Cum de s-a ajuns la fundul prăpastiei?

Suntem în secolul al XXI-lea.
Există teoria creșterii economice.
Există modele cibernetice pentru dezvoltarea economică.
Există analiza de date.
Există data science.
Există BNR.
Există institute de cercetări economice.
Există departamente în universități dedicate dezvoltării economice.
Există reviste de analiză cantitativă în economie.
Există teze de doctorat cu subiecte de dezvoltare sustenabilă a economiei.
În concluzie, există de toate și totuși acum suntem la fundul prăpastiei. Explicația este una singură și anume, că din toate câte am enumerat aici că există, niciun element nu a stat la baza fundamentării deciziilor pe care oamenii politici le-au luat și ei s-au bazat pe empirismul lor rudimentar, căci ei nu au văzut nici măcar cât e lungul nasului și nu au ascultat de nimeni, orbecăind în întunericul micimii lor, spre niciunde. A mima cercetarea științifică, a mima utilizarea metodelor cantitative în economie, a mima optimizarea la nivel macroeconomic, sunt căile sigure de a ne fura căciula, căci realitatea se răzbună crunt pe cei care se fac că fac ceva, dar în realitate doar mimează activități denumite pompos.

S-a ajuns pe fundul prăpastiei pentru că realitatea în care trăim este de secolul al XIX-lea, unde nu există teoria creșterii economice, unde nu există modele cibernetice de dezvoltare economică, unde nu se face analiză de date, unde nu se știe de data science, unde BNR este doar un simbol pentru moneda națională, unde nu există institute de cercetare în economie, unde nu există departamente în universități dedicate dezvoltării economice, unde nu există reviste de niciun fel, unde tezele de doctorat sustinute la Paris sau la Berlin au cu totul alte teme decât economia mioritică. Secolul al XIX-lea este secolul sărăciei, al ignoranței, al analfabetismului și al polarizării populației, polarizare dusă la extrem.

(03 iulie 2025)

Inteligența artificială și cibernetica economică

Nu se putea ca linteligența artificială să ocolească cibernetica economică, mai ales pentru că:
- tot ce este cibernetică economică este și conținut digital,
- numai țările avansate se conduc după modele cibernetice,
- există foarte multe serii de date utile în modelarea cibernetică,
- tipologiile de probleme ale ciberneticii economice nu sunt infinite,
- metodele de construire a modelelor cibernetice sunt standardizate.

La ora actuală cibernetica economică este conectată la tot ceea ce este mai nou în domeniul cercetării. 

Se vorbește de modele econometrice, imediat cibernetica economică se lipește de această clasă de modele, le face mici modificări, devenind instantaneu modele cibernetice.

Se vorbește de algoritmi genetici, imediat sun adoptați acești algoritmi, deși unii îi consideră copii orfani, de către cibernetica economică.

Să nu mai vorbim de tot felul de algoritmi de optimizare pentru soluționarea problemelor sau de algoritmii de rafinare a modelelor, pentru a face aceste modele mult mai ușor de utilizat.

Un software performant de inteligență artificială trebuie să primească:

- o comandă, adică un obiectiv de urmărit,

- delimitările nivelului de complexitate,

- localizarea seriilor de date utilizate,

- cerințe de acuratețe a rezultatelor.

Inteligenta artificială folosește modelele existente, execută adaptări ce decurg din cerințele formulate, conjugate cu disponibilul impus de seriile de date existente. Inteligența artificială utilizează algoritmii de estimare a coeficienților din modele folosind seriile de date și metodele statistice clasice, după care trece la obținerea de variante de soluții optime, funcție de structuri de funcții obiectiv, preluate și adaptate din literatură. Nu este nimic spectaculos. Aceste operații le-ar fi făcut o echipă de cercetare, numai că ar fi durat foarte mult și probabil nu ar fi avut în atenție chiar toate variantele, căci omul e om și mai uită și el una, alta, nu?

(06 februarie 2025)

Alegerea lucrării de licență

Lucrarea de licență este testul pe care fiecare student îl dă față de el însuși, căci este în stare:
- să aleagă o temă pe care să o dezvolte,
- să studieze o bibliografie,
- să se gândească la o aplicație,
- să scrie un număr de 50 de pagini,
- să soluționeze o problemă,
- să se verifice în producție,
- să prezinte rezultatele muncii lui,
- să facă dovada că în facultate a învățat ceva,
- să arate că este la început de drum ca profesionist.

N u discut aici despre cei care fac o facultate de dragul de a o face sau pentru a obține o diplomă cu care să se laude prin vecini că și-a tocit coatele pe băncile facultății. Iau în calcul aici pe cei care doresc să facă o facultate pentru a dobândi o profesie pe care să o practice zi de zi până vor ieși la pensie și care să le fie utilă cu ceea ce au învățat la locurile lor de muncă, chiar dacă după ce au terminat facultatea vor trebui să învețe tot timpul.

Lucrarea de licență nu se ia la întâmplare. Există o listă de titluri de lucrări de licență și studentul își alege acea lucrare de licență al cărui titlui îi spune foarte multe, căci în facultate el a înțeles semnificația multor cuvinte cheie care se află incluse în acel titlu. Lucrarea de licență trebuie să se refere la o problematică de care studentul a auzit pe la cursurile pe care le-a frecventat. El trebuie să fie ferm convins că va găsi bibliografie pe acre s-o consulte, că va realiza o aplicație prin care să verifice că gândirea lui a fost corectă atunci când a soluționat problema generată de acel titlu. Mai trebuie să țină seama că tematica este nouă, că nu este uzată moral și mai ales, că el are ceva de spus acolo, căci nu este drum înfundat.

