Banii sunt o convenție unanim acceptată

Banii sunt și ei o convenție acceptată de toată lumea, din moment ce mintea omenească nu are capacitatea de a găsi alte modalități de a face diferența dintre valoarea muncii pe care o depun oamenii și valoarea de întrebuințare a produselor și serviciilor care ies în procesul muncii.

Negocierea trebuie s-o vedem ca un proces prin care se comensurează din aproape în aproape într-un mod agregat atât valoarea muncii depuse, cât și valoarea de întrebuințare a produsului sau serviciului. Negocierea duce la un rezultat acceptat al măsurării simultane a valorii muncii depuse și a valorii de întrebuințare, iar prețul este expresia acceptării de către ambele părți a procesului agregat de măsurare. De aceea există și explicația că doi negociatori ajung la un rezultat asupra aceluiași produs sau serviciu la un moment dat, iar totul se schimbă în următoarea clipă. În ceea ce privește fluxurile bănești, oamenii sunt înconjurați numai și numai de convenții.

Este o convenție stabilirea cheii de repartizare a cheltuielilor generale ale întreprinderii pe secțiile de producție. Este o convenție stabilirea chiriei pentru un spațiu. Toate aceste convenții sunt acceptate de părți, iar rezultatul se exprimă prin bani, care sunt și ei niște convenții.

Există teoria conform căreia masa monetară este adtă de totalitatea bunurilor și serviciilor. Însăși masa monetară este o convenție, din moment ce nimeni nu știe care este masa bunurilor și serviciilor la fiecare moment. Dacă masa bunurilor și serviciilor se estimează și masa maonetară se estimează. Dacă masa bunurilor și serviciilor se stabilește exact la 1 ianuarie ora 00:00, tot la acel moment se stabilește masa monetară. Oricărei variații în masa bunurilor și serviciilor, automat trebuie să-i corespundă variații în masa monetară, ceea ce nu se întâmplă, căci ar fi extrem de imprecis și obositor, de aceea se acceptă convenția că banii în circulație ar reprezenta ceea ce există ca bunuri și servicii potențiale și noi dormim liniștiți doar că credem că există egalitatea între masa monetară și masa bunurilor și serviciilor, deși ne mințim frumos.


(16 martie 2025)

Cash sau card?

Sunt mari discuții legate de bani, dacă toți banii trebuie să circule folosind cardul bancar sau trebuie să existe  bancnote și monede. Noi spunem:
- banii sunt ochiul dracului,
- trebuie să avem bani albi pentru zile negre,
- ban la ban trage și păduche la păduche.
Cert este că, existența cardurilor bancare a încurcat mult în derularea tranzacțiilor ilicite, mai ales atunci când s-a pus problema justificării surselor de unde provin banii cu care se plătesc servicii sau se fac achiziții de bunuri la prețuri costisitoare. Banii electronici au creat o mare problemă în sfera actelor de mare corupție, pentru că fluxurile bănești au traiectorii precise și fiscalizarea lor devine obligatorie.

În opinia mea, întrebarea cash sau card, este o întrebare greșită. Corect este să existe în circulație atât banii cash, cât și banii electronici pe carduri bancare și fiecare dintre noi să-și folosească banii după cum dorește, respectând o serie de reguli, reguli care au ca scop eliminarea actelor de mare corupție, căci cine-și propune eliminarea găinăriilor din viața cotidiană, este un idealist incurabil.

Este decent să vorbim de conturi bănești curate, cinstite și sigure, unde cetățenii își țin banii din salarii cinstite, unde au fost plătite dările către stat sau banii ce provin din tranzacții unde s-au folosit banii din conturile curate și cinstite ale altor persoane. Între conturile curate, cinstite și sigure nu ar  trebui să fie niciun fel de restricție. Celelalte conturi din bănci este normal să aibă restricții de utilizare a banilor, astfel încât hemoragia banilor spre acte de mare corupție să fie limitată sever.

