Niveluri de acces în bazele de date

Până și GÂGĂ știe că la proiectarea oricărei baze de date se stabilesc nivelurile de acces la conținutul care a fost încărcat, neexistând în niciun ncaz baze de date pe care oricine le accesează cum îi bubuie prin țească.

Accesul public la o bază de date este un lucru natural pentru că tot poporul trebuie să cunoască niște elemente, fie sub forma unor date agregate, fie a unor informații care să fie edificatoare și să convingă poporul că baza de date este actualizată și are conținut digital complet și de calitate. Accesul public este caracteristic doar operației de consultare, nimeni care accesează public nu are posibilitatea să modifice vreun câmp, chiar dacă își dă seama că o anumită dată nu este corectă.

Accesul punctual se realizează numai de persoanele care își fac cont de acces și care furnizează suficiente elemente de identificare pentru a fi regăsite cu drept de a completa anumite câmpuri, de a modifica anumite câmpuri, de a verifica faptul că modificările efectuate sunt cele dorite. Accesul punctual permite vizualizarea anumitor date ale entității identificate prin sistemul considerat sigur, exact așa cum se întâmplă pentru plățile de taxe și impozite sau pentru planificarea pentru vaccinare.

Accesul sectorial corespunde situației în care o persoană autentificată foarte clar și instruită în scopul efectuării de operații pe anumite câmpuri. Acestei persoane trebuie să i se explice că modificările efectuate sunt semnate și se va ști momentul efectuării și cine a efectuat operația. I se va atrage atenția să nu permită accesul altcuiva cu utilizarea parolei sale. Vor exista nenumărate chei de control care să limiteze introducerea de conținut digital eronat, dar și modul de confruntare a mai multor tipuri de date, gen stocuri fizice verificate, cifre de control, lucru simultan pe două puncte de acces parțial.

Accesul autorizat este oferit unor decidenți care trebuie să influențeze derularea unor operații folosind indicatori agregați ce rezultă din prelucrări ale bazeilor de date. Accesul autorizat presupune vizualizări mai ales sub formă de grafice din care decidenții să treacă la luarea de măsuri pentru a corecta anumite aspecte. În niciun caz nu va fi vorba de a se tipări conținutul câmpurilor din bazele de date sau accesarea oricăror submulțimi prin indicarea de chei parțiale sau atribute ce desemnează submulțimi.

Accesul total este acea formă care caracterizează aplicațiile informatice penibile, neprofesional realizate, în care există o persoană care are posibilitatea să facă orice-o bubuie prin țeastă cu baza de date, inclusiv să facă publice toate câmpurile acesteia în numele unei ridicole transparențe, care nu nuce decât spre o fundătură. 

În momentul în care o aplicație a fost dată la cheie, ea este astfel gândită încât să funcționeze independent de dezvoltatorul ei și categoriile de acces să fie astfel proiectate încât să nu existe sub nicio formă un administrator de bază de date cu drepturi discreționare, care echivalează cu vulnerabilizarea aplicației, adică direcționarea spre  abordări discreționare, asemănătoare zicerii că el arbitrează, el centrează și tot el dă cu capul. Amintirea unei bănci de scont nu s-a șters când cine avea parola, accesa conturile și frauda într-o veselie, căci fusese încălcat un principiu fundamental al managementului de conținut digital.

Uneori mă gândesc la demisia lui Claudiu SĂFTOIU din fruntea SIE căci la un moment dat din dorința de a fi vizibil a emanat niște texte spontane, fără să fi fost pregătite, deși pe poziția sa nu se  improvizează.

(10 martie 2021)

365 împotriva României: Claudiu SĂFTOIU picajul previzibil

Claudiu SĂFTOIU este un bărbat de 50 de ani, cu formație umanistă. Are o bogată activitate de jurnalism și publicistică, fiind căsătorit cu Adriana SĂFTOIU care un timp a lucrat la Administrația prezidențială, după care ea a scris și o carte interesantă zic unii, nenecesară, zic eu.

Printr-un concurs favorabil de împrejurări, Claudiu SĂFTOIU a devenit director la SIE, unul dintre cele mai importante servicii de informații al țării, dar a stat acolo numai 5 luni, trebuind să se retragă în urma unei ziceri pe care noi românii o clasificăm drept că l-a luat gura pe dinainte, ceea ce nu se face în cazul unui om înzestrat cu acele calități care l-au recomandat să fie directorul civil al SIE. Eu l-am urmărit pe Claudiu SĂFTOIU de multe ori și am analizat viteza sa de reacție și capacitatea sa de orientare și nu am avut senzație că excela în niciuna dintre acestea. Eu mă cunosc pe mine. Nu am viteză de reacție și de aceea am cerut colaboratorilor mei să-mi spună tot ceea ce este legat de o anumită problemă, ca în cazul în care vor apare întrebări să nu fiu pus în situația de a improviza și să mă încurc în afirmații, ca în final să recunosc că sunt un fraier cu ef mare. Ca jurnalist și participant în emisiuni ale televiziunilor de știri, Claudiu SĂFTOIU este om prezență agreabilă, dar neinteresantă din moment ce momentul său de glorie s-a încheiat prea repede și despre el se vorbește la timpul trecut că ar fi fost director la SIE. Datrită intervalului prea scurt, cred că și lui nu-i este confortabil să se recomande de pe această poziție așa cum fac Ioan TALPEȘ,  Cătălin HARNAGEA și Gheorghe FULGA. De cum am aflat despre numirea lui Claudiu SĂFTOIU la SIE, știind cam cine este personajul, nu i-am dat un an de stat acolo, căci însăși numirea mi s-a părut cam forțată și Traian BĂSESCU, cu limbaju-i colorat a dat el o explicație destul de plină de năduf, că ceva-ceva nu-i convenea, dar nu din partea lui Claudiu SĂFTOIU. În cazul lui nu mi-am dorit să am nicio clipă dreptate, dar viața este cea care ne judecă pe fiecare în parte. Claudiu SĂFTOIU a fost repus pe poziția care i se potrivește, adică aceea de om de litere, jurnalist și de membru în consiliul SRTV, unde îi stă bine. Ca director la SIE pălăria era prea mare pentru capul său.

(03 septembrie 2018)