Nu am discutat aici despre cei care doresc să cumpere lucrări de licență, de cei care vor să fie asistați peste 50% atunci când realizează lucrarea de licență și nici despre cei care doresc alegerea unei lucrări de licență care este un drum bătătorit, care să fie o cale facilă spre a finaliza niște studii cu un rezultate bun, dar fără acel efort care să ducă la formarea unui specialist care profesează meseria învățată în facultate.



(09 octombrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Dorin DERȘIDAN

Dorin DERȘIDAN a fost studentul meu acum mulți ani. L-am cunoscut într-o bază de practică de construcții la reabilitarea de clădiri ale ASE după cutremur. Era un student harnic, liniștit, deși în jurul lui erau colegi puși pe glume, unele nu prea reușite, glume pe care le-am trecut cu vederea, căci obiectivele mele erau altele, nu să pierd timpul cu observații, puncte de vedere și răspunsuri la răspunsuri. Am continuat dialogul cu Dorin DERȘIDAN și după terminarea acelei perioade. L-am reîntâlnit și la muncile agricole de toamnă și l-am remarcat pentru felul lui corect de a fi. Când a devenit student în anii mai mari, am lucrat și la curs și la seminarii, iar Dorin DERȘIDAN era același om serios. Mi-a făcut plăcere să lucrez cu el. Anii au trecut. După Revoluția din 1989, l-am reîntâlnit pe Dorin DERȘIDAN, dar el era pe poziția de om de afaceri prosper. M-am bucurat pentru el. Mi s-a verificat teoria că un om dacă este bun ca student, va fi bun și ca profesionist care exercită meseria învățată în facultate, dar va fi bun și dacă trece spre o altă zonă. El a trecut spre afaceri și a reușit. Teoria mea și-a demonstrat valabilitatea și cu asta mă mândresc și eu cât de cât.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Doru ȚAGANEA

Doru ȚAGANEA este absolvent al primei serii de studenți ai Secției de Mecanizarea și Automatizarea calculului Economic de la facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică - CECE, un absolvent cu rezultate strălucitoare care i-au permis să ajungă asistent universitar la Catedra de Cibernetică Economică la profesorul Edmond NICOLAU și aici mă refer la marele profesor Edmond NICOLAU, cel care a fost primul decan al facultății CECE.

Îmi aduc aminte că în anul absolvirii facultății, în cotidianul Contemporanul a apărut o fotografie cu proaspătul absolvent Doru ȚAGANEA lucrând la un tabulator care se afla în laboratorul de la subsolul clădirii din Căderea Bastiliei.

Tânărul asistent universitar avea înclinații spre pictură și a deschis o expoziție cu tablouri la etajul întâi de la facultatea de Cibernetică, pe care le-am admirat cu multă atenție și mi-am dat seama că el este un om cu un nivel de cultură foarte ridicat, căci la stadiul său la care a ajuns ca pictor presupunea multă știință a perspectivei, a luminii și a culorii.

Mă opresc aici cu prezentarea lui Doru ȚAGANEA care m-a impresionat ca pictor. În rest, 1.000 de ani pace!

(27 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe MOCANU

Gheorghe MOCANU este absolvent al facultății de Planificare și Cibernetică Economică, promoția 1980. El m-a impresionat ca student, prin talentul său uriaș de programator. Avea un nivel de înțelegere a lucrurilor ieșit din comun. Se vedea că are o viteză de înțelegere a problemelor cu mult peste cea a colegilor lui, iar calitatea abordărilor și soluțiilor era cu totul deosebită. El făcea proiecte cu mult mai complexe decât colegii lui, iar nivelul lui de analiză a soluțiilor obținute prin utilizarea unor programe aplicative din biblioteca lui FEIX C-256, calculatorul pe care se rulau programele de la disciplina unde lucram eu, erau foarte bine argumentate.
Gheorghe MOCANU este omul cu un nivel de cultură foarte ridicat, cu o memorie de excepție și cine își mai aduce aminte de emisiunile de cultură generală, unde el a apărut la televizor multe ediții consecutive, știe că Gheorghe MOCANU a fost câștigătorul incontestabil, pentru că nivelul său de cultură, cunoștințele pe acre le avea și pe care le etala prin răspunsurile date, era unul ieșit din comun.
Ca informatician, Gheorghe MOCANU s-a remarcat la locul său de muncă și numai cine știe informatică își dă seama că el stăpânește foarte bine tehnici și metode moderne de analiză, proiectare, dezvoltare, testare și implementare software la nibel de organizații complexe.
Pentru mine a fost o onoare să-l am student pe Gheorghe MOCANU, acest informatician special și acest om genial în raport cu nivelul de cultură deținut de un om prin muncă asiduă de documentare.

(02 martie 2023)

Secția de Economie Matematică, un copil născut mort

Cândva, a funcționat în facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică,  Secția de Economie matematică cu un plan de învățământ extrem de interesant, dar total neatractiv pentru ei mai buni studenți ai facultății, în raport cu locurile de muncă și salariile pe care le-ar fi primit în producție absolvenții acestei secții. În opinia mea, pentru ac Secția de Economie Matematică să fi avut cu adevărat succes, ar fi trebuit să conțină discipline de matematică, discipline de informatică și un număr extrem de limitat de discipline economice, dar de mare profunzime și de mare căutare în piața forței de muncă.

