Bumerangul numit diaspora

Eu am spus și o repet: cine nu analizează forța diasporei face cea mai mare greșeală de management politic. Se zicea mai zilele trecute că diaspora are 6 milioane de români plecați în pribegie. Nimeni nu-și părăsește țara de fericire. Toți care au plecat di țară, au plecat să-și facă un rost, să câștige mai bine prin muncă cinstită și să-și ajute familia rămasă în țară.
Dacă din 6 milioane de români plecați după o bucată de pâine cinstită 4 milioane sunt adulți și din aceștia 3 milioane merg la vot, diaspora va face jocurile la alegerile din noiembrie - decembrie 2024 în România. Ceea ce folosea celor din țară și aici ne amintim voturile la 3 secunde de la Paris, la emoția din 2014 că diaspora nu are condiții de votare, pentru a distorsiona votul din interior, acum forța diasporei este colosală și va impune președintele, indiferent de votul din țară. Se va vedea că acei candidați ierarhizat prin sondajele de opinie din țară, vor obține scoruri la numărătoarea voturilor diferite de sondaje și se va aplica proverbul că locul nu este pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește, din moment de toți candidații au avut ocazia să se facă remarcați în diaspora în cei 5 ani de la alegerile precedente. Diaspora trebuie privită ca un sat cu case împrăștiate și pentru a-și face auzită vocea, un candidat trebuie să bată satul la pas, din casă-n casă, să înțeleagă problemele oamenilor de acolo și abia după aceea să-și spună problemele, dar fără a face promisiuni, căci în diaspora promisiunile echivalează cu minciunile, nefiind nici pe departe angajamente solemne.

(10 octombrie 2024)

Nu există o explicație logică pentru trecerea de la nota 6 la nota 9,20

În vremurile comuniste, când se făcea carte cu adevărat  în universități era o regulă conform căreia la examenul de terminare a facultății să nu se acorde mai mult de două puncte la prezentarea lucrării de stat. Adică, dacă studentul avea în foaia matricolă medii de 5,xx și 6,yy și media celor 4 ani era sub 7,zz la examenul de stat obținea o notă de cel mult 8,ww niciodată o notă de 9,00 sau de 10.
După Revoluție, în mediul academic s-a coborât ștacheta încât absolvenți cu medii generale de sub 7,00 în timpul facultății, s-au luminat peste noapte prin acte de corupție bine construite și au obținut la examenul de licență medii astronomice, adică cu mult peste 9,20 deși nivelul lor nu depășea genunchiul broaștei.
În sport, la haltere, un bărbat prin exerciții ridică 130 Kg, apoi urcă la 140 Kg, dar niciodată nu va ridica o halteră pe care au fost montate discuri ce totalizează 200 Kg. Nici la săritura în înălțime, un atlet care sare 235 cm, se va zbuciuma foarte mult până va ajunge să sară 236 cm apoi 237 cm și dacă va sări 2,42 cm va stabili un nou record mondial și va fi cotat ca sportiv de excepție. Deci este clar că un atlet care sare 220 cm în înălțime în luna octombrie 2024, nu va sări niciodată în luna noiembrie 245 cm. Dacă în viața de zi cu zi un om are numai note de 5 sau 6 sau 6 și un pic, trebuie să avem mari probleme de logică să acceptăm că peste noapte devine genial și obține nota 10 la un examen decisiv și definitoriu, ceea ce obligatoriu mă duce la gândul că acolo a operat un act de corupție academică, care a distorsionat mersul lin al realității, deformând-o brutal și intempestiv.

(06 octombrie 2024)

Ocolirea adevărului privind studiile academice

Acum de când cu candidații la prezidențiale, au apărut și situații prin care unii dintre aceștia ocolesc adevărul. Dacă un candidat a urmat cursurile de patru ani ale unei universități neacreditate și a susținut examenul de licență la o universitate acreditată, nu înseamnă că el este absolventul universității acreditate, ci doar a obținut licența la aceasta, dar el a terminat universitatea neacreditată, căci acolo a susținut examenele, acolo a fost student, acolo a promovat anii universitari, care i-au permis să susțină lucrarea de licență elaborată la universitatea neacreditată și coordonată de un profesor de la universitatea neacreditată. 

Candidații care au susținut licența la o universitate acreditată, trebuie să spună explicit că au urmat cursurile universității neacreditate și să-i dea numele, după care să spună clar că au susținut examenul de licență la universitatea acreditată și să-i dea numele. Prezentările cu jumătate de măsură deschid calea unor neadevăruri. În acele vremuri nu se susținea examen de admitere la universitățile neacreditate, în timp ce la universitățile acreditate se susținea examen de admitere. În vremurile acelea nu se admiteau transferuri ale studenților de la universitățile neacreditate spre universitățile acreditate. Se știe că multe dintre universitățile neacreditate erau considerate în epocă fabrici de diplome fără acoperire, adică altfel spus, cine era un student capabil, frecventa cursurile unei universități acreditate.

