități prin e-Banking. În pandemie, tot la nivelul executanților a trebuit să se implementeze rapid tot ceea ce înseamnă e-Learning. Oamenii au luat-o înaintea statului și au apelat la tot ceea ce a însemnat aplicații online destinate soluționării de probleme personale, inclusiv de a trimite mesaje între ei pe poșta electronică sau de a se adresa unor organizații tot prin intermediul poștei electronice. Oamenii având exercițiul lucrului cu calculatorul că așa au vrut ei, vor fi ușor de integrat în digitalizare, căci statul le rezolvă probleme pe care ei le intuiau.

(12 iulie 2022)

Plățile facturilor la utilități în secolul al XXI-lea

 Cineva zicea despre acest secol că va fi religios sau nu va fi deloc. Eu zic că a început rău cu pandemia și va fi bolnăvicios sau nu va fi deloc.

Dar să trecem la lucruri serioase, căci evoluțiile aplicațiilor mobile sunt cu mult mai lente decât cele ale tehnologiilor din domeniul informaticii.

Pentru plata facturilor trebuie văzut ce probleme îl interesează pe om și voi identifica:

- date despre factura curentă,

- stadiul plăților,

- arhiva din ultimul an.

La factura curentă trebuie să apară conținutul facturii și un buton cu plătește, iar cetățeanul să primească un șablon din care să rezulte că aplicația este conectată la o bază de date și în acel șablon sunt suficiente date încât cetățeanul să confirme plata, fără a mai introduce el alte date decât dacă vrea să plătească mai mult, schimbând suma, dar mai puțin în niciun caz.

Acum este folosită o metodă barbară prin care:

- cetățeanul merge la un automat, i se citește codul bară, introduce banii și primește chitanță,

- cetățeanul are factura în față, intră pe contul bancar și completează multe date apoi plătește,

- cetățeanul merge la ghiseul instituției prestatoare și plătește ca acum 100 de ani.

Cert este că bazele de date nu sunt interconectate. Eu aș vrea ca toți furnizorii de servicii să aibă:

- intervalul de emitere a facturilor același,

- conectate bazele de date la bănci,

- să genereze automat ordinele de plată.

Pe de altă parte, când se accesează portalul băncii, având în vedere că eu am parolele mele, dacă vreau să plătesc facturi, vreau să apară un meniu personalizat, doar cu prestatorii de srvicii cu care eu am contracte și nu tot pomelnicul de prestatori. În acest fel, dacă am și un rezumat în dreptul fiecărui prestator cu suma ce trebuie plătită, lucrurile devin foarte clare. dacă sunt în afara graficului lor de emitere a facturilor, acea sumă este zero sau are valoarea plăților restante.

Deci vreau soluții de secolul al XXI-lea, nu stupizenii de doi bani, care arată că fiecare gândește informatică doar pe tarlaua lui de c-c-t.

(04 februarie 2021)

COVID 19 și e-Banking

Îmi aduc aminte cât de reticenți s-au arătat mulți români în a folosi e-Banking motivând că:

- li se fură banii,

- nu este sigur,

- nu au chef să înveșe să lucreze cu el,

- e mai bine să facă ceea ce știu,

- și așa au prea multe pe cap,

- apar costuri suplimentare nejustificate,

- efortul este prea mare,

- își pierd libertatea.

Uite că acum COVID 19 îi forțează și pe cei mai reticenți să folosească e-Banking că deja multe bănci nu mai lucrează cu numerar infectat și le spun clienților să folosească automate. A lucra cu facilitatea de e-Banking este un lucru simplu, ușor, sigur și comod. Trebuia ca băncile să arate cum se face acest lucru cu filmulețe simple pe Internet și să creeze facilități. dar și instituțiile statului precum și comercianții, trebuiau să facă front comun în promovarea e-Banking-ului prin reduceri promoționale și acum eram deja obișnuiți cu tranzacțiile electronice. Românul are o vorbă: mai bine mai târziu decât nicodată, numai că acum suntem împinși de la spate să facem ceea ce trebuia făcut de mulți ani. Nu înseamnă că eu nu fac e-banking. fac. Și acest lucru îl fac de când banca mea mi-a dat un cod pe o dischetă și cu acel cod intram și făceam niște mici chestii căci a face plăți electronice era de domeniul fantasticului. Acum nu mai este nicio problemă că băncile au evoluat și e-Banking este o binefacere, cum binefaceri sunt și băncile virtuale. Totul este să le acceptăm și să nu mai punem mâna pe bani și să nu mai stăm la coadă pentru a face plăți sau să mergem zeci de stații cu tramvaiul pentru a cumpăna nu știu ce, care acel nu știu ce se cumpără pe Internet cu e-Banking.