Numai un plan de învățământ atractiv ar fi fost în măsură să-i atragă pe cei mai buni studenți ai facultății să opteze ca pentru anii III - V să urmeze modulul de Economie Matematică. Faptul că planul de învățământ nu a fost construit ținând seama de cerințele pieții și de dorințele studenților, opțiunile studenților nu au fost cele așteptate de cei ce au proiectat această secție și din an în an lucrurile au mers mai rău și mai rău și s-a dovedit că acest copil a fost născut mort, căci la un moment dat, secția a dispărut.

Mă gândeam că acum peste 50 de ani vizionatul Manea MĂNESCU a proiectat o facultate și Secția de Informatică Economică dar și secția de Cibernetică Economică, așa cum le-a gândit el erau în top, pentru că el a știut cum să arate planurile de învățământ, cum să fie admiterea și selecția celor mai buni studenți era asigurată de la temelia facultății și nu din vorbe fără acoperire.

Trebuie să mă laud și eu cu ceva: Masterul de Securitate Informatică și Specializarea de doctorat Informatică Economică, se datorează și mie. Există și sunt viabile...

(22 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Niculae MIHĂIȚĂ

Pe profesorul Niculae MIHĂIȚĂ îl cunosc de foarte mulți ani, căci eram tovarăși de suferință în ale cercetării științifice și în ale publicării de articole, căci despre mersul la conferințe în Occident chiar și pe cont propriu nu aveai cum pleca, datorită restricțiilor generate din interiorul ASE.
El era cercetător în Centrul de calcul al ASE și stătea în birou cu Constantin BOB și cu Bogdan VASILE, căci aceștia lucrau sub coordonarea profesorului M.C. DEMETRESCU.
Niculae MIHĂIȚĂ a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 205 pagini, intitulată Experimente in marketing prin modele de simulare, coordonată de profesorul universitar Mihai C. DEMETRESCU.

Niculae MIHĂIȚĂ a parcurs toate etapele de la asistent universitar, lector universitar, conferențiar universitar, până a ajunge la cea mai înaltă treaptă, aceea ce profesor universitar.

De-a lungul anilor, Niculae MIHĂIȚĂ a publicat cărți precum Piața informațiilor, publicată în anul 1992,  Proiect complex de modelare econometrica, publicată în anul 2016 la Editura ASE,   Metode cantitative in eMarketing : Partea I : Studiu de caz : EXTSTAR, publicată în anul  2004 la Editura ASE,   Meode cantitative in eMarketing : Partea a II-a : Studiu de caz : EXTSTAR, publicată în anul 2007 la Editura ASE,   Metode cantitative in studiul pietei : vol. 1, publicată în anul 1996 la Editura Economică,  Metode cantitative in studiul pietei : vol. 2 : Statistica si marketingul informational, publicată în anul 2001 la Editura Economică, dar și multe articole publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate.

Niculae MIHĂIȚĂ m-a impresionat că are stofă de cercetător științific autentic. El știe să deruleze un ciclu de cercetare științifică pentru că a avut profesori adevărați în facultate, iar mentorul său, profesorul M.C. DEMETRESCU era un cercetător științific veritabil făuritor de școală de marketing cantitativ. Niculae MIHĂIȚĂ dacă se apucă de o problemă de cercetare face documentare temeinică, nu pleacă de la idei preconcepute, de la drumuri bătătorite și nu se dă bătut până nu șlefuiește soluția găsită, căci tot ce iese din mâna lui, ca să zic așa, trebuie să fie perfect. Este de toată admirația profesorul MIHĂIȚĂ!

(19 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Moisă ALTĂR

Pe profesorul Moisă ALTĂR l-am cunoscut încă din vremea studenției mele când venea la seminariile de Cibernetică Economică pentru cursul ținut de marele Edmond NICOLAU. Când în decembrie 1970 am devenit analist în Centrul de calcul al ASE, deși eu aveam repartiție guvernamentală pentru a fi asistent stagiar în catedra de Cibernetică Economică, la câteva săptămâni de la venirea mea acolo, am fost informat de secretara de la Centrul de calcul că șeful de sector Moisă ALTĂR dorește să mă vadă și să discutăm. Am mers la ora stabilită, la cabinetul de la etajul al V-lea, parcă sala 2517 unde eram așteptat. Domnul Moisă ALTĂR m-a invitat să iau loc și am răspuns unor întrebări pe care mi le-a pus. Am fost impresionat de faptul că pe biroul său se găseau foarte multe cărți de modelare cibernetică publicate în străinătate. Discuția cu domnul Moisă ALTĂR a decurs în termeni foarte civilizați, el spunându-mi niște lucruri extrem de folositoare.
Mi-a zis că cel mai important este să merg la sursă și să nu folosesc literatură la mâna a doua, ceea ce fac și acum, când cumpăr cărți de autori adevărați și nu cărți scrise de cei care când învață ceva scriu și cărțile.
Mi-a mai zis că tentațiile sunt foarte mari în ziua de azi, adică în decembrie 1970 și este foarte bine să mă fixez pe un domeniu foarte îngust și pe el să merg în profunzime.
A accentuat că trebuie să lucrez sistematic. Dacă am o carte în mână, imediat să-i fac fișă bibliografică și să scriu și cota și biblioteca unde se află cartea. Tot atunci să notez ceea ce am citit și niciodată să nu las pe mai târziu ceea ce trebuie să notez, dacă este de notat ceva.
Mi-a mai spus și alte lucruri de care am ținut și țtin și acum seama, căci domnul Moisă ALTĂR avea mare experiență în cercetarea științifică, el conducând sectorul cel mai sensibil la acea vreme, căci cibernetica economică era apanajul lui Manea MĂNESCU și toată lumea tremura când auzea de numele acestuia.
După câțiva ani, am devenit secretar științific al cursului postuniversitar Sisteme informatice economice, gestionat de Catedra de Cibernetică Economică și pentru cursurile și seminariile de Cibernetică Economică discutam cu domnul Moisă ALTĂR și țin să remarc aici că el mi-a furnizat cele mai bune soluții, punându-mă în legătură cu specialiștii foarte buni de la el din sector, care să țină fie cursuri, fie seminarii la acest curs postuniversitar unde veneau oameni din producție, de regulă din zona de management, deci era destul de pretențioasă abordarea pentru a face față exigențelor.
După Revoluția din Decembrie 1989 și după formarea noii Catedre de Cibernetică Economică, nu s-a dorit ca Moisă ALTĂR să devină cadru didactic acolo și el și-a găsit loc la Catedra de Finanțe din ASE,  unde a fondat celebrul curs de master DOFIN, care a dominat această formă de învățământ prin calitate și prin nivel de abordare, dar mai ales prin calitatea absolvenților.
Ori de câte ori l-am întâlnit pe profesorul Moisă ALTĂR am discutat probleme interesante privind modelarea cibernetică și mi-am manifestat respectul pentru acest făuritor de școală de înalt nivel științific, pentru că Moisă ALTĂR este la bază matematician, cu doctorat în matematică și cu numeroase lucrări deosebit de valoroase, recunoscute în lumea specialiștilor de top.