(06 octombrie 2024)

Ce universități au absolvit prezidențiabilii noștri?

Există un clasament al universităților din România și fiecare prezidențiabil are un CV din care rezultă ce universitate a absolvit. Este interesant să vedem legătura dintre prezidențiabili și acest clasament, după care fiecare dintre noi trage concluzia pe care o dorește, mai ales că una este să fi absolventul unei universități aflate în primele 10 din clasament și cu totul altfel stau lucrurile dacă universitatea absolvită este spre coada clasamentului. Deci, să pornim:

Ana BIRCHALL a absolvit Universitatea Nicolae TITULESCU aflată pe locul 51

Marcel CIOLACU a absolvit Universitatea Ecologică aflată pe locul 55

Nicolae CIUCĂ a absolvit  a absolvit Universitatea Națională de Apărare, nu este clasificată

Cristian DIACONESCU a absolvit Universitatea București aflată pe locul 4

Mircea GEOANĂ a absolvit Universitatea Politehnica din București aflată pe locul 3.

Călin GEORGESCU a absolvit Universitatea de Științe Agricole București, locul 22

Kelemen HUNOR a absolvit Universitatea de Științe Agricole  Cluj Napoca, locul 28

Elena LASCONI a absolvit Universitatea Ecologică aflată pe locul 55

Ludovic ORBAN a absolvit Universitatea Transilvania, aflată pe locul 6

Alexandra PĂCURAR a absolvit Universitatea Creștină Dimitrie CANTEMIR aflată pe locul 45

George SIMION a absolvit Universitatea București aflată pe locul 4

Cristian TERHEȘ a absolvit Universitatea BABEȘ-BOLYAI aflată pe locul 1

A fost folosit clasamentul de la adresa:  https://www.4icu.org/ro/

(06 septembrie 2024) 

Candidatura Dianei ȘOȘOACĂ a fost invalidată de CCR

În seara zilei de 05 octombrie 2005, toate posturile de televiziune au anunțat că a fost invalidată candidatura Dianei ȘOȘOACĂ de către CCR. Pentru ca decizia CCR să fie luată, în cuprinsul contestației trebuiau să se găsească argumente puternice care după analiza judecătorilor CCR să se susțină o decizie defavorabilă Dianei ȘOȘOACĂ. CCR niciodată nu ia o decizie fără o analiză chibzuită și am certitudinea că argumentele cu care CCR își motivează decizia pe care o va publica, vor fi puternice, astfel încât echilibrul judecătorilor CCR să nu fie pus sub semnul întrebării sub nicio formă.

În legătură cu președintele și președinția, constituția este foarte clară și de aceea am certitudinea că judecătorii CCR au decis cu argumente foarte clare să respingă candidatura Dianei ȘOȘOACĂ. Numai cineva din interiorul SOS România acea acele detalii care expuse într-o contestație să ducă la invalidarea candidaturii lui Diana ȘOȘOACĂ sau ceva legat de semnăturile de susținere a candidaturii, dar tot așa, la nivel de detalii pe care BEC nu avea cum să le verifice. După părerea mea, acea contestație este o lovitură de maestru, aplicată implacabil candidaturii la președinție a Dianei ȘOȘOACĂ.

(05 octombrie 2024) 

Când va fi extrădat Ionuț COSTEA, cumnatul lui Mircea GEOANĂ?

Cine are curiozitatea să caute pe Internet să afle cine este Ionuț COSTEA, va găsi nenumărate materiale. Ionuț COSTEA este un condamnat definitiv.

Ionuț COSTEA este un fugar care vrea să scape de pușcărie.

Ionuț COSTEA este cumnatul lui Mircea GEOANĂ.

Ionuț COSTEA este un bolovan legat de piciorul lui Mircea GEOANĂ.

Alina GORGHIU este ministreasă la justiție.

Alina GORGHIU este membră PNL.

PNL are candidat propriu la alegerile prezidențiale, în persoana lui Nicolae CIUCĂ.

