L.C.C.E. adică Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică

Încă din anul al IV-lea de studenție am făct practica în producție în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - L.C.C.E. cum li se spunea mai pe scurt, care aveau sediul în cădirea din fața hotelului Dorobanți, care abia se dăduse în funcțiune. Un an mai târziu, Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică s-au mutat în clădirea din Intrarea MACEDONSKI, unde acum se află Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.
Când eu am ajuns să lucrez în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică și aici mă refer la perioada 1 decembrie 1970 - 31 august 1971, aceste laboratoare includeau mai multe sectoare, două dintre ele derulând procese de cercetare științifică, iar celelalte având sarcina de a ține în funcțiune tot ce se impunea legat de sistemele electronice de calcul din dotare, căci în vremurile de demult un calculator necesita o stație de răcire, o sală de perforare a cartelelor, un dispecerat și nenumărați operatori, tehnicieni și ingineri de sistem.
Laboratoarele de cercetare erau destinate realizării de modele cibernetice, modele de optimizare, implementării acelor modele prin activități pe bază de contract cu întreprinderi de pe platformele industriale, dar și analiza și proiectarea de sisteme informatice moderne, tot pentru întreprinderi, uzine și combinate industriale.
Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică aveau în jur de 100 de salariați, dintre care unii erau cercetători științifici, alții erau analiști de sistem, alții erau programatori, dar erau acolo și operatori, tehnicieni de întreținere, dispeceri, toți având un scop unic și anume derularea de procese pe bază de contracte economice, care aduceau banii de salarii, dar creau acea experiență care era transmisă studenților, pentru că aproape toți cercetătorii, inginerii de sistem, programatorii și analiștii, aveau cursuri și seminarii la disciplinele de informatică de la secția de Mecanizare și Automatizare a calculului Economic, respectiv, cursuri de cibernetică, de analiza decizională, de cercetări operaționale, pentru studenții de la secția de Cibernetică Economică, din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice. Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică erau clădite după modelul american al universităților, unde cercetare se realiza în laboratoare ale unor departamente, care aveau capacitatea să atracă pe cei mai buni specialiști din domeniu. Și la noi, cam până în 1978 tot așa au fost lucrurile, căci în laboratoare au venit prin concurs sau prin repartiție cei mai buni absolvenți de învățământ superior sau specialiști recunoscuți prin valoarea lor incontestabilă. După 1978 au venit în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică  preponderent persoane cu pile foarte mari în plan politic, ceea ce a dus la diminuarea semnificativă a performanței în procesele de cercetare, crescând ponderea prestării de servicii în defavoarea cercetării științifice.

(25 martie 2025)

1000 de oameni care m-au impresionat: Virgil HORNOIU

Pe Virgil HORNOIU l-am cunoscut când și eu eram tânăr și el era tânăr. El era operator în sala calculatoarelor IBM 360, 370, NOVA și FELIX C-256. În vremurile acelea a avea o relație la un operator în sala calculatorului era mare lucru. Erau acolo mai mulți operatori și eu îi respectam pe ei și aveam o relație excelentă. Cu Virgil HORNOIU relația era foarte bună.
Îmi amintesc că aveam un student care era disperat și dorea să-și ruleze pentru lucrarea de stat, lucrarea de licență de azi, un program. Nimeni nu-l băga în seamă. Îl știam pe tânăr și văzând că era atât de necăjit, am reușit să discut cu operatorii din sala calculatorului. L-am programat pentru ora 6,45. Îmi aduc aminte ca și acum. I-am spus să vină la 6 și 45 de minute punct și vom avea posibilitatea să rulăm programul. Să aibă totul pregătit. Am ajuns la Centrul de calcul al ASE la 6 și 40 de minute. S-a făcut ceasul 6:45, s-a făcut ceasul 6:50, s-a făcut ceasul 7:20 de minute și a apărut tânărul, c=voios și sprinten. Nu se mai rula acel program căci intraseră alte programe ale unor beneficiari. Mi-a părut rău. Cel care mă ajuta, ca întotdeauna, era Virgil HORNOIU. El era foarte apropiat de studenți, îi înțelegea, dar și ei trebuiau să se ajute singuri. Mi-a părut rău că tânărul acela nu a fructificat șansa pe care Virgil HORNOIU i-o oferise. Cu alte ocazii, am rezolvat probleme și mulți tineri au finalizat cu chiar mai multe rulări în aceeași dimineață, foarte devreme, reușind să susțină lucrările de stat cu programe care rulaseră seturi de date și obținând rezultate complete și corecte, grație eforturilor pe care Virgil HORNOIU le făcea, când îi strecura pachetele de cartele de student printre joburile de cartele ale unor mari beneficiari din industrie.