(16 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Stelian STANCU

Stelian STANCU sau Stelică, așa cum îmi place mie să-i spun fostului meu student care a absolvit Secția de Cibernetică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, promoția 1991, este pentru mine tânărul profesor de Cibernetică Economică, dar și poetul și prozatorul de talent, pe care eu îl respect în mod cu totul special, mai ales că în focul Revoluției de după Decembrie 1989 mi-a deschis ochii asupra unor realități dure care se petreceau în preajma mea, fără ca eu să-mi dau seama.

Stelian STANCU este absolvent al facultății de matematică de la Universitatea București, promoția 1998, lucru extrem de necesar pentru cei care se ocupă de modelarea cibernetică, unde aparatul matematic este esențial.

La vârsta de 30 de ani, Stelian STANCU a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 231 de pagini, intitulată Nucleul unei economii de piață : existența echilibrului in condiții imperfecte și coordonată de profesorul universitar Gheorghe BOLDUR LĂȚESCU.

Stelian STANCU a scris numeroase cărți de specialitate precum: Calcul neuronal : teorie si aplicatii economice, publicată în Editura ASE în anul 2012,  Macroeconomie avansata : teorie si aplicatii, publicată în Editura ASE în anul 2012,  Teoria contractelor : negocierea și derularea contractelor economice, publicată în anul 2002 în Editura ASE,  Competiția pe piață și echilibrul economic, publicată în Editura ASE în anul 2002, dar și multe altele. Apreciez că profesorul Stelian STANCU este deschizător de drumuri, căci temele pe care le abordează cărțile scrise și publicate de el au în totalitate elemente de noutate, iar abordarea este originală și evidențiază că autorul lor sete economist și matematician în același timp.

Eu am primit două din cărțile care includ o parte a operei literare a lui Stelică, iar la adresa: https://www.ionivan.ro/PROFESORI/StancuIzvoru.htm

se află câteva rânduri pe care eu le-am scris după ce am citit cărțile pe care autorul lor mi le-a dat cu dedicație, lucru pentru care i-am mulțumit și îi mulțumesc și acum.

(14 februarie 2023)

Promoția 1981 a facultății de Planificare și Cibernetică Economică

Ieri, vineri 17 septembrie 2021 începând cu ora 11,00 s-a desfășurat în Aula Magna a Academiei de Studii  Economice din București, revederea de 40 de ani de la absolvirea Facultății de Planificare și Cibernetică Economică, a promoției 1981. În acele vremuri predam disciplina Programe aplicative și am fost și eu invitat să particip la acea stă întâlnire.

Majoritatea absolvenților acestei promoții sunt deja pensionari. Am ascultat cum fiecare s-a prezentat cu realizările de viață și profesionale. Am fost surprins să află că niciunul dintre absolvenți nu a lucrat în domeniul ciberneticii economice sau cel al planificării și prognozei economice, deși ani în șir, ei au studiat discipline precum Cibernetica economică, Planificarea economiei naționale sau Planificarea ramurilor sau alte și alte discipline de planificare, căci nu se mai terminau.

Mulți dintre absolvenți au lucrat aici sau în Germania, Canada sau Australia în domeniul contabilității, al informaticii, al asigurărilor, în bănci și în zona resurselor umane.

(18 septembrie 2021)

Protocronism românesc în cibernetica economică

Uneori lumea exagerează când se vorbește de priorități. Un lucru este cert. În zona ciberneticii economice noi românii avem cel puțin două priorități și anume:

• HOTĂRÎREA DE GUVERN nr. 2365 din 20 septembrie 1967 care statuează înființarea Facultății de Calcule Economic și Cibernetică Economică, articolul 1 , litera A, punctul b, cu cele trei secții și anume: statistică economică, mecanizarea și automatizarea calculului economic și cibernetică economică. La articolul 3 se arată că numai secțiile de  mecanizarea și automatizarea calculului economic și cibernetică economică au durata de 5 ani. Hotărîrea este semnată de primul ministru Ion Gheorghe MAURER. Expunerea de motive este semnată de Acad. Ștefan BĂLAN, ministrul învățământului.
• Apariția în anul 1966 a primului număr al revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, în cadrul Instutului de Științe Economice și Politice - ISEP, care ceva mai târziu va deveni Academia de Studii Economice. Revista a apărut și în limba engleză sub numele Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research. Revista a apărut fără întrerupere și acum este la al 53-lea volum.