(18 martie 2020)

e-Books

Nu mai este ceva neobișnuit să vedem lumea în autobuz sau în metrou sau în tren că citește cărți pe tabletă. Acesta este e-Books. Trebuie să ne bucurăm că această formă de a citi este un pas revoluționar pentru toată lumea, căci se știe că lumea nu prea mai citește cărți. De aceea este și grava problemă a editurilor care nu mai reușesc pe piață pentru că:
- prețurile sunt mari,
- lumea are treabă,
- librăriile sunt goale,
- manevrarea e greoaie,
- cartea citită se aruncă,
- ideia de bibliotecă e desuetă,
- cititul forțat e dezagreabil.
Cititul cărților în format electronic este o soluție pentru că:
- în tabletă se află o adevărată bibliotecă,
- manevrarea este foarte simplă,
- răsfoirea este banală cu degetul,
- costul este simbolic sau zero,
- se citește oriunde e loc și timp.
Totul acum este ca investitorii să găsească forma de a impune autorii prin cărți electronice și de a găsi modalitatea de a furniza în condiții excelente de preț cărți electronice. Am văzut că multe cărți sunt la liber și este un lucru îmbucurător. dacă s-ar găsi și bonusuri atractive, cu siguranță că numărul cititorilor de e-Books-uri ar fi cu mult mai mare. Eu nu citesc neapărat cărți de literatură pe tabletă, ci articole din reviste sau cărți de programarea calculatoarelor pentru că mă interesează anumite detașii, pe care le regăsesc extrem de lejer dând căutări pe document. Uneori mă enervează teribil unele site-uri care preiau cărțile sau articolele pe de-a moaca și apoi ca să le accesezi la ei trebuie să plătești. Ei prezintă câte ceva, iar restul este blurat. Am văzut asta cu cărți publicate de mine în Editura ASE sau cu articole pe anumite probleme pe care eu le-am publicat acum 1.ooo de ani. Mi se pare o mare mizerie și dezavuez astfel de practici. A face un pdf și a cere bani pe el este deja o mîrlănie. Dar nici nu cred că prind astfel de inginerii de doi bani pe la noi.
Oricum tot ce înseamnă e-Books este de viitor. Este de dorit ca să fie folosite toate resursele Internetului pentru a face din cartea de citit o mare atracție și o mare plăcere.
Cărțile electronice nu au detronat cartea tipărită, dar viitorul este al cărților de citit de pe tabletă. Librăriile vor fi locuri de socializare unde cititorii se întâlnesc cu autorii, primesc autografe, beau o cafea, discută, ceea este cu totul altceva decât a merge la o bibliotecă pentru a citi sau la o librărie pentru a cumpăra o carte de citit printre picături, carte care atârnă greu în geantă.

(30 martie 2018)

e-Check-in

Pe marile aeroporturi există posibilitatea de a face check-in la niște mici automate. Acestea sunt foarte simple și au desene foarte simple care arată modul lor de utilizare. Lucrurile ar trebui să fie și mai bine definite prin dimensionarea biletelor de avion și prin standardizarea modului de citire a informațiilor după paginile scoase la imprimanta laser de acasă a biletului.
Probabil că în viitor se va proceda și în acest fel, dar mai este mult de lucru, pentru că acolo lipsesc opțiunile de alocare a locurilor, rezervarea acestora fiind impusă în prealabil de acasă. Oricum este un pas important.
Dacă utilizarea modalităților electronice de rezervare, de plată și de alocare a locului ar fi însoțită de niște avantaje bănești, cu siguranță că numărul celor care ar folosi e-Check-in al fi cu mult mai amre. Să zicem că li s-ar da la bordul avionului un suc sau o apă sau o cafea, un ceva acolo simbolic de 2-3 euro, ca oamenii să simtă că efortul lor merită și este răsplătit.
e-Check-in este la modă, dar multă lume nu-l folosește, drept care sunt cozi la acele ghișee, cozi care ar fi evitate dacă lumea s-ar simți cu mult mai atrasă de efectuarea check-in-ului folosind aplicația informatică. Nu am folosit decât foarte rar pentru că este peste mână de complicat. Variază de la aparat la aparat modul de citire a biletului imprimat, este sâcâitoare procedura și nu este stimulatoare de nicio sămânță.

(30 martie 2018)