(06 februarie 2023)

Bujor MĂNESCU și o carte de excepție

Cu mulți ani în urmă mi-am propus să scriu cartea Viața și opera lui Manea MĂNESCU, o lucrare pe care o doream undeva la 250 de pagini, în care, pe bază de o documentare solidă să fac o prezentare a tot ce trebuie lumea să știe despre Manea MĂNESCU, cel care:
- a fondat facultatea de Cibernetică,
- a ctitorit Catedra de Cibernetică Economică,
- a creat revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică - SCCECE,
- a creat contextul construirii a trei clădiri noi pentru ASE.
A venit pandemia și mi s-au redus la zero posibilitățile de a mă documenta. Am discutat cu colegi despre arhiva personală a lui Manea MĂNESCU și toți mi-au spus că este pierdută. În vara anului 2021, am discutat cu colegul meu, profesorul Traian SURCEL despre acest proiect și de faptul că bat pasul pe loc.

Atunci el mi-a spus că profesorul Bujor MĂNESCU, fratele lui Manea MĂNESCU a scris și publicat în anul 2020 o carte voluminoasă despre Manea MĂNESCU, pe care autorul i-a dat-o cu autograf și acolo voi găsi foarte multe documente.
L-am rugat pe colegul meu să mă pună în legătură cu profesorul Manea MĂNESCU, ceea ce s-a și întâmplat și pe 8 noiembrie 2021 i-am făcut o vizită profesorului Bujor MĂNESCU, iar acesta mi-a înmânat un volum cu autograf. 

Cartea primită se referă astfel:

Bujor MĂNESCU - Manea MĂNESCU, Editura Ploiești-Mileniul III, Ploiești, 2020, 849 pag, ISBN: 978-973-1797-73-1

Lucrarea este structurată în nouă părți, totalizând 70 de capitole, include o bibliografie 91 de titluri. Sunt și 5 pagini în limba engleză cu o prezentare a contribuțiilor majore ale lui Manea MĂNESCU în domeniul ciberneticii economice și cel al dezvoltării informaticii economice.

Partea întâi este intitulată O incursiune în viața sa și se referă la copilărie, adolescență, studenție, funcțiile didactice, funcțiile publice și la etapa ce a urmat după Revoluția din Decembrie 1989.

Partea a doua se referă la Familia MĂNESCU și sunt oferite detalii legate de părinții lui Manea MĂNESCU, frații acestuia, soție și copil.

Partea a treia intitulată Manea MĂNESCU văzut de contemporani i-a permis autorului cărții să prezinte aprecierile făcute de Tudor ARGHEZI, George PALADE, Constantin ISACHIE și mulți alții.

Partea a patra intitulată Ctitor de școală economică prezintă momentele esențiale ale constituirii Facultății de Cibernetică, a Catedrei de Cibernetică Economică, a Centrului de calcul și a revistei SCCECE.

Partea a cincea intitulată  Personalitate științifică  prezintă rolul jucat de Manea MĂNESCU în dezvoltarea cercetării științifice interdisciplinare, Centrul de calcul al ASE fiind organizat pe laboratoare unde își desfășurau activitatea matematicieni, ingineri, informaticieni și economiști. Manea MĂNESCU a avut o bogată activitate publicistică, tratatele coordonate de el și articolele publicate, devenind rapid lucrări de referință în lumea specialiștilor din domeniul ciberneticii economice.

