Crizele suprapuse din educație

În școli și în facultăți nu se fabrică șuruburi și nici covrigi, ca lumea să vadă ceva concret ieșind pe bandă lulantă. Acolo educația e ceva care nu se vede, căci elevul când intră în clasă, tot elev iese, fără să se vadă ceva, așa cum se vede când o bară e prelucrată și devine o piesă, când diferite materii prime devin cocă și coca devine cozonaci, adică altceva, care devine de apreciat din moment ce vedem utilitatea rapid.
Acesta este motivul din care nu sunt respectați:
- elevii,
- profesorii,
- pedagogii,
- învățătorii,
- laboranții,
- directorii de școli,
- educatorii,
- decanii,
- rectorii
și sunt tratați toți la grămadă și reuniți sub titulatura de pătură intelectuală, adică ceva care nu merită nicio atenție. Dacă mai luăm în considerare și faptele că toți cei ce lucrează în educație:
- au vacanță de 3 luni pe an,
- muncesc pe săptămână 20 de ore,
- muncesc pe zi 4 ore cum e cazul învățătorilor,
este și normal să fie văzuți drept niște trântori sau chiulangii, care au neobrăzarea de a cere salarii mari, pentru cât de puțin muncesc, știut fiind faptul că pe un șantier de construcții se lucrează cel puțin 10 ore, munca este grea și salariile sunt mici. Toate acestea au făcut ca societatea să neglijeze educația și pe fondul crizei în care ne aflăm de când deficitul este excesiv, lucrurile să se complice și mai mult. Acum a ieșit la iveală și mai pregnant că în educație sunt crize suprapuse. Eu am lucrat 42 de ani în învățământul superior și când l-am auzit pe un gunoi de individ spunând că sunt asistat social, nu m-am mirat, căci la câtă puțină minte avea, era clar că el nu era în stare să zică altceva. Oricum, cei din educație sunt martiri ai neamului, căci ei sunt cei care fac oameni din niște copii și modelează caractere.

(16 august 2025)

De ce tac matematicienii?

Există domenii ale matematicii care au atins niveluri atât de ridicate încât cei ce s0au specializat în acele domenii au tot dreptul să vorbească și să facă precizările necesare, astfel încât diletanții să fie puși la punct și să lase capul în jos rușinați, după care să se retragă pentru a nu mai face valuri și să tacă veșnic.

Există un capitol de matematică extrem de bine pus la punct și aici mă refer la seriile de date. Există geologia care spune cu destul de multă precizie despre erele geologice ca durate, ca manifestări și ca elemente ce determină caracteristici legate de apariția și de dispariția speciilor.

Matematicienii au rezultate remarcabile privind:

- seriile de date,

- studiul sezonalității,

- metodele de estimare,

- analiza de date,

- volumele mari de date.

Legat de schimbările climatice, credeam că matematicienii ar fi trebuit să iasă la rampă cu mult mai multă vigoare și să analizeze calitatea afirmațiilor legate de încălzirea globală, în contextul în care seriile de date au un caracter al reprezentativității limitat și concluziile care se trag folosind prelucrări de date incomplete și cu un caracter calitativ mai mult decât imprecis, au un fundament alterat. Matematicienii știu clar care este valoarea mediei aritmetice în contextul în care nu este studiată omogenitatea colectivității pentru care se fac calculele și cred că nu trebuiau să se afunde în liniștea inexplicabilă când acest indicator, mă refer la media aritmetică este folosit în mod abuziv, chiar și atunci când ea nu mai reprezintă chiar nimic, ci doar ceva de care se agață abuziv niște oameni care nu știu pe ce lume se află, din dorința de a-și justifica ignoranța, neputința și lipsa de înțelepciune.

A folosi modelele de prognoză fără a vedea dacă metodele de estimare a coeficienților sunt valide este ca și cum ai aduna mere cu pere, doar pentru că merele și perele sunt cuvinte care desemnează fructe și nu animale sau fenomene meteorologice.

Cred că matematicienii trebuie să fie extrem de fermi și să nu mai permită la toți neica-nimeni să iasă și să spună prostiile pe care le spun acum drept concluzii alarmiste, care fac din anumite buzunare subțiri, buzunare umflate datorită deciziilor care se iau pe așa-zise fundamente bazate pe metode, pe modele riguroase, metode și modele pe care matematicienii autentici nu le-au validat niciodată.

(08 decembrie 2023)

Cei cu numele de ȘTEFAN

În ziua de 27 decembrie cei cu numele de ȘTEFAM FĂNICĂ, ȘTEFANIA, FĂNEL, FĂNICA, își serbează ziua numelui. Și noi ca popor avem sau am avut personalități care au sau au avut numele de ȘTEFAN sau ȘTEFANIA. Enumer aici pe unii dintre ei:
ȘTEFAN cele Mare și Sfânt

ȘTEFAN Ciubotărașu

ȘTEFAN Augustin Doinaș.

