Burțile dansatorilor români

Urmăresc pe canalele de televiziune specializate în folclor, dar și la showul Tezaur folcloric de pe TVR1 diferite ansambluri de dansatori, cu denumiri extrem de pompoase, din care nu lipsesc cuvintele național și profesionist, ansambluri care execută oarece dansuri populare și mă minunez de calitatea slabă a execuțiilor, de șabloanele exersate acolo, dar mai ales de burțile dansatorilor. Acele ansambluri au dansatori angajați pe state de plată, deci oameni care lucrează zilnic 8 ore, care semnează condică de prezență. nu mă apuc eu să le analizez programul zilnic, dar faptul că ei nu arată așa cum ar trebui mă duc cu gândul că privesc munca lor funcționărește, cu chiolhanuri, cu paranghelii și mai puțin cu cumpătare, cumpătare necesară asigurării performanței în păstrarea dinamicii mișcărilor, mai ales.

Acum nenumărați ani, când ne mai vizitau și pe noi ansambluri de dans celebre și televiziunea transmitea de la Sala Palatului în direct și pe alb-negru, că așa era pe atunci, spectacole cu ele, vedeam artiști de dansuri populare, care erau adevărați performeri, fără burți atârnânde, fără nădușeli din cauza greutății și lipsei de antrenament, dansatori cu mișcări coordonate atingând perfecțiunea pentru toate execuțiile. Mă apucă jalea să văd dansatori profesioniști burtoși, greoi, nădușiți, lenți, fără ritm, fără coordonare, care însăilează și ei ceva pe scenă, cu opinteli, ca orice amator luat de la coada vacii. Este mult de lucrat și dacă se vor introduce niște standarde și mai ales, o corelație între salariu și biletele vândute, pentru a-i face pe dansatori să se gândească tot timpul la cum arată, ce fac și cum își asigură pâinea cea de toate zilele, se va ajunge să nu mai văd burtoși auto-suficienți pe scenă, ci bărbați adevărați, vână nu alta, cu mișcări fulgerătoare, cu dragoste de joc bărbătesc, drăcesc, ca să zic așa.




(25 septembrie 2025)

Burțile din neglijență ale românilor

Așa cum rezultă din titlu nu scot o vorbă despre oamenii care au burtă din cauze strict medicale, ci de oamenii care sunt neglijenți cu ei înșiși, care din lăcomie, mânâncă exagerat de mult, pierd nopțile în chefuri prelungite, fără să se menajeze cumva și fără să facă sport.
La televizor apar parlamentari pentru care excesele sunt descrise pe chipurile lor, cu fălcuțe și gușuliță, ce exprimă nivelul de nepăsare și slaba calității managementului față de propriul corp, mai ales, când mâncarea și băutura sunt moca.
Tot la televizor am văzut dansatori care se încing în sârbe și hore, dar cărora burțile le atârnă zglobii, ca podoabe necesare pentru a descrie nu bunăstarea, ci lipsa de preocupare pentru meseria pe care o practică și pentru care mai iau și salariu, doar pentru faptul că au contract pe durată nedeterminată și au posibilitatea s-o țină tot așa până ies la pensie.
Sunt cunoscute marile dezavantaje pe care le prezintă burțile pentru bărbați, mai ales când au trecut de o anumită vârstă și a continua stilul de viață nesănătos și când părul a încărunțit, este semnul nepăsării și lipsei de respect față de sine însuși, cu toate consecințele sociale și medicale.
Este adevărat că bucătăria românească nu este o bucătărie perfectă și felurile de mâncare tradiționale au acele caracteristici care în condițiile lipsei de efort fizic, duc la dezechilibre. Numai că, bucătăria românească a fost astfel proiectată de bunii și srtăbunii noștri care mergeau la câmp și dădeau cu coasa, dădeau la lopată, mânau vitele, arau cu cu plugul sau construiau case și biserici din zori și până la înserat.

În ziua de azi, când românul e sedentar și bucătăria românească ar trebui să arate altfel. Până atunci calea e lungă și de aceea vedem prea mulți oameni sănătoși, dar cu burți mari.
(10 mai 2025)

Burți dansatoare

Există așa-zise centre de conservare a patrimoniului cultural, centre care au și echipe de dansatori:
- lenți, 
- burtoși,
- bătrâni,
- netalentați,
- nesincronizați,

- netalentați,

- neglijenți,
care se produc pe tot felul de scene, cu dansuri care nu au nicio legătură cu dansurile tradiționale. În vremurile întunecate ale comunismului, erau niște reguli clare în ceea ce priveau diferitele profesii, mai ales în ceea ce se referea la pensionare. Acum în vremurile democrației originale, aceste reguli, inclusiv regulile bunului simț au dispărut. De aceea, așa-zisele centre de conservare a tradițiilor populare sunt de fapt locuri călduțe, unde se retrag tot felul de personaje cu tot felul de pile, căci acolo se iese la pensie la 100 de ani, dacă legea va impune așa ceva.