Partea a șasea intitulată  Omul de stat și de partid prezintă ascensiunea lui Manea MĂNESCU ca bărbat de stat, șef al guvernului 18 martie 1975 - 30 martie 1979, industria, agricultura și informatica au ocupat locuri importante. Manea MĂNESCU a susținut oameni de valoare precum Dimitrie GUSTI, Constantin C. GIURESCU, Florea DUMITRESCU, Ștefan MUSTĂȚEA, Jean ESKINAZI și mulți alții.

Partea a șaptea intitulată  Acțiuni și întâlniri pe plan internațional prezintă vizitele oficiale ale lui Manea MĂNESCU la ONU, la Casa Albă, Marea Britanie, URSS, RFG, Turcia, Finlanda, Siria, China, India, Iran, Irak, dar și altele.

Partea a opta intitulată Promotor al diplomației economice arată rolul jucat de Manea MĂNESCU în relațiile cu CEE, CAER, UNCTAD, modul în care acesta a contribuit la dezvoltarea relațiilor economice cu USA, Franța, Franța, Japonia dar și cu state precum Zambia, Malayezia, Pakistan și altele.

Partea a noua intitulată Evocări. Opinii. Discurs economic, prezintă scrieri ale lui Manea MĂNESCU despre oameni de seamă ai țării noastre precum Panait ISTRATI, Mihail RALEA, Constantin STERE, Horia HULUBEI, Petre ANDREI, Octav ONICESCU, Mihail SADOVEANU, Mircea VULCĂNESCU, Petre PANDREA, Eugen BARBU, Gheorghe TĂTĂRESCU. Sunt incluse aici și scrieri ale lui Manea MĂNESCU despre personalități marcante ale lumii pe care le-a întâlnit precum Oscar LANGE, Nelson MANDELA, Ronald REGAN, Francois MITTERAND, Olof PALME. Aici se găsește și manifestul pentru cibernetică.

Autorul acestei cărți, posesorul arhivei personale a lui Manea MĂNESCU are ocazia ca în cele peste 840 de pagini să reproducă foarte multe documente. Din discuția pe care am avut-o cu profesorul Bujor MĂNESCU, acesta mi-a relatat că dorința sa a fost de a prezenta documente, pentru a face abordarea cât mai obiectivă, căci altfel totul ar fi fost încărcat de subiectivism. Parcurgând paginile, consider că autorul cărții și-a atins obiectivul, căci zona pe care eu o cunosc foarte bine, cea cuprinsă în intervalul 1967 - 2012 este redată cu foarte mare acuratețe și detașare, căci documentele sunt reci, obiective și reflectă realitatea fiind redate în integralitate, nu pe fragmente.

Consider că această carte se constituie ca prim pas pentru cei ce doresc să cunoască viața și activitatea lui Manea MĂNESCU ca om politic, ca fondator al școlii românești de cibernetică economică și ca promotor al cercetării științifice interdisciplinare. Având pentru început această lucrare, cei interesați să aprofundeze opera lui Manea MĂNESCU au un solid punct de start. Profesorul Bujor MĂNESCU, acum în vârstă de 90 de ani, a lucrat 10 ani la această carte, el având o experiență publicistică de excepție, căci ani în șir a fost profesor la Facultatea de Economia Agroalimentară și a Mediului și șef al Departamentului de Economia Agroalimentară și a Mediului. Cartea este structurată echilibrat și documentele incluse se constituie în argumente solide a afirmațiilor făcute de autor. Consider că această carte este ea însăși o lucrare științifică de mare valoare, este o frescă a unei lungi și zbuciumate perioade a istoriei noastre, traversată de Manea MĂNESCU, omul care s-a implicat total în ceea ce a făcut, cu bune și cu rele.

(24 noiembrie 2021)