Soluții idioate din capete pătrate

Uniunea Europeană aruncă cu banii spre noi și noi dezvoltăm proiecte, iar de foarte multe ori DOREL este cel care derulează proiecte, iar cum DOREL are capul pătrat, evident soluțiile adoptate sunt idioate. Numai așa se explică faptul că la nivelul anului 2024, când se instalează conducte pentru gaz în comune, în loc să se adopte soluția conductelor îngropate, pentru a se obține soluții ieftine, DOREL care este un nepriceput, adoptă o soluție idioată, adică face introducerea gazelor în comună cu conducte aeriene, ceea ce este extrem de periculos și inestetic. Dacă în 99,99% din cazuri se adoptă introducerea de gaze în orașe și în alte localități folosind conducte îngropate, numai DOREL-cap-pătrat este acela care face altcumva și totul este groaznic și riscant. Totuși, sunt instituții care au datoria să-l corecteze pe DOREL, dar n-o fac pentru că au acolo niște decidenți care sunt și ei tot un DOREL și un alt DOREL, un alt DOREL, iar ceea ce se avizează și se finanțează, se vede că este de foarte proastă calitate. Dumnezeu le dă, dar nu le bagă și în traistă zice un proverb.

Mergând zilele trecute pe strada Nicolae CARANFIL din București, am avut surpriza să văd implementată o soluție proastă la conductele de termoficare, o soliție abandonată în Pitești în anul 1964, când elev de liceu în vacanța spre clasa a XI-a fiind m-am angajat să fac și eu un ban. Eram muncitor necalificat și se construia caseta  din beton și cărămidă, unde se monta conducta. Au trecut fix 60 de ani și pe strada Nicolae CARANFIL este montată o conductă aeriană, căci este mai ieftină, dar noi suntem prea săraci să cumpărăm lucruri proaste sau să adoptăm soluții proaste. Conductele aeriene de termoficare sunt soluția păguboasă, căci pierderile de căldură sunt imense din varii motive, unul fiind acela că izolație e deficitară. În plus, orașul arată mizerabil.

(18 iunie 2024)

Vrei partid? Scoate banul din buzunar!

Toată lumea vorbește despre democrație. Foarte bine. Toată lumea vrea să trăiască în democrație. Foarte bine. Numai că toată lumea ar trebui să muncească așa cum se muncește în cea mai avansată democrație, adică de cel puțin trei ori de cum se muncește la noi la ora actuală. Nu scriu acest lucru din auzite, ci din văzute la fața locului.
Toată lumea vrea partide. Nu oricum, ci ca minimum trei inși să-și facă statut, să aleagă denumirea și să se înscrie ca partid. Excepțional. Orice membru de partid, plătește o cotizație. Din banii strânși din cotizații, se plătesc:
- chiriile le sedii,
- salariile unor funcționari necesari,
- deplasările în teritoriu,
- materiale de propagandă,
- tot ce înseamnă munca de partid.
În mod normal, niciun partid nu ar trebui să primească bani de la buf=getul de stat, indiferent de poziția lui. În mod normal, dacă un partid primește sponsorizări, acestea trebuie să fie transparente și să se încadreze între niște limite bine stabilite, care să excludă apariția de presiuni și de escrocherii. Ceea ce se întâmplă în unele locuri când, chipurile pentru a combate corupția, partidele sunt finanțate, este de-a dreptul o aberație, căci se direcționează spre partide bani necesari altor domenii vitale. Noi avem o vorbă: cine vrea să mănânce c-c-t să-și cumpere lingură, ceea ce înseamnă că cine vrea partid, să pună osul la muncă voluntară, la sacrificii, căci este suficient că atunci când se ajunge la putere, toți milogii și ineficienții primesc sinecuri, fără să le merite cumva.

partidele au creat o nouă burghezie, burghezia de partid, care stopează evoluția normală a scării valorice în societate, din moment ce tot felul de nulități sprijinite de partid acced pe poziții pentru acre nu au nicio pregătire și nicio experiență care să le recomande cumva. 

Democrația presupune partide, dar presupune înainte de toate criterii de selecție a valorilor și nu aplatizarea societății prin dominanta mediocrității, căci inexistența onoarei duce la cele mai cumplite orori.

(09 august 2022) 

Calificarea slabă a muncitorilor

Calificarea slabă a muncitorilor se vede prin calitatea proastă a ceea ce ei execută, dar și din:

• cum pregătesc materialele;
• cum folosesc echipamentele;
• câtă mizerie fac în jurul lor;
• dezastrul pe care îl lasă în urmă;
• resturile aruncate peste tot.

Există acum preocuparea unor meseriași de a nu lăsa mizerie unde au lucrat. Nu toți fac la fel. În cazul în care la locul unde lucrează sunt lăsate materiale care se întăresc, cei care vor veni să curețe vor munci în locul muncitorilor nepricepuți care au făcut mizerie.
Am nenumărate exemple de muncitori care nu știau să țină sculele în mână, pentru că altă explicație nu este la dezastrul lăsat în urma lor.
(08 septembrie 2016)