Extrădarea lui Ionuț COSTEA se va face la momentul optim al campaniei electorale, ca Mircea GEOANĂ să nu aibă timp să contracareze această mișcare strategică și Mircea GEOANĂ fiind considerat că nu este independent, din moment ce a fost președintele PSD, nu Marcel CIOLACU este cel care are de câștigat din extrădarea lui Ionuț COSTEA, ci Elena LASCONI și Nicolae CIUCĂ în principal dar ceva procente au de obținut și George SIMION și Diana ȘOȘOACĂ. PNL are temeri că în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale au șanse să ajungă Marcel CIOLACU și Mircea GEOANĂ, iar optimizarea poziției lui Nicolae CIUCĂ, în sensul maximizării procentelor, se va obține cu siguranță atunci când toate televiziunile vor prezenta pe durata a două sau trei zile în buclă, sosirea fugarului Ionuț COSTEA încătușat, despre care se va accentua ostentativ că este cumnatul lui Mircea GEOANĂ. Se zice că în politică este permis orice și acest orice include și această lovitură de imagine, iar liberalii care sunt unși cu mii și mii de alifii, nu vor precupeți niciun efort de a găsi calea prin care să arate că sunt cei mai buni.

(04 octombrie 2024)

Ce mai fac președinții PNL postdecembriști

PNL este un partid mare, cu o istorie și mai mare și revenirea după 22 Decembrie 1989 pe scena politică a influențat decisiv derularea evenimentelor din spațiul nostru mioritic. La cârma acestui partid s-au perindat foarte mulți liberali, dintre care unii au înțeles sensul mersului istoriei și au avut contribuții decisive la dezvoltarea României, în timp ce alții s-au comportat ca oameni obișnuiți, sub vremuri.

Voi scrie acum câte ceva despre președinții PNL postdecembriști, pentru a se înțelege mai bine dinamica acestui partid.

Radu CÂMPEANU a fost președinte al PNL în intervalul 15 ianuarie 1990 și 28 februarie 1993 și a preluat partidul la vârsta de 68 de ani pentru o perioadă de 3 ani, 1 lună și 13 zile.

Mircea IONESCU QUINTUS  a fost președinte al PNL în intervalul 28 februarie 1993 și 18 februarie 2001 a preluat partidul la vârsta de 76 de ani pentru o perioadă de 7 ani, 11 luni și 21 zile.

Valeriu STOICA  a fost președinte al PNL în intervalul 18 februarie 200 și 24 august 2002 și a preluat partidul la vârsta de 48 de ani pentru o perioadă de 1 an, 6 luni și 6 zile.

Theodor STOLOJAN  a fost președinte al PNL în intervalul 24 august 2002 și 2 octombrie 2004 și a preluat partidul la vârsta de 59 de ani pentru o perioadă de 2 ani, 1 lună și 8 zile.

Călin POPESCU TĂRICEANU  a fost președinte al PNL în intervalul 2 octombrie 2004 și 20 martie 2009 și a preluat partidul la vârsta de 52 de ani pentru o perioadă de 4 ani, 5 luni și 18 zile.

Crin ANTONESCU  a fost președinte al PNL în intervalul 20 martie 2009 și 2 iunie 2014 și a preluat partidul la vârsta de 50 de ani pentru o perioadă de 5 ani, 2 luni și 13 zile.

Klaus IOHANNIS  a fost președinte al PNL în intervalul  2 iunie 2014 și 18 decembrie 2014 și a preluat partidul la vârsta de 55 de ani pentru o perioadă de 6 luni și 16 zile.

Vasile BLAGA  a fost președinte al PNL în intervalul 18 decembrie 2014 și 28 septembrie 2016 și a preluat partidul la vârsta de 58 de ani pentru o perioadă de 1 an, 9 luni și 10 zile.

Alina GORGHIU  a fost președinte al PNL în intervalul  18 decembrie 2014 și 12 decembrie 2016 și a preluat partidul la vârsta de 36 de ani pentru o perioadă de 1 an, 11 luni și 24 zile.

Raluca TURCAN  a fost președinte al PNL în intervalul 13 decembrie 2016 și 17 iunie 2017 și a preluat partidul la vârsta de 40 de ani pentru o perioadă de 6 luni și 4 zile.

Ludovic ORBAN  a fost președinte al PNL în intervalul 17 iunie 2017 și 25 septembrie 2021 și a preluat partidul la vârsta de 54 de ani pentru o perioadă de 4 ani, 3 luni și 8 zile.

Florin CÎȚU  a fost președinte al PNL în intervalul 25 septembrie 2021  și 2 aprilie 2022 și a preluat partidul la vârsta de 49 de ani pentru o perioadă de 6 luni și 20 de zile.

Gheorghe FLUTUR  a fost președinte al PNL în intervalul 2 aprilie 2022 și 10 aprilie 2022 și a preluat partidul la vârsta de 60 de ani pentru o perioadă de 8 zile.

Nicolae CIUCĂ este președintele PNL din 10 aprilie și în prezent și a preluat partidul la vârsta de 55 de ani.

Cu excepția lui Radu CÂMPEANU și Mircea IONESCU QUINTUS trecuți în lumea celor dreptți, toți ceilalți foști președinți ai PNL au înregistrat evoluții deosebit de interesante, fiind prezențe active pe scena politică românească.

