Șoferii normali

De. regulă, întâlnim expresia om normal la cap, înțelegând prin aceasta pe acel om care se comportă conform așteptărilor noastre din toate punctele de vedere, în orice situație.
Eu prin șofer normal, înțeleg pe acel șofer care:
- nu intră în criză de timp, pentru că și-a planificat bine duratele traseului,

- respectă semnele de circulație în proporție de 99,99%,

- evită să folosească claxonul ca și cum nu l-ar avea,

- păstrează distanță cât mai mare față de mașina din față,

- se asigură maxim când face depășiri,

- respectă pe ceilalți parteneri de trafic,

- își pregătește mașina de drum,

- conduce preventiv,

- se adaptează la efectele limitatoarelor de viteză,

- nu face excese la distanțe și la durate de șofat,

- evită enervările inutile generate de partenerii de trafic,

- nu fac din alb, negru și din negru, alb în discuțiile cu agenții de circulație,

- evită luarea de decizii gratuite și de mare risc în trafic,

- nu se supraevaluează ca șofer, ca experiență.

Am văzut foarte mulți șoferi, eu stând pe locul din dreapta lor, care sunt șoferi normali, dar sunt șoferi normali pentru că ei sunt caractere normale, oameni care dau dovadă de înalt profesionalism la locul de muncă, oamenii care la ei acasă sunt persoane civilizate, calme, harnice și temeinice. Am concluzionat că un om de nota 9,50 sau de nota 10 în viața de toate zilele, va fi și un șofer de cel puțin nota 8,00 ceea ce mă face să mă urc liniștit în scaunul din dreapta lui.

(04 iunie 2023)

Țațe fără țâțe sau candidații la masculin pentru primării

La locale sunt foarte mulți candidați la primărie care se recomandă, Gigel, Ione, Marine, Horicel sau nu mai știu cum. Toți dupăînfățișare și îmbrăcăminte dau senzația că sunt bărbați. După două vorbe sciase pe gură, bineînțeles, mă lămuresc că m-am înșelat. Respectivele forme de viață sunt țațe fără țâțe. Doar atât, căci în rest nu mai contează. Eiîși zic că sunt bărbați dar sunt contraziși de:

• debitul verbal îngrozitor de mare;
• expresiile de pe maulul șanțului;
• gesturile ample;
• mimica feței plină de strâmbături;
• rânjetele perfide;
• vocea ridicată;
• puhoiul de injurii;
• spiritul bârfitor;
• privirile iscoditoare;
• împopoțonarea.

Televiziunile fac acest gest grațios de a ne arăta pe aceste țațe fără țâțe în toată urâțenia și banalitatea lor dusă la extrem. Fără proiecte concrete, fără cultură democratică, fără spiritul de a lupta cu argumente, toți candidații sunt expresia dorinței de a ocupa un fotoliu pentru ei. Dacă ar fi interesați de cetățenii în slujba cărăoa s-ar pune, ar trebui:

• să-și cunoască electoratul;
• să-și respecte electoratul;
• să știe nevoile electoratului;
• să formuleze soluții concrete;
• să aibă un proiect clar, concret și precis.

Ei nu au în țeste decât:

• dorința de a câștiga pentru ei;
• un nivel de obrăznicie în exces;
• talentul de a trăncăni;
• imagini cu teancurile de bani care le vor veni;
• disprețul față de alegători.

Trebuie văzut că așa cum zicea prezidentul, când alegătorul pune ștampila să aleagă cu grijă, căci el, alegătorul are propria soară în mâini când se uită pe buletinul de vot. Dacă alegerea este bună, îi va fi bună viața, dacă alegerea este proastă, vai steaua lui!
De data acesta nu se mai dau plase cu mălai, cu orez și nici sticla de ulei și nici găleți avân inscriptionate siglele de partid. Nici pixuri, nici brichete dar ceea ce este și mai trist, că nici micii și nici berea de la chiolhanurile electorale nu se mai dau. Ce vremuri erau odată, neneacă!

(15 mai 2916)

Înclinația spre violență

Se observă că violența este dominantă la toate vârstele. Elevii se bat între ei, maturii se bat între ei, maturii îi bat pe elevi, elevii îi bat pe amturi. Este o bătaie generalizată.
Nu este decât o chestiune de natură, de o genă a violenței și nu este o chestiune de educație. Voi demonstra aceasta afirmație bazându-mă pe fapte concrete:
- fenomenul reeducării de la Pitești a însemnat printre nenumărate umilințe și multă bătaie;
- închisorile comuniste presupuneau multă bătaie;
- inginerul disident  Ursu a fost omorât în bătaie;
- nenumărate educatoare îi bat pe bieții copilași în grădinițe fiind chiar filmete;
- învățătoare în școli s-au dovedit a fi violente;
- în trafic există nenumărați driveri care au la ei bâte de basseball și caftesc cu ele;
- oriunde sunt colectivități cu femei sau cu bărbați, indiferent de context apar acte de violență.
Anumite situații trebuie tratate și din punct de vedere statistic. În acest sens trebuie:
- contorizate condamnarile care au la baza acte de violență;
- plângerite la poliție pentru violență domestică:
- internările în spitale pentru a fi tratate consecințe ale vilențelor:
- discutat cu elevii, cu pușcăriașii, cu copiii, cu soțiile pentru a vedea dimensiunea reală a
  fenomenului.
Există expresii precum:

• vezi, dacă-ți dau o palmă...
• vezi dacă-ți dau doi pumni...
• vezi că-ți traznesc două labe..
• vezi stele verzi dacă-ți dau o carabă...
• te pupă mă-ta rece dacă-ți lovesc vreo două...
• de adună cu fărașul dăcă intri pe mâna mea..

