Anul trecut, printr-o întâmplare nefericită am avut ocazia să mă confrunt cu o echipă de cercetători formată din tineri care făceau niște măsurători, pentru a face în final nu știu ce studiu. În anul 1980 știu că împreună cu o echipă de medici specialiști și cu profesori de la IMF am făcut o cercetare despre forme rotunde.
În primul rând, am discutat și ei au strâns date respectând cerințe care asigurau calitatea acestora din punct de vedere statistic, pentru ca rezultatele prelucrărilor să fie reprezentative.
În al doilea rând, colectivitatea a fost astfel definită încât să fie o repartiție a cazuisticii în concordanță cu realitatea, fără a deplasa artificial studiul spre o zonă facilă, dar de la care în niciun caz nu se fac generalizări.
În al treilea rând, am solicitat să se asigure calibrarea validă a echipamentelor, lucru care trebuia specificat în studiu, pentru a da garanție că datele culese sunt corecte, completitudinea rezultând din calitatea ipotezelor de lucru.
În al patrulea rând s-a pornit de la realitate spre modelarea statistică și nu invers, căci având câteva mii de înregistrări, realitatea nu avea cum să fie încorsetată în scheme rigide, mai ales că metodele statistice sunt extrem de variate și acoperă o paletă foarte mare de situații.
În al cincilea rând, planificarea culegerii datelor s-a făcut pentru a ne asigura că nu va fi necesar un proces de corecții în înregistrări, știut fiind faptul că reproductibilitatea este una de-a dreptul imposibilă în zona cercetării medicale.
Acum, după 37 de ani am observat că:
- echipa de cercetare nu era interdisciplinară, lipsind statisticianul și informaticianul,
- aparatura de măsurat nu era calibrată, ceea ce anula întregul efort,
- lipseau procedurile, doi cercetători făceau două lucruri diferite pentru aceeași măsurătoare,
- lipseau formularele destinate procesării automate fără risc de introducere eronată a datelor.
Nu știu ce se făcea cu acele date, dar din start lipseau elementele cheie pentru a asigura:
- completitudinea,
- comparabilitatea,
- omogenitatea,
- corectitudinea,
caracateristici esențiale în orice prelucrare statistică, indiferent de ipotezele de la care se pleacă în realizarea unei cercetări, indiferent de cât de mare este volumul datelor de care se dispune la un moment dat.
Îmi și aduc aminte acum cum căram cutiile de date cu cele 16.000 de înregistrări cu care și acum mă mândresc, cu care am construit seriile de date și cu care am făcut cercetări care au scos la lumină niște aspecte de-a dreptul spectaculoase în cazuistica formelor rotunde, inclusiv în ceea ce privește rolul fumatului sau în ceea ce privește perioada dublării, preuluată prin simetrie din fizica nucleară.
Acum tac, pentru că m-am simțit penibil când am încercat să discut cu tinerii cercetători, care au văzut în mine un bătrân ramolit pe care nu au dat nici doi bani. Nu m-a deranjat, doar mi-au inspirat milă, acea milă pe care mi-o inspiră acea potaie hăitută de toți, deși ea săraca nu are nicio vină.
Redescoperirea apei calde este efectul lipsei capacității de a învăța din experiența altora. este trist că de fiecare dată se reia de la început pierzându-se timpul. În timp ce alții merg mai departe, noi o luăm de fiecare dată de la zero.
Redescoperirea apei calde este efectul lipsei capacității de a învăța din experiența altora. este trist că de fiecare dată se reia de la început pierzându-se timpul. În timp ce alții merg mai departe, noi o luăm de fiecare dată de la zero.
(11 aprilie 2018)