Nicolae CIUCĂ  este acum președintele senatului, cu șanse bune dacă va decide să candideze la alegerile prezidențiale din anul 2024.

Ludovic ORBAN a plecat din PNL și și-a creat partidul Forța Dreptei, cu șanse minime de a trece pragul de 5% a alegerile din 2024 pentru a rămâne partid parlamentar.

Raluca TURCAN a fost ministreasă la muncă, iar acum este la cultură.

Alina GORGHIU a fost vicepreședinta senatului și acum este ministreasă la justiție.

Vasile BLAGA a fost ministru la interne și este acum europarlamentar.

Klaus IOHANNIS a devenit președintele României din anul 2014.

Călin POPESCU TĂRICEANU și-a făcut partid - ALDE care nu a reușit să treacă pragul de 5% în anul 2020 pentru a intra în parlament.

Theodor STOLOJAN a fost premier, apoi candidat la prezidențialele din 2004 și apoi europarlamentar.

Valeriu STOICA a fost ministrul justiției și acum este profesor de drept la Universitatea București.

Rezultă că majoritatea președinților PNL au fost și sunt persoane de anvergură, care au înțeles mersul istoriei și prioritățile țării, lucru dovedit prin mișcările esențiale de a crea culoare acelor personalități ale căror șanse de evoluție au fost categorice. PNL se dovedește un partid matur, care știe ce este marea politică, iar președinții săi au știut să se replieze când a fost vorba de a lucra în interesul național. Este și mai bine dacă PNL se orientează spre a duce la vârf personalități care să fi absolvit universități din primul sfert al universităților românești aflate în ierarhia națională acceptată care include 74 de entități. Iar cei care se laudă cu studii în străinătate să nu uite că există o listă cu câteva mii de universități din lume clasificate și să se laude și ei dacă au absolvit o universitate din primele 400, să zicem.

În concluzie, foștii președinți ai PNL postdecembriști care trăiesc, fac foarte bine, adică very good!

(22 iulie 2023) 

Ce culoare au șosetele lui Marcel CIOLACU?

Este clar că premierul Marcel CIOLACU este un tip elegant din moment ce barba sa și tunsoarea sa se bucură de atenția și de insistența unui hair stylist destoinic. În acest context, este clar că premierul Marcel CIOLACU poartă în piciorușele lui șosete fine, care să-i înlesnească inspirația în deciziile politice pe care le exersează zi de zi de la depunerea jurământului de premier.

Șosetele premierului Marcel CIOLACU nu sunt galbene, pentru că temperamental Marcel CIOLACU este echilibrat, are cuvinte pe care și le alege cu grijă, iar mimic feței ne îndreaptă spe un profil de bonom, care peste ani cu siguranță își va juca nepoțeii pe genunchi fredonând una dintre melodiile lui Cătălin CRIȘAN, aproape lacrimogene, dar plin de inspirație, Marcel CIOLACU va schimba ritmul, ducând-o spre ceva vesel, tonic și plin de nerv.

Șosetele premierului Marcel CIOLACU nu sunt mov, pentru că această culoare este asociată trecerii de colo-colo, ori este un om constant în atitudine, din moment ce nu a exersat traseismul politic, deși în zona Buzăului acest stil de a fi este la ordinea zilei.

Șosetele premierului Marcel CIOLACU nu sunt roșii, deși partidul din care el face parte are în sigla sa niște trandafiri roșii, iar culoarea roșie este folosită în multe cazuri în PSD pentru a defini fundalul unor manifestări sau pentru a marca traseul pe acre îl va urma candidatul PSD la prezidențiale, căci cu siguranță, lansarea candidaturii acelui candidat va fi ceva grandios.

Șosetele premierului Marcel CIOLACU nu sunt departe de a fi gri închis sau chiar negre, căci asortarea cu costumele sale ușor ponosite este interesantă până la un punct. Mă așteptam să fie cineva acre se ocupă de garderoba premierului, de modul cum apare acesta în public, dar se pare că bărbat fiind și înalt fiind, Marcel CIOLACU consideră că este suficient și orice ar pune pe el îi stă OK și-l definește cât de cât, căci el nu trebuie să eclipseze alte personaje din politica românească, mai ales că România este republică semi-prezidențială și premierul este undeva după poziția a III-a ca importanță în stat. Dacă Marcel CIOLACU are șosete bleumarin închis, este semn că se preocupă de stabilitatea procesului de creștere a PIB-ului prin producție și prin calitatea serviciilor, ceea ce este mare lucru în ziua de azi.