Zicerea: bătaia e ruptă din rai a alimentat nenumărate generații la orientarea spre educație prin bătaie.
Zicerea: unde dă mama, crește, a determinat o atitudine de supremație prin bătaie ca axct binefăcător în dezvoltarea tinerilor.
Acum, mai mult ca oricând trebuie demontate teoriile conform cărora bătaia are la bază ceva de natură genetică. În niciun cazștiința viitorului nu va aduce în prim plan vreo descoperire a unei gene care să fie asociată cu bătaia și a unei categorii de componente care să fie asociate cu violența. Chiar dacă din când în când mai se vine cu cheatia aceea cu cercetătorii britanici care fac descoperiri de corelații dintre lucruri  considerate trîznite, am certitudinea că nici la acel nivel al cercetării științifice nimeni nu va îndrăzni să conchidă ca bătaia are un suport material fie în ADN fie în sistemul genetic, arătând cu degetul spre co componentă de natură materială din corpul uman.
Înclinația spre violență este caracteristica speciei umane și nu numai. Ritualurile de împerechere sunt precedate de lupte pentru supremație între masculi. Violența este oriunde există o formă de viață. Specia umană se deosebește de celelalte forme de viață că se exprimă violent folosind:
- ciomagul;
- biciul;
- funia umedă;
- săculeții cu nisip umed;
- bombeul de la gheato sau de la cizmă;
- parul;
- cablul;
- bulanul;
- lațul;
- uluca;
- catalogul;
- cureaua.
Sunt sigur că orice copil care a suferit teribil pedepse de cele mai multe ori nemeritate sau disproporționate în raport cu greșeala comisă, nu uită prin ceea ce a trecut și se poziționează nuanțat fătă de călăul său.
Era un clip care arăta o femeie de la țară care s-a dus la cimitir, a înlăturat frunzele uscate de pe cripta unde odihnea răposatul ei soț și dintr-o dată s-a apucat să joace o sârbă drăcească acolo pe placa de beton a mormântului. Atitudinea preventivă este dată de epitaful:
Călător, porește-ți pasul
Și privește-acest mormânt,
Că ceea ce sunt eu aztăzi,
Ve fi și tu în curând.
Oricine trebuie să nu vadă în violență mijlocul de a rezolva ceva. Legile sunt prea blânde, mai ales în cazul celor care sunt fără apărare. Maltratarea  unui sugar trebuie să fie judecată în regim de urgență și prin reitroducerea temniței grele sau a muncilor la ocnă sau la carierele de piatră, ar fi descurajate astfel de abordări primitive. Lucrurile trebuie simplificate și în cazul educatoarelor, a învățătoarelor și a celorlalte categorii de dascăli, care automat ar trebui scoși din învățământ și trimiși la săpat șanțuri pentru toată viața. Acum există sisteme informatice performante și urma nimănui nu se mai pierde niciodată. Înăsprirea atitudinii societății față de actele de violență va determina cu siguranță o cu totul altă atitudine a oamenilor față de copii, fată de neveste și față de ceilalți concetățeni din jurul lor. O Europă dezvoltată trebuie să aibă întreaga gamă de mijloace care să-i permită să soluționeze toate problemele rapid și mai ales eficient. Trebuie din școală să se știe că există o grilă bine definită și fiecare știe care este pedeapsa pentru fapta săvârșită doar citind acea grilă. Așa cu există codurile de atenționare pentru furtună și pentru ninsoare, tot așa trebuie simplificate lucrurile și limea se va civiliza instantaneu.
În concluzie, tot ce se întâmplă în jurul nostru arată că nu se mai vorbește în niciun caz despre blândeșe și de înțelegere sau de bunătate, ci de stress, de agresivitate și de violență. Faptul că jurnalele tv arată accidente, violuri, bătăi și multe alte forme de agresivitate, este deja instaurată o cultură a răului, a noncivilizației și a violenței fizice.
Aștept măsuri luate în cunoștință de cauză pentru a se face marea schimbare și numai o generație în care violența ca formă de manifestare dispare și atitudinea calmă, răbdătoare și mai ales superioară a înțelegerii și depășirii situațiilor conflictiale folosind argumente raționale, va face trecerea spre un alt stadiu al evoluției speciei umane. Altfel, totul este apa de ploaie.

(26 martie 2016)