Probabil mai sunt și alte priorități în zona ciberneticii economice, dar pe care nu le cunosc eu și din această cauză nici nu mă propunț. este posibil ca profesorul Edmond NICOLAU să fie considerat primul decan al unei facultăți care are în titulatură sintagma cibermetică economică și de asemenea, să fie primul profesor care a predat unor studenți cursuri la disciplina Cibernetică economică în anul universitari 1967 - 1968.

(19 februaria 2018)

Literatură timpurie de cibernetică

Trebuie vorbit de sincronism atunci când se analizează stadiul ciberneticii în general și stadiul ciberneticii economice în special, pentru că în România au existat dintotdeauna preocupări de studiu și de cercetare în acest domeniu. Stau mărturie lucrările elaborate de specialiștii de la noi, dar și traducerile unor lucrări de referință din literatura de specialitate internațională. Exemplific spusele mele cu următoarele cărți publicate la edituri din țara noastră.
Edmond NICOLAU, Constantin BĂLĂCEANU - Cibernetica, Editura Ştiinţifică, București, 1961, 492 pg
Norbert WIENER - CIBERNETICA sau stiinta comenzii si comunicarii la fiinte umane, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1966, 272 pg.

Georg KLAUS - Cibernetica şi societatea, Editura Politică, București, 1966, 488 pg.
Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor discrete, Editura Tehnică, București, 1966
Oskar LANGE - Introducere in cibernetica economica, Editura științifică, București, 1967.

W. ROSS ASHBY - Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București, 1972, 343 pg.

Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor continue, Editura Tehnică, București, 1972, 328 pg
Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor hibride, Editura Tehnică, București, 1975, 303 pg

Manea MĂNESCU - Cibernetica economică, Editura Academiei RSR, București 1979,

Acum stadiul cercetărilor din cibernetică este deosebit de avansat pentru că această știință a pătruns în medicină, în agricultură și se concluzionează fără nicio reținere că nu există niciun domeniu fără abordarea sistemică specifică ciberneticii.

(19 februarie 2018)

Viermii imperturbabili

Dacă ar fi să dau o definiție viermilor nu aș fi în stare, decât numai dacă voi da definiția viermilor imperturbabili care sunt:

- gășcari;

- profitori;

- scârboși;

- plicticoși;

- pizmoși;

- distructivi;

- subiectivi;

- încrezuți;

- închpuiți;

- limitați;

- ordinari;

- orgolioși;

- egoiști;

- gagicari;

- îmbârligători;

- zvonaci;

- critici;

- negativiști;

- defetiști;

- empirici.

Am cunoscuți nenumărați viermi imperturbabili înainte de 1989, numai că datorită ochiului atoatevăzător al sfinxului, dar și a brațului să necruțător, nici nu îndrăzneau a ridica privirea, darmite vorba și cu atît de a trece la fapte. Acei viermi imperturbabili erau în interiorul mărului sănătos, rășu și mare, care se arăta țării prin noutatea și măreția lui, dar rodeau perfid din miezul lor, lacomi, nesătui, liniștiți, grași, neimplicați, lași și siniștrii. Nu i-am văzut niciodată pe niciunul ditre viermii imperturbabili nădușind de atâta muncă sau căutând să facă altceva decât să-și creeze mari avantaje prin nemuncă, slugărind, ligând, mituind și mințind cu nerușinare în ideia de a fi utili marelul dragon de carton și cauciuc gonflabil, dar într-o fâsâială perpetuă.

După 1989 viermii imperturbabili au ieșit la lumină, crezând că noua societate și mai ales libertatea li se cuvin, crezându-se singuri. Ei erau aceiași, doar îmbrăcaseră mantii largi fluturânde de Maximilien François Marie Isidore de Robespierre, sub care colcăiau tot felul de gândaci odioși, gata să-i devoreze pe ei, căci pe cei din jur nu aveau nici putere și nici speranță.

Viermii imperturbabili s-au mutat în alt măr, l-au mâncat pe dinăuntru și când fără miez mărul s-a destrămat, au găsit o găzfuire într-un fruct de oțel inoxidabil și se dau de ceasul morții să-i roadă miezul. Și-au tocit dinții și fără vlagă caută să iasă din interior, căutând un alt sălaș. Nu mai au cum, căci mărul de oțel a regenerat și i-a prins ca într-o carapace. I-am văzut în iulie cum se zvârcoleu neputincioși, lovindu-se de pereții duri ai fructului, încercând să facă ceea ce au făcut dintotdeauna, dar fără pic de succes. Acum viermii imperturbabili sunt leșinați, fără speranță și gata să se sacrifice numai pentru cauza lor pierdută, căci nu știu să fi făcut altceva vreodată în afară de a distruge tot ce este gustos, zemos, frumos și zelos. Acum viermilor imperturbabili li s-a înfundat pe vecie.