(15 iulie 2023) 

Guvernul CIOLACU - duminică 25 iunie 2023 (ziua 011)

Duminică e zi lăsată de la Dumnezeu pentru adevărata odihnă. Ar fi o nelegiuire din partea mea să cer lui Raluca TURCAN să gândească o secundă la ceva legat de cultura neamului, lui Alina GORGHIU să se gândească la treburile din justiție, lui Bogdan Gruia IVAN să ceară vreunui teatru plătit de la buget, să-și digitalizeze fotografiile din arhivă, căci ar fi o impietate, lui Florin BARBU să meargă pe tarlale să vadă cum e cu cultura de grâu, căci tot muncă se numește și această simplă vizită și e mare păcat.
Așa că stau în banca mea și privesc spre cer cu credința că și luni e o zi și de uni încolo miniștri guvernului CIOLACU vor trudi spre marile proiecte care să ne miluiască și să credem că pășim spre altă eră a dezvoltării noastre.

(25 iunie 2023)

Guvernul CIOLACU - sâmbătă 24 iunie 2023 (ziua 010)

Sâmbăta este zi lăsată de la Dumnezeu pentru odihnă. După o săptămână copleșitor de grea, membri cabinetului CIOLACU trebuiau să se odihnească. Și s-au odihnit, căci sâmbăta nu este bine, e mare păcat:
- să speli rufe,
- să păcătuiești cu vorba sau că gândul,
- să te visezi zmeu,
- să crezi că faci autostrăzi,
- să tai pensiile speciale,
căci mai sunt zile și nu intră zilele-n sac, pentru a avea temeri și mustrări de conștiință că rămân lucrurile nefăcute. Așa, că nu mă aștept ca în sfânta zi de sâmbătă să fie încălcate poruncile divine și să se purceadă la munci nebine văzute spre orânduiala obștii.

(24 iunie 2023) 

Doctoratul lui Luminița ODOBESCU

Luminița ODOBESCU este acum ministreasă la externe. Față de celelalte ministrese și mă refer la Raluca TURCAN, Gabriela FIREA, Ligia DECA, Alina GORGHIU, Luminița ODOBESCU este un nume nou. Ea are un CV  interesant din care rezultă că:
Luminița ODOBESCU a terminat facultatea la vremea cuvenită, la vârsta de 23 de ani, când se făcea carte ca lumea, între 1987 - 1992. ASE este pe poziția 5 în clasamentul de la adresa https://www.4icu.org/ro/

Luminița ODOBESCU a finalizat un stagiu doctoral la vremea cuvenită de 33 de ani la REI.

Luminița ODOBESCU a fost secretar de stat la externe la vârsta de 43 de ani.

De aici concluzionez că evoluția actualei ministrese de la externe este una bazată pe muncă derulată atunci când trebuie, făcută la vremea ei, fără artificii bazate pe poziția în viața publică.

Teza de doctorat a lui Luminița ODOBESCU este intitulată Politica agricolă comunitară : armonizarea politicii agricole românești cu cea comunitară, de 247 pagini, avându-l conducător științific pe profesorul universitar doctor Alexandru ZAMFIR, personalitate marcantă a lumii științifice economice. Teza de doctorat a fost susținută în anul 2002 în Academia de Studii Economice.

Luminița ODOBESCU are cu adevărat o carieră solidă, construită cărămidă cu cărămidă. A făcut o facultate serioasă. A făcut un doctorat serios. A lucrat doar într-un domeniu, ceea ce este de apreciat foarte mult și a avut rezultate concrete, căci proiectele pe care le-a finalizat, au fost proiecte de succes. Are experiență în a coordona echipe. Ca și Ligia DECA, Luminița ODOBESCU vine la MAE de pe poziția de consilier prezidențial, funcție deținută în intervalul 31.11.2021-15.06.2023.  

Sunt sigur că va avea rezultate excelente pe funcția de ministreasă la MAE, căci evoluția sa ascendentă, fără salturi și sincope, realizată prin muncă, definește o astfel de evoluție. Comparați cariera ei cu cariera altor ministrese care s-au perindat pe la Palatul Victoriei și veți vedea diferența.


(22 iunie 2023)

Guvernul CIOLACU - miercuri 21 iunie 2023 (ziua 007)

Este ziua a VII-a a guvernului CIOLACU.
Nu mă aștept la Cătălin PREDOIU să aibă o ieșire publică spectaculoasă.
Nu mă aștept la Luminița ODFOBESCU să iasă cu o declarație fulminantă.

Nu mă aștept la Sorin GRINDEANU să apară să lămurească vreun program demarat.

Nu mă aștept la Florin BRASTU să ia locul lui DAEA în ceea ce privește debitul verbal.

Nu mă aștept la Angel TÎLVĂR să facă ceea ce n-a făcut un an și jumătate.

