Eu și stadioanele

Deși nu-mi place fotbalul, am avut ocazia să merg pe stadioane.
Am fost prima dată pe stadionul Ștrandului din Pitești că m-a dus acolo colegul meu de bancă din liceu.
Am mai fost pe stadionul olimpic din Atena, construcție de marmură din antichitate.
Am mai văzut stadionul olimpic din Barcelona și acolo am văzut urma Nadiei COMĂNECI.
Am văzut stadionul Camp Nou din Barcelona la meciul cu AC Milan unde a jucat CHIVU.
Am fost pe National Arena la meciul când echipa noastră a luat bătaie de la Grecia.
Am fost pe acele stadioane, în principal să văd și eu ce înseamnă un stadion și dacă s-a jucat un meci, am fost interesat de managementul intrărilor și ieșirilor de la stadioane. Am văzut pe stadion două meciuri de fotbal, dar nu mi s-a părut nimic extraordinare, căci fotbalul mie nu-mi spune nimic, în afară de jucători violenți, bețivi și ahtiați după bani mulți și după femei vulgare.

(25 mai 2023)

Gică POPESCU? Da, marele Gică POPESCU!

Să lămuresc un lucru din capul locului. Mie nu-mi place fotbalul, nici să-l joc, nici să-l văd pe stadion. Din an în Paști mă uit la televizor, dar trebuie să fie ceva cu totul special. Mai urmăream meciurile cu HAGI și POPESCU. Îmi produceau grață și DRAGOMIR și SANDU cu ineficiența lor dezastruoască. Am uitat să scriu de faptul că pentru a vedea National Arena am dat 80 de lei pe care încă îi mai regret să văd meciul cu grecii când ne-au umilit ca pe ultimii maidanezi.
Voi scrie despre Gică POPESCU, adică marele Gică POPESCU nu despre fotbalistul Gică POPESCU pentru că nu știu ce să scriu. Voi scrie puțin despre Gică POPESCU căci am avut posibilitatea să văd la televizor sau să citesc în presă, un bărbat adevărat, cu coloană vertebrală, demn, tăcut și ferm, care era definit, care și-a păstrat tot timpul mândria lui de om. N-am văzut în viața mea un așa caracter puternic, de neclintit, special, un asemena om, care asemeni unui stejar falnic a stat drept în fața vitregiilor vremii pe care o trăim și nu s-a plecat nicicum, când alții s-ar fi lichefiat pentru a lua forma dorită de ceilalți. L-a auzit vorbind, i-am urmărit gesturile. La el totul este perfect și perfect cred că a fost și fotbalul pe care l-a jucat. Să știe Gică POPESCU că dacă am fost pe Nou Camp să văd un meci, pentru el am făcut-o. Senzația unică pe care o ai când 100.000 de spectatori freamătă și se aude acel vuiet, numai acolo se trăiește cu adevărat. Sunt sigur că acele momente de glorie și măreție de acolo i-au  dat putere lui Gică POPESCU să arate unui popor întreg cine este el și că nimic nu are cum să-l înfrângă vreodată.
Admirație totală, Gică POPESCU!

(04 noiembrie 2016)