(21 septembrie 2017)

CSIE'50 - Andrei GOGA, tânărul valoros

Este nedrept că despre Andrei GOGA trebuie să vorbesc la timpul trecut. Eu l-am considerat pe Andrei GOGA ca fiind del mai bun prieten al meu, deși era cu mult mai tânăr decât mine. Andrei provenea dintr-o familie deosebită, el fiind un tânăr cu o educație aleasă. Mi-a fost student și l-am apreciat pentru inteligența sa, pentru profunzimea gândirii sale și pentru capacitatea de a sintetiza în cuvinte puține lucruri deosebit de complexe, pe care el a știut să le prezinte cu maximă claritate. După terminarea Facultății de Planificare și Cibernetică Economică, Andrei a lucrat în cercetare și a revenit rapid în Catedra de Economie Politică. Ne întâlneam pe la învățământ politic sau pe la ședințele de partid unde mai ne ziceam câte un banc, de regulă foarte bun, pentru că Andrei avea și acest talent. Multe lucruri i s-au întâmplat lui Andrei și că era foarte deștept și că provenea de la Cibernetică, venind din rândurile unor elite pentru care matematica nu mai reprezenta un mister, așa cum se întâmpla cu unii dintre colegii lui, descriptiviști dogmatici proveniți din școala moscovită.

O întâmplare nefericită legată de plecarea unui cumnat de-al lui în USA a făcut ca Andrei să fie obligat să se transfere de la catedra de Economie Politică la catedra de Cibernetică Economică, deci să devenim colegi. Acolo l-am cunoscut eu și mai bine pe Andrei și am început o colaborare extraordinară, el fiind un economist extraordinar de fin și analitic, dar avea un condei nemaipomenit. Am scris și publicat nenumărate articole pe teme de informatică aplicată în întreprindere și pe probleme ale calității software privită din punct de vedere al teoriei economice moderne. Am rezonat la principiile de cercetare pe care mi le-a explicat marele Csaba FABIAN, cel cu doctorat la Universitatea din Bonn și care știa despre ce vorbește când prezenta cum se face cercetare adevărată în echipă, cu documentare, cu creativitate, adică, tot tacâmul, evitat cumva azi prin plagiat.

Ne stabileam o temă, ne documentam, căutam să facem și practică prin activitatea de la contractele din Centrul de Calcul și numai după aceea creionam un articol. La articol lucram când la mine acasă în Berceni, când în Drumul Taberei la el. Andrei era de o exigență ieșită din comun. El verifica modelele de o mie de ori. Cizela o frază până era mulțumit de cum suna. Mie mi-a plăcut să văd un om atât de aplecat spre a scoate un articol rotund, șlefuit și ori de câte ori apărea un articol pe care îl scriseserăm împreună eram sigur că vorbele despre respectivul articol vor fi de apreciere și chiar așa și erau, ceea ce mă bucura foarte mult.

A venit Revoluția din decembrie 1989 și Andrei, tânăr fiind și Revoluția fiind a tinerilor, s-a implicat foarte mult, speranțele lui fiind imense, căci a crezut în idealurile din acele luni și a făcut saltul pe care și l-a dorit, de a reveni în catedra de Economie Politică, pentru că el citise cartea lui SAMUELSON dar și alte cărți de fundamente ale economiei, care erau cu totul altceva decât acea economie ceaușistă dusă de unii până peste cotele vulgarității admise ale oricărui bun simț. A obținut o bursă în Franța, dar lucrurile au luat o turnură nefavorabilă din cauza problemelor de sănătate, pentru că fuseseră prea multe lovituri pe care Andrei le primise pe nedrept și cărora el a căutat să le facă față cu demnitate, dar care s-au reflectat în timp prin efecte dintre cele mai rele.

O situație limită l-a determinat să plece la Cluj și să lucreze tot în mediul academic vreo câțiva ani. Am ținut legătura un timp, dar la un moment dat s-a așternut tăcerea. Am intuit cum stau lucrurile și confirmarea mi-a venit de la un prieten comun. A fost vorba despre ceea ce n-aș fi vrut să aflu niciodată în legătură cu Andrei. A fost a doua lovitură pe care am primit-o în viață, prima fiind pe când aveam cinci ani și mergeam la grădiniță cu cel mai bun prieten al meu. M-a durut atunci, copil fiind și nu înțelegeam, m-a durut și când eram bărbat în toată firea, căci nici de această dată n-am priceput nimic despre cum sunt aranjate rosturile vieții pe pământ de pleacă cei buni.

De fiecare dată când am fost pus să-mi fac lista lucrărilor publicate și ajung la perioada în care am publicat cu Andrei articole în revistele de la noi, am o strângere de inimă. De multe ori am redeschis numerele din reviste și am reciti pasaje din ele, lucru pe care-l fac foarte rar, dar de fiecare dată rămân plăcut surprins de frumusețea unora dintre texte și gândul mă duce la excepționalul Andrei GOGA.

(24 august 2017)

CSIE'50 - studenții la job full time

Piața muncii este avidă după forță de muncă ieftină și bine calificată. Firmele românești excelează în a găsi astfel de oameni și umblă cu oferte printre studenți. Facultățile nu mai sunt ceea ce au fost pentru că:

- au durată de doar 3 ani;

- sunt diluate;

- frecvența este opțională;

- unele materii sunt de umplutură;

- studenții merg și la taxă;

- interesează diplomele;

- e-learning este deja o realitate;

- Internetul este sursă excelentă de informare;

- studenții sunt altfel, au drepturi;

- elementele cantitative sunt dominante;

- sesiunile de examene conțin elemente aleatoare;

- meseriile oferite de producție n-au legătură cu școala;

- evaluările sunt preponderent prin grile.