Nu mă aștept la Bogdan IVAN să spargă ghiața cu o ieșire oarecare.

Mă aștept ca Raluca TURCAN să vină cu ceva spectaculos.

Mă aștept ca Alina GORGHIU să vină cu ceva fulminant.

Mă aștept ca Gabriela FIREA să vină cu ceva impunător.

Mă aștept ca Marius BUDĂI să vină cu ceea ce ne-a obișnuit, adică cu nimic.

Așa cum curg lucrurile, parcă se merge tot cu vec hile metode și nu se simte că funcționarii din ministere se deplasează doar pentru salariu, așa cum a zis CIOLACU. Mă așteptam să văd o schimbare de atitudine, căci așa ni s-a promis. Mai am răbdare să aștept.

(21 iunie 2023)

Guvernul CIOLACU - luni 19 iunie 2023 (ziua 004)

Primul început de săptămână al guvernului CIOLACU.
Fiecare ministru și-a luat rolul de ministru în prima zi de luni a săptămânii.
Presa nu a relatat seara evenimente ieșite din comun la niciun minister, ceea ce înseamnă că:

- funcționarii fac ceea ce știu ei cel mai bine, își văd de treburile lor,

- nu au luat cunoștință cu niciunul din cele 10 puncte deosebite din programul de guvernare,

- se prefac că nimic nu s-a schimbat și ei garantează continuitatea.

Și acest guvern este la fel ca celelalte guverne, tot format din oameni, tot cu management cunoscut, căci nimeni nu vine de pe Marte să revoluționeze activitățile de acolo, să schimbe radical criteriile de performanță. Cel mult încep niște reașezări de poziții. dacă ministrul anterior era de la PSD și-și pusese oamenii lui, aceștia vor face un pas în spate și noul ministru PNL va pune pe poziții de directori generali sau de directori, oamenii lui. La fel se va întâmpla și cu ministrul PSD care înlocuiește un ministru PNL. Schimbările sunt naturale, cordiale și mai ales acceptate lejer.

(19 iunie 2023)

Guvernul CIOLACU - duminică 18 iunie 2023 (ziua 006)

Lumea se odihnește sau ar trebui să se odihnească. Cei pentru care poziția de ministru înseamnă un salt spectaculos, nu au timp de odihnă. Trebuie să se pregătească pentru a intra în pâine de luni. Trebuie să înceapă săptămâna în forță.

Trebuie haine de ministru.

Trebuie pantofi de ministru.

Trebuie ceas de ministru.

Trebuie mapă de ministru.

Trebuie freză de ministru.

Multe trebuie și timpul este foarte scurt.

Trebuie mașină de ministru, ceva care să marcheze schimbarea de ministru.


(18 iunie 2023)

Guvernul CIOLACU - joi 15 iunie 2023 (ziua 001)

Prima ședință cu Marcel CIOLACU prim ministru.
Prima zi cu Marcel CIOLACU în fotoliul de premier.
Se așează lucrurile și se stabilesc raporturile dintre miniștri. Nu s-a înregistrat nicio absență.
Nimic deosebit. 
Mă refer la 10 puncte tari din programul de guvernare, care dacă vor fi realizate, istoria îl va consemna pe Marcel CIOLACU ca fiind unul dintre marii prim miniștri ai României. Dacă nu, nu, va fi și el în galeria prim miniștrilor care n-au făcut nimic sau nu au făcut mare brânză.

Bârfele zic că Marcel CIOLACU s-ar fi așezat într-un anume fel pe scaun pentru a arăta că el nu e șef, ci coleg. Nu e o chestie strategică, ci este o chestiune de fațadă, pentru a marca acel raport dintre șef și subalterni, care șef are dreptul de a cere prietenește de la subalterni, fix, orice.

(15 iunie 2023)

Femeile din guvernul CIOLACU

În străinătate guvernul CIOLACU este apreciat și pentru numărul relativ mare de femei cae ocupă fotolii de ministrese. Acestea sunt:

Luminița ODOBESCU - ministru afacerilor externe (ASE e pe poziția 5)

Ligia DECA - ministrul educației (UMC e pe pozița 56)

Alina GORGHIU - ministrul justiției (UCDC este pe poziția 63)

Raluca TURCAN - ministrul culturii (ASE e pe poziția 5)

Gabriela FIREA - ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse(UB e pe poziția 4).

Deși toate erau tinere sub 25 de ani la Revoluție, niciuna dintre ele nu este absolventă a uneia dintre primele 10 universități ale lumii, iar pentru a vedea apartenența la clasamentul mioritic trebuie doar intrat pe Internet la adresa https://www.4icu.org/ro/ unde sunt ierarhizate 74 de universități și va vedea cum stau lucrurile, coeficientul mediu fiind unul modest. Aș fi vrut să găsesc îl librării lucrări fundamentale de diplomație, de cultură, de drept sau de altceva având coordonatoare pe distinsele doamne ministru, dar nu am găsit, ceea ce arată că timpul lucrează în favoarea lor și în defavoarea mea.