Acum statele au tot felul de restricții legate de folosirea banilor cash, încurajând tranzacțiile cu cardurile bancare. Totuși, comisioanele care apar la utilizarea cardurilor bancare, reprezintă o frână în rezolvarea problemei. Normal ar fi ca utilizarea cardurilor bancare să fie stimulată prin reduceri de taxe și impozite, prin bonusuri acordate la fiecare tranzacție cu cardul bancar, iar folosirea banilor cash în tranzacții să fie reglementată, încât să fie preferate și stimulate tranzacțiile cu cardurile bancare.



(08 martie 2025)

#REZIST: capitalul, munca, banii și profitul

Banii sunt sub formă de bancnote și sub formă de monezi. O teorie din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea zice că masa monetară într-o țară trebuie să fie egală cu valoarea serviciilor și produselor care există acolo. O bizarerie mai mare nici că erau în stare economiștii să zică și să rostogolească până în zilele noastre. știut fiind faptul că salariile se plătesc după ce omul a prestat munca sa, deci volumul banilor este mai mic decât valoarea muncii, înainte de a se plăti salariul...

Banii încasați pentru munca prestată se numesc salariu.

Banii folosiți pentru a cumpăra produse se numesc cheltuială.

Banii încasați la nuntă se numesc cadou.

Banii încasați care rămân după ce au fost scăzute cheltuielile se numesc profit.

Banii încasați pentru serviciul prestat datorită funcției se numește mită.

Banii depuși la bancă într-un depozit la termen se numește investiție sigură.

Banii băgați într-o afacere care să producă profit și deci să producă bani se numește investiție adevărată.

Banii jucați la bursă se numesc investiție de risc.

Banii jucați la LOTO se numesc distracție.

Banii duși sistematic la păcănele înseamnă viciu.

Și societatea pe care doresc să o clădească cei din colectivitățile #REZIST se bazează pe bani și nu pe orice fel de bani, ci pe capital care este aflat tot timpul în mișcare pentru a maximiza profitul.

Manipulatorii societăților conservatoare îi prezintă pe membri colectivelor #REZIST ca pe niște indivizi fără căpătâi, puși pe mișcări de stradă, pe răzmeriță, niște oameni pe care Oculta îi manipulează și persoane care sunt plătite să destabilizeze, exact pe cei care sunt la putere și care, vezi Doamne, sunt dedicați trup și suflet popoarelor în fruntea cărora s-au așezat, datorită unor alegeri puțin reprezentative, căci niciodată nu se prezintă procentele față de totalul alegătorilor, ci procentele față de numărul celor care au participat la vot. 

Ceea ce mă îngrijorează este faptul că din colectivitățile #REZIST nu s-au desprins personalități autentice, care să devină vectori de opinie credibili și care să expună clar doctrina #REZIST.

Manipulatorii societăților conservatoare îi prezintă pe membri #REZIST ori ca indivizi fără căpătâi, ori ca pe niște corporatiști ușor de dus de nas. O astfel de abordare, îi va duce spre pierzanie pe cei care și-o însușesc pentru că cei din #REZIST nu sunt o masă amorfă, niște indivizi oarecare. Lucrurile trebuie studiate la nivel de detaliu și abia după aceea trebuie trase concluzii. Munca pentru cei din #REZIST este la fel ca și pentru ceilalți.Capitalul, banii și profitul la colectivitățile #REZIST nu sunt studiate deloc și am mari semne de întrebare legate de atitudinea celorlalți față de colectivitățile #REZIST, în condițiile în care nu sunt cunoscute lucrurile esențiale despre aceste colectivități, adică dacă au investitori, dacă se urmărește productivitatea, dacă înregistrează profituri. Întrebările stupide de pe la Tv legate de declararea surselor bănești ale ONG-urilor alimentează ideea că sursele de bani ale colectivităților #REZIST sunt dubioase, tocmai pentru a scoate în evidență cât de corecți sunt milionarii bugetari, care n-au lucrat o secundă în mediul privat ca să vadă cum se scoate un leu cu sudoarea frunții.

(27 iunie 2023)