Mulți dintre studenți lucrează full time și dau și ei pe la școală din când în când. Mulți dintre profesori nu agrează această stare și se comportă ca atare, ceea ce conduce la acumularea de credite de către studenți. În producție studenții învață lucruri pe care în niciun caz nu le deprind în facultăți. De multe ori facultățile rămân în urma exigențelor producției.

Sunt nenumărate situații în care studenții lucrează:

-  să sprijine cu bani familia;

- să se întrețină pe ei;

- să întrețină familia unde părinții nu lucrează;

- să capete experiență;

- să aplice și teoria învățată în facultate.

În opinia mea, trebuie găsit un echilibru, în ideia că studentul trebuie să aibă contact cu producție, undeva către finalul, facultății, să consolideze prin practică ceea ce a învățat în teorie, fără însă a exagera în raționamentul că facultatea nu-l învață nimic. Este adevărat că dacă a ales o facultate doar să obțină o diplomă, clar că acolo nu va învăța ceea ce el face în producție, dar nici pretenții nu trebuie să ridice. Jobul full time este bun mai ales în vacanțe și în perioada dintre terminarea studiilor de licență și începerea unui master. Pe durata masterului, jobul full time se impune ca premisă a succesului pentru tot ce face respectivul la cursuri și mai ales la disertație.

(22 iunie 2017)

CSIE'50 - Necesitatea continuității

Conferința de Cibernetică Economică are istoria ei, așa cum Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, are istoria ei. Tot așa, revista Studii și Cercetări de Clacul Economic și Cibernetică Economică are și ea istoria ei. 

Ceea ce voi scrie acum nu este original, nu este 100% ideia mea. În 1065, Congresul al III-lea al PMR s-a transformat în Congresul al IX-lea al PCR. În acest fel s-a realizat arcul peste timp, s-a dat continuitate mișcării comuniste. Cred că și în cazul Conferinței de Cibernetică Economică tot așa trebuie prusă problema. Dacă în 2017 s-au aniversat 50 de ani de existență ai Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, dacă în 2015 s-au aniversat 50 de ani de Informatică Economică în ASE, este momentul de a face ceea ce trebuia făcut mai demult, adică unificarea manifestărilor științifice din domeniul ciberneticii economice, pentru a face ca tradiția să renască și valorile istorice să fie repuse în drepturi.

Pornesc de la programele conferințelor unde am avut lucrări trimise și enumăr pe următoarele:

• Virgil SORA, Ion IVAN, Mircea DESPA - Modelarea cibernetica a fenomenelor si proceselor demografice, A 3-a Conferinta Nationala de Cibernetica, 3-4 octombrie 1985. Înseamnă că numărătoarea începe cu anul 1983 când a avut loc prima astfel de conferință. Ar însemna că în 2017 ar fi vorba de ediția a 35-a a Conferinței Naționale de Cibernetică.
• Ion IVAN, Al. BALOG, Marian MACESANU, Andrei GOGA - Analiza si modelarea erorilor din produse program, Al VII-lea Simpozion APLICATII ALE CIBERNETICII SI INFORMATICII IN PRODUCTIE SI IN GESTIUNEA ECONOMICA, ASE, Academia RSR, Bucuresti 28-29 aprilie 1986. Înseamnă că cumărătoarea ar începe cu anul 1980, deci acum în 2017 s-ar vorbi de a 38-o ediție; 
• Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG - Aspecte privind definirea metricilor pentru evaluarea calitatii produselor program, volumul cu lucrarile Celui de al III lea Simpozion MODELAREA CIBERNETICA A PROCESELOR DE PRODUCTIE, 22-23 aprilie 1982, ASE, Bucuresti, pg 573-580; înseamnă că numerotarea începe cu 1980, ceea ce este ceva despre care am mai discutat.

Indiferent cum se va proceda, este rezonabil să se producă reînnodarea trecutului cu prezentul și existența unui trecut glorios nu trebuie aruncată peste bord, doar pentru a crede că lumea începe cu oricare dintre noi cei de azi, în orgoliul nostru nemăsurat. A face acest gest înseamnă a ne recunoaște valorile trecutului și a arăta că noi suntem și mai buni din moment ce avem un trecut măreț și o cultură solidă pe care ne sprijinim prezentul, privind spre viitor. N-ar fi rău să ne gândim la ceea ce a zis Napoleon când se afla la piramide, iar noi ar trebui să fim mândri că ne privesc dacă nu 2000 de ani de istorie, cel puțin 38 și oricum sunt mai ceva decât 15 sau 25...

(17 iunie 2017)

CSIE'50 - Promoția de aur

Promoția 1977 de la Secția de Cibernetică Economică a Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică din cadrul ASE este în opinia mea promoția de aur a acestei facultăți pentru că:

- a fost formată din studenții cei mai buni;

- planul de învățământ era perfect structurat;

- atunci se făcea carte adevărată;

- la un nivel de exigență sporit, frezultatele era sus;

- studenții știau ce vor de la ei și munceau din greu;

- spiritul creator era în floare printre studenți;

- mulți dintre cercetători țineau ore la ei;

- aveau frecvență excelentă la cursuri și seminarii;

- lucrau multă informatică, deși erau la cibernetică;

- aveau priviri vioaie, ceea ce denotau inteligență;

- își vedeau de treaba lor și studiau în bibliotecă;

- cei de la cămine erau exemple pentru toți.