(21 iunie 2023)

Media de vârstă a guvernului CIOLACU

Intrând pe Internet și consultând CV-urile membrilor guvernului am găsit următoarele elemente:

Vârsta medie calculată pentru membri guvernului CIOLACU este de 49,25 ani, ceea ce este un lucru excepțional, căci maturitatea politică începe la 45 de ani și se încheie pe la 65 de ani. În afara acestui interval, ori politicianul este necopt, ori este răscopt. Eu dacă merg la medic, prima întrebare care o pun celui cu care discut este dacă medicul este cu vârsta cuprinsă între 38 și 55 de ani, căci am nevoie de un medic cu experiență, care să nu fie prea tânăr, dar nici ramolit să nu fie și mai ales nu sunt interesat de medici cu mari titluri academice, căci mă interesează oameni cu experiență. Membri acestui guvern au experiență managerială căci au avut și alte funcții publice înainte, nu sunt novice, iar vârsta îi ajută foarte mult. Cred că Marcel CIOLACU a avut mână bună.

(16 iunie 2023)

Să vedem ce studii au membri cabinetului CIOLACU

Pentru a ne lămuri, voi lua pe fiecare membru al cabinetului CIOLACU și voi trece în dreptul lui poziția universității terminate, poziție acre rezultă în lista celor 75 de universități de la noi, clasificate oficial în România. Una este să fi absolventul unei universități din primele 10 și alta este să fi absolvit o facultate dintr-o universitate aflată după poziția 65 încolo.

Marcel CIOLACU - prim ministru, a terminat Universitatea Ecologică,  poziția 57 

Mircea ABRUDEAN - secretar general al guvernului, are  Universitatea BABEȘ-BOLYAI, poziția 1.

Marian NEACȘU - vicepremier, a terminat Universitatea Craiova, poziția 19.

Cătălin PREDOIU - vicepremier, a terminat Universitatea București, poziția 2.

Sorin GRIDEANU - ministrul transporturilor, a terminat Universitatea de Vest Timișoara, poziția 5.

Adrian CÂCIU - ministrul fondurilor europene, a terminat Universitatea Româno-Americană, poziția 38.

Florin BARBU - ministrul agriculturii, a terminat Universitatea Craiova, poziția 19.

Radu OPREA - ministrul economiei și turismului, a terminat Universitatea Petrol și Gaze, poziția 32.

Angel TÎLVĂR - ministrul apărării, a terminat , a terminat Universitatea București, poziția 2.

Gabriela FIREA - ministrul familiei și tineretului, a terminat , a terminat Universitatea București, poziția 2

Bogdan IVAN - ministrul digitalizării, a terminat Universitatea BABEȘ-BOLYAI, poziția 1. 

Marius BUDĂI - ministrul muncii, a terminat Universitatea Spiru HARET, neclasificată.

Alexandru RAFILA - ministrul sănătății, a terminat Universitatea de Medicină și Farmacie 

                                    Carol DAVILA București, piziția 9.

Cătălin PREDOIU - ministrul de interne, a terminat Universitatea București, poziția 2.

Marcel BOLOȘ - ministrul finanțelor, a terminat Universitatea Oradea, poziția 15.

Alina GORGHIU - ministrul justiției, a terminat Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir, poziția 33.

Luminița ODOBESCU - ministrul de externe, a terminat Academia de Studii Economice, poziția 14.

Adrian VEȘTEA - ministrul dezvoltării, a terminat NECUNOSCUTĂ

Mircea FECHET - ministrul mediului, a terminat Universitatea Dunărea de Jos Galați, poziția 16.

Ligia DECA - ministrul educației, a terminat Universitatea Maritima Constanța, poziția 43.

Raluca TURCAN - ministrul culturii, a terminat Academia de Studii Economice, poziția 14..

Sebastian BURDUJA - ministrul energiei, a terminat Stanford University, poziția 3 în WRU

Sunt tare surprins să văd că miniștri din cabinetul CIOLACU au neclarități în a se prezenta, căci în mod normal ar trebui fiecare dintre ei să știe că un CV are o structură fixă și mai apoi să completeze un CV așa cum trebuie atunci când se află pe lista unui guvern, ceea ce nu s-a întâmplat de această dată și aici mă refer la Adrian VEȘTEA care spune orice, numai ce facultate a terminat nu spune. Lumea spălată spune și care este media generală, ca poporul să știe ce fel de specialist are în față, căci una este să ai în față un absolvent de facultate cu media 9,50 și cu totul altfel stau lucrurile dacă insul are media generală 6,80.