Deja și în zona aceasta a dansului popular, s-au creat dinastii de coregrafi, de manageri, de băgători de seamă, căci nu trebuie decât tupeu, nu talent, nu performanță fizică, pentru a ocupa o funcție fie în staff, fie în echipa de dansatori. O altă concepție, cu amatori la bază, cu voluntari, ar schimba radical înfățișarea celor care sunt puși să păstreze tradițiile, căci tradițiile sunt la sate, nu în așa-zise centre de conservare, căci nimeni nu conservă nimic, dacă se procedează după ureche, arbitrar și de prost gust.

(08 mai 2024)

Tradițiile se conservă singure!

Au apărut tot felul de organisme care chipurile se ocupă de conservarea tradițiilor populare, dar popularea lor cu personaje obscure duce din contră, la crearea unor așa zise tradiții care nu au nimic cu ceea ce este autentic în tradițiile populare. Nici nu are cum să se facă acea conservare, din moment ce acele grupulețe sunt constituite pe orice altceva decât pe criterii valorice, pe bază de studii. Cred că este necesar o altă abordare, care să presupună proiecte, voluntariat și multă abnegație, în niciun caz aciuirea a tot felul de personaje obscure, îmbuibate pe poziții care nu au nicio legătură cu conservarea de tradiții.

Ceea ce am văzut în competiții reprezintă niște chestii care arată clar că de orice este vorba dar nu de conservare. Nu ai cum să conservi ceva când stai la oraș, câcnd ai ansamblu de dansatori durdulii, când ai cântăreți care își compun ei textele și muzica și se fălesc cu acele producții oarecare. Spectacolele sunt organizate pe bani publici, fără bilete și toți cei ce se ocupă de conservare au salarii, pe muncă nenormată.

(28 octombrie 2023)

Un proiect de mare risc, dar cu autofinanțare prin valoare

Toată lumea vrea bani de la buget. Sunt nenumărați milogi, fomiști, trântori care nu ar face nimic, dar care să primească o amărâtă de pomană de la buget. Numai așa se explică puzderia de manifestări mediocre ce au loc pe colo și pe colo, dar care îmrăștie și puținii bani din comune, orașe, municipii pentru a satisface gurile flămânde ale celor ostoiți de nemuncă, pentru că și trândăvia necesită consum de energie.

Cred că cel mai grozav lucru ar fi dacă un nene s-ar duce la bancă și ar cere un credit, punând gaj agoniseala lui de o viață. Cu banii obținuți ar organiza o echipă care să pornească munca de selecție a unor tineri cam de aceeași înălțime, suplii și cu calități necesare desfășurării unui program de dansuri. Un maestru de dans, dar nu de tipul acelui nea Mărin, căci altceva trebuie să se întâmple. Ar trebui făcut un program. Cu instruire densă, la 6 luni ar trebui să apară primul spectacol.

În opinia mea, acel spectacol trebuie să aibă cel puțin 90 de minute dense, fără întrerupere și să aibă o poveste frumoasă care să genereze dansuri și legături între dansuri reprezentative pentru diferite zone ale țării, folosind motive muzicale dintre cele mai cunoscute. Perechile de dansatori, supli, dinamici, flexibili, care funcționează ca o mașinărie perfectă, sincronizată, sunt acele elemente care duc vestea că dai un ban, dar face, iar cu banii încasați se plătesc salarii adevărate, se returnează împrumutul la bancă. 

Nimic nu se face bătând din palme. Așa cum există reguli foarte stricte legate de dansatoarele de la Crazy Girls, tot așa și aici ar trebui să existe reguli legate de vârstă, greutate și capacitate de efort. Pe un proiect al cuiva, respectivul care riscă totul, are dreptul să și impună regulile ca echipa de dansatori să nu fie un cimitir al elefanților și nici o gloată de pile și indivizi netalentați. Toți trebuie să fie și soliști, nimic de umplutură, pentru a face marea performanță.

Are cineva curajul unei astfel de abordări?

(05 ianuarie 2022)

Biata Sofia VICIVEANCA

Era un spectacol undeva și Sofia VICOVEANCA cânta. La un moment dat au apărut niște tineri și au dau sat. Cântăreața, cu o vastă experiență, căci la 80 de ani are o vastă experiență, în loc să aibă un comportament adecvat, a procedat aiurea. Nu se face.

Ceea ce a zis, cu hai afară, arată micimea acestei cântărețe despre care aveam părerea că este o doam nă. Am greșit și conchid că Sofia VICOVEANCA este doar o cântăreață oarecare, cu poziționare politică foarte clară, exprimată în 1996, iar comportamentul ei neadecvat mă duce spre ciocoii din romanele de demult.

(27 august2021)