ȘTEFAN Mihăilescu Brăila.

ȘTEFANIA Rareș

ȘTEFANIA Stere

ȘTEFAN Braborescu

ȘTEFANIA Mărăcineanu

Romeo ȘTEFAN Belea

ȘTEFAN Burcuș

ȘTEFAN Bătrâna

ȘTEFAN Lucas Zoltan

ȘTEFAN Achim

ȘTEFAN Nicolae

ȘTEFAN Pisek

ȘTEFAN Marin

ȘTEFAN Mariș

ȘTEFAN Stângă

ȘTEFAN Bănică

ȘTEFAN Bănică jr.

ȘTEFAN Iordache

ȘTEFAN Radof

ȘTEFAN Lăzărescu

ȘTEFAN Bănulescu

ȘTEFAN Cazimir

Mihai ȘTEFAN Botez

ȘTEFAN Papadima

ȘTEFAN Octavian Iosif

ȘTEFAN Petrescu

ȘTEFAN Câlția

ȘTEFAN Dimitrescu

ȘTEFAN Luchian

ȘTEFAN Andronic

ȘTEFAN Niculescu

ȘTEFAN Hrușcă

ȘTEFAN Pop

ȘTEFAN Bălan

ȘTEFAN Berceanu

ȘTEFAN Ciobanu

ȘTEFAN Minovici

ȘTEFAN S. Nicolau

ȘTEFAN Odobleja

ȘTEFAN Pascu

ȘTEFAN Procopiu

ȘTEFAN Voitec

ȘTEFAN Golescu

ȘTEFAN Balaban

ȘTEFAN Blaj

ȘTEFAN Burileanu

ȘTEFAN Coman

ȘTEFAN Andrei

ȘTEFAN Fălcoianu

ȘTEFAN Gușă

ȘTEFAN Holban

ȘTEFAN Opriș

ȘTEFAN Stănescu

ȘTEFAN Arsene

ȘTEFAN Micle

Voi fi foarte bucuros dacă îmi vor fi semnalizate și alte personalități care au prenumele ȘTEFAN.

(27 decembrie 2022)

CSIE'50 - informatica, cibernetica și cei de la matematică

Din start trebuie să spun că studenții de la Cibernetică, fie că s-a numit Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, fie că s-a numit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică sau acum că se numește Facultatea de Cibernetică, Statistică, și Informatică Economică, au avut privilegiul de a-i avea la matematică pe cei mai buni profesori din Catedra de Matematic, Valeriu BĂDIN. Profesorii Haralambie IONESCU, Mihail BOTEZ, Dragoș VAIDA, Ion SĂCUIU, Veronica BURLACU, Tiberiu POSTELNICU, Jean PURCARU, Radu ȘERBAN, Rodica COROI sunt numai câteva din numele ilustre de matematicieni care au format gândirea riguroasă a celor care urmau să meargă să facă informatică, statistică sau cibernetică în economie, după absolvirea facultății. Am avut surpriza să fiu coleg cu fostul meu profesor de la Liceul din Breaza, matematicianul Ciprian COZMA prin 1990, pentru o foarte scurtă perioadă. Unei figuri luminoase din punctul meu de vedere, profesorul Constantin DINESCU îi păstrez o vie amintire pentru că de la el am înțeles ceea ce înseamnă cercetările operaționale. Cu prietenul meu Emil MOSCOVICI am scris nenumărate articole, iar abordările sale elevate au permis găsirea de soluții excelente cu care să fie simulate modalități de a estima zăcăminte de minerale la ICG, unde se făcea cu adevărat cercetare în geologie.

Îmi amintesc cu mare plăcere de modul în care matematica îi cernea pe candidațiii de la cibernetică cu un subiect de 3 puncte. Îmi amintesc cu plăcere de modul în care cei ce alcătuiau subiectele de admoitere găseau modalități de a răsplăti creativitatea și mai ales inițiativa tinerilor care băteau la porțile unei facultăți deosebit de prestigioase.

Am cunoscut matematicieni devărați, adică au terminat Facultatea de Matematică și au făcut doctorate în matematică. Am cunoscut matematicieni care au terminat Facultatea de Matematică dar au făcut doctorate în Cibernetică și statistică economică. Mulți dintre economiștii din DICE au făcut a doua facultate Matematica, ceea ce le-a dat o deschidere spre ceea ce aveau de făcut la disciplinele pe care ei le predau, întrucât matematicile făcute acolo le-a adus multă rigurozitate în ceea ce predau sau elaborau ca materiale didactice. Voi avea un articvol în care voi da detalii despre cei pe care eu i-am considerat valoroși în raport cu ceea ce au adus ei întru dezvoltarea facultății CSIE.

(22 noiembrie 2016)