(15 iunie 2023)

Fumul alb de la Palatul Victoria

Azi 15 iunie 2023 la Palatul Victoria a ieșit pe coș fumul alb, ca la Vatican, ceea ce înseamnă că România are guvern. S-a respectat protocolul încheiat de aproape doi ani în urmă și Nicolae CIUCĂ a demisionat, iar azi Marcel CIOLACU a devenit prim ministru.

Parlamentul a votat componența guvernului. Membri guvernului au depus jurământul în fața președintelui României. Totul a decurs lin, normal, exact așa cum trebuie să se întâmple între bărbați de stat responsabili, care se gândesc în primul rând la menirea lor.

Guvernul CIOLACU are un program de guvernare ambițios și voi fi foarte încântat dacă va implementa acest program, căci țintele sunt deosebit de importante pentru bunăstarea poporului. Salariul minim net de 500 de euro și salariul mediu net de 1000 de euro pentru 2025 sunt obiective de reținut.

Marcel CIOLACU - prim ministru

Mircea ABRUDAN - secretar general al guvernului

Marian NEACȘU - vicepremier

Cătălin PREDOIU - vicepremier

Sorin GRIDEANU - ministrul transporturilor

Adrian CÂCIU - ministrul fondurilor europene

Florin BARBU - ministrul agriculturii

Radu OPREA - ministrul economiei și turismului

Angel TÎLVĂR - ministrul apărării

Gabriela FIREA - ministrul familiei și tineretului

Bogdan IVAN - ministrul digitalizării

Marius BUDĂI - ministrul muncii

Alexandru RAFILA - ministrul sănătății

Cătălin PREDOIU - ministrul de interne

Marcel BOLOȘ - ministrul finanțelor

Alina GORGHIU - ministrul justiției

Luminița ODOBESCU - ministrul de externe

Adrian VEȘTEA - ministrul dezvoltării

Mircea FECHET - ministrul mediului

Ligia DECA - ministrul educației

Raluca TURCAN - ministrul culturii

Sebastian BURDUJA - ministrul energiei

Toți sunt oameni cu experiență și cu vizibilitate bună și dacă vor implementa programul de guvernare, se vor vedea rezultate importante în societatea românească.

Guvernul a trecut de parlament cu 290 voturi pentru și 95 voturi împotrivă din totalul celor 465 de parlamentari.

La ora 17,00 s-a început depunerea jurământului după învestire a guvernului la Palatul Cotroceni.

La ora 19,00 fumul alb va ieși de pe hornul clădirii din Piața Victoriei, semn că România are guvern votat de parlament, care a depus jurământul de credință în fața președintelui.

(15 iunie 2023)

Întrebări fără răspuns spre SCHENGEN

Fără a exista o strategie transparentă legată de accederea la spațiul SCHENGEN, fiecare a făcut exact ceea ce a crezut el că este mai bine.

Rareș BOGDAN a explicat cum a decurs întâlnirea dintre europarlamentari și cancelarul Austriei Karl NEHAMMER, de a plecat Karl foarte furios.

Lucian BODE s-a deplasat la Viena și a discutat cu ministrul de interne din Austria Gerhard KAMER, iar rezultatul a zis BODE că a fost încurajator.

Președintele Klaus IOHANNIS la primit pe Alfred STERN, președinte al consiliului de supraveghere al OMV. Se pare că austriacul a plecat cum a venit.

Experiența arată că o problemă se rezolvă după ce este definită, după ce este înțeleasă și mai ales dacă toate variabilele sunt înțelese. La orice problemă bine definită există și un algoritm.

Despre intrarea în spațiul SCHENGEN au vorbit Maria GRAPINI, Rareș BOGDAN, Victor NEGRESCU, Siegfried MUREȘAN, Alina GORGHIU, Gheorghe FALCĂ. Unde au fost Dacian CIOLOȘ, Dan NICA, Vlad NISTOR, Corina CREȚU, Cristian BUȘOI, Daniel BUDA?

Sunt întrebări fără răspuns și acum după acest insucces, nu se vor afla niciodată răspunsurile la întrebări precum:

Ce s-a discutat?

Cu ce sarcini s-a plecat de la București?

S-a făcut ce trebuia?

Este cunoscut că dacă ar fi fost un succes, s-ar fi încins firele de telefon și n-ar fin încăput în poze toți cei care chipurile, au făcut ceva pentru a intra în spațiul SCHENGEN. Acum că este vorba de un eșec, nu apare nimeni să recunoască cinstit că nu a avut soluția bună la problemă.


(08 decembrie 2022)