Despre această promoție am ceva mai multe de spus, pentru că am avut seminarii de programare în limbajul FORTRAN la una dintre grupele ei. Din start spun că nu am avut niciodată probleme cu programele care trebuiau scrise și rulate de acești studenți. Se întreceau între ei pentru a scrie programe dintre cele mai frumoase. Comentariile pe textele lor sursă erau extrem de productive. Fără să greșesc, probabil și ei au contribuit la direcționarea mai mai fermă spre managementul calității software, deoarece cu ei nu se scriau orice fel de programe, ci programe ce aveau germeni de optimizare, având îmbunătățiri în cascadă.

Mai am de scris ceva: când ei treceau în anul al V-lea, în practica de producție din vară, am mers cu o echipă formată din vreo 20 de studenți din această promoție, la CIPA Rm. Vîlcea și am numai cuvinte de mulțumire față de ei. Împreună cu ei am reușit să culeg pe foi de programare din 15 în 15 minute niveluri ale parametrilor de la autoclavele din Secția de Policlorură de Vinil, pentru că aveam un contract de optimizare cu aceștia și pentru a face o modelare ca lumea, care să dea o soluție în mediul real, aveam nevoie de date, de date, de multe date. Fără ei nu aș fi reușit să le obțin niciodată. Când am ajuns în București cu ele și după ce le-am prelucrat, am văzut pe ce mină de aur am pus mâna. Chestia este că aveam un contract de un milion de lei, ceea ce era enorm pe vremea aceea. Le repartizasem studenților o sumă pentru a arăta că ei au muncit cu adevărat. În acele vremuri nu exista o astfel de recompensă, căci se zicea că ei erau în activitatea anului școlar. Mi s-a tot zis să fac altceva cu banii aceia. Am zis că dacă nu le revin studenților, să fie vărsați la buget. A fost o experiență dureroasă pentru birocrația din ASE, căci era prima dată când se făcea un astfel de vărsământ. Și s-a făcut, pentru că o nedreptate față de acei tineri trebuia sancționată și eu m-am răcorit că am făcut ceva echivalent cu o sancțiune. După atâțea ani, acest episod îmi este viu în memorie și studenții aceia m-au ajutat enorm să fac un model de optimizare pornind de la realitate spre formalizare și nu de la o construcție în care să înghesui eu o realitate deosebit de complexă.

Am înțeles că pe 24 iunie 2017 într-o sală de la CSIE, foști studenți ai promoției de aur fac o întâlnire aniversară. Frumos, foarte frumos!

(12 iunie 2017)

CSIE'50 - tematicile lucrărilor de licență de dinainte de 1989

Temeticile lucrărilor de licență de dinainte de 1989 ale studenților de la Facultatea de Cibernetică erau ceva de tipul:

Sistemul informațional al întreprinderii X.

Analiza sistemului informațional al întreprinderii X.

Proiectarea sistemului informațional al întreprinderii X.

Analiza, proiectarea și implementarea sistemului informațional al întreprinderii X.

Evaluarea eficienței sistemului informațional al întreprinderii X.

Proiectarea sistemului informațional al întreprinderii X folosind metoda MERISSE.

Proiectarea sistemului informațional al întreprinderii X folosind baze de date.

Modelarea multisectorială a zonei industriale Y.

Modelul dinamic al balanței legăturilor dintre ramuri.

Optimizarea transportului de produse petroliere.

Planificarea optimă a producției în ramura construcțiilor de mașini.

Planificarea optimă în comerțul de mobilă.

Optimizarea producției de autoturisme folosind programarea numere întregi.

Automatizarea calculelor statistice folosind tabulatoarele.

Sistem integrat de facturare în comerțul cu produse alimentare.

Sistem integrat de prelucrare bazat pe tehnici mecanografice.

Utilizarea pachetului OPALINE în optimizarea sortimentului de produse din întreprinderea X.

Utilizarea pachetului CROCODIL în croirea optimă a planșelor  din întreprinderea X.

Prognoza producției de petrol a țării noastre folosind programul VERONICA.

Prognoza producției de petrol a țării noastre folosind programul EMI.

Se observă că nu apăreau termeni precum web, internet, PC, windows, rețele de calculatoare, cloud, inteligență artificială, B2B, e-Comerț, telelucru, m-Aplicații și multe altele.

(25 mai 2017)

CSIE'50 - originalitatea lucrărilor de licență

Originalitatea lucrărilor de licență depinde de:

- ambiția studentului;

- titlul lucrării;

- modul de coordonare;

- regulile din facultate;

- exigențele universității;

- legea învîțământului din 2011.

Există în acea lege a învățământului un articol care zice clar ce se întâmplă cu lucrările de licență care nu sunt originale, cu studenții care plagiază și cu conducătorii științifici acre tolerează astfel de abordări.

Adică este foarte nasol pentru toți.

Acum, lucrările se încarcă pe o platformă și se verifică originalitatea. Numai atunci când se constată că lucrarea este originală se va susține. Altfel, la revedere.

În Facultatea de Cibernetică Economică vin studenți să învețe și n-am văzut ca aceștia să fușerească lucrările de licență, toți fiind conștienți că în momentul în care au diploma de licență vor merge în companii să elaboreze software sau în bănci sau în institute de cercetare. Mulți chiar pleacă să muncească în străinătate și cu atât mai mult sunt interesați să facă treabă bună la lucrarea de licență, adică să aibă ceva concret cu care să se prezinte când vor să ceară banul adevărat la job.

Toate lucrările pe care le-am evaluat au fost foarte bune, rar s-a întâmplat să coboare notele sun 8, iar diferența de la 9 la 10 a făcut-o numai nițte mici nuanțe, nu mai mult.

(24 mai 2017)