Indicatorul care nu se calculează la INS: depopularea

Se știe că avem o diasporă extrem de mare, de peste 5 milioane de compatrioți, dar nu se știe cu exactitate câți dintre românii noștri au luat drumul pribegiei. Dacă s-ar fi calculat indicatorul de depopulare, s-ar fi văzut că direcția în care merge țara este una greșită, din moment ce oamenii pleacă din țară, căci nimeni nu-și lasă casa și ia drumul bejeniei de fericire, de bunăstare și de mult bine. 
Depopularea se realizează prin:
- scăderea natalității,
- plecare oamenilor la muncă în străinătate.
Există nenumărate modalități de a vedea care este ritmul depopulării țării prin plecare în bejenie și nimeni u trebuie să se ferească de a calcula indicatorul depopulării. Ne place să ne împăunăm cu tot felul de rezultate mediocre, pe care le umflăm artificial pentru a ne face o imagine excelentă, când în realitate acele realizări sunt mediocre, nesemnificative și banale. Este clar că lucrurile merg din rău în mai rău când oameni calificați pleacă să lucreze în alte țări, când nivelul producției scade, iar consumul nu este susținut de niciun fel de producție. Nu trebuie făcut recensământ anual pentru a identifica nivelul depopulării, când se știu exact că persoanele care părăsesc țara au la ele pașaport sau carte de identitate, se știe momentul părăsirii teritoriului și eventual, se știe și când se întorc. Dacă se definește un interval pentru a include o persoană ca fiind parte a diasporei, nivelul de depopulare se obține doar din informațiile primite de la punctele de trecere a frontierei naționale. Cum avem la un doimiciliu mii și mii de indivizi care primesc viză de flotant, din motive electorale, tot atât avem dezinteresul de a ști nivelul diasporei, căci adevărul gol-goluț despre depopulare dă dimensiunea catastrofei economice și a marasmului ce trebuie traversat.

(15 august 2025) 

O participare la Seminarul ONICESCU de la INS

Institutul Național de Statistică - INS, este una dintre instituțiile cele mai prestigioase din România, din toate punctele de vedere. INS este conectat la organismele Uniunii Europene de raportare a situației economice a țării noastre. În INS se desfășoară o intensă activitate de cercetare științifică și metodologică. La INS se publică Revista de Statistică, o revistă științifică de mare prestigiu pentru economiștii din țara noastră. INS organizează conferințe științifice extrem de valoroase. La INS se desfășoară de foarte mulți ani lucrările Seminarului de Statistică Octav ONICESCU.

În data de 13 mai 2008, am avut onoarea ca împreună cu colegii mei mai tineri Cătălin BOJA și Cristian CIUREA să fim prezenți în sala Dionisie POP MARȚIAN de la INS să ne prezentăm cartea Metrici ale sistemelor colaborative, carte care a fost publicată în anul 2007 la  Editura ASE din București și ai cărei autori eram noi.

După ce doctorul Constantin MÂNDRICELU a prezentat lucrarea sa Indicatori pentru evaluarea decuplării dezvoltării economice de presiunile de mediu, ne-a venit rândul nostru. Am zis eu câteva cuvinte, după care i-am rugat pe Cătălin BOJA și pe Cristian CIUREA să prezinte la nivel de detaliu problematica abordată în carte.

Erau în sală mulți dintre cei ce lucrau în INS și pe care îi cunoșteam, fie de pe la conferințe, fie că-mi fuseseră studenți cândva. Mie mi-a plăcut întotdeauna să merg la seminarul ONICESCU de la INS pentru că acolo se dezbat probleme și oamenii care participă sunt oameni deosebit de avizați. Ceea ce se anunțase ca fiind pe o durată de 30 de minute, a devenit subiect de dezbatere pe o durată de peste o oră și jumătate, pentru că metricile propuse de noi au fost întoarse pe toate părțile. Exemplele pe care le-am furnizat au fost convingătoare, dar din sală, specialiștii în statistică au venit cu sugestii extrem de interesante, de care va trebui să ținem seama pe viitor. Trebuie să spun că asistentul universitar Cristian CIUREA avea să realizeze o teză de doctorat pe metrici ale sistemelor colaborative și el a avut foarte multe de învățat de la acel seminar științific.

Întotdeauna am considerat că este benefic să venim în fața celor de meserie să prezentăm ceea ce am realizat, pentru că fiertul în suc propriu nu duce la nimic, ba mai mult, crează o imagine deformată despre cel care face ceva, căci el crede că ceea ce face el este nemaipomenit, nemaivăzut, nemaiîntâlnit, dar există riscul de a fi ceva banali, penibil, vetust și nefolositor. Confruntarea cu cei din lumea specialiștilor este esențială din punctul meu de vedere și chiar dacă în anul 2008 eram un individ de 61 de ani, cu un oarece trecut științific în spate, confruntarea cu lumea reală a domeniului a fost și a rămas pentru mine un lucru esențial, căci numai așa m-am verificat dacă gândeswc bine sau gândesc prost.




(27 noiembrie 2027)

Recensământul inutil

Acum există:
- baze de date,
- tehnologii pentru baze de date de foarte mari dimensiuni,
- suficiente baze de date interconectate,
care țin evidența populației, a locuințelor și a animalelor din gospodăriile populației. Recensămintele erau utile acum 200 de ani când nu existau nici baze de date și nici tehnologiile de azi de a avea o imagine clară asupra populației și a altor elemente care sunt necesare pentru decidenții politici care definesc strategii legate de poziționările demografice pe termen mediu și lung.
Consider că nu există argumente solide ca acum în anul 2022 în loc să fie puse la punct bazele de adte naționale, se umblă cu surogate care nu duc la nimic, pentru că din recensământul anterior, nici după 10 ani nu se știa numărul persoanelor cu drept de vot din Ro.

Există acum o aplicație de recensământ 2022 interesantă, dar neadaptată cerințelor de a realiza interfețe orientate spre cetățean, căci textele sunt extrem de lungi și cu terminologie de statistică, de parcă tot păoporul e obligat să știe statistică. În plus, multe din elementele de acolo trebuiau extrase de la fisc sau de la alte baze de date, căci fiscul are toate elementele legate de case și terenuri. Deci, se dovedește că nu sunt baze de date interconectate sau nu se vrea interconectarea lor.

(09 aprilie 2022)

Numai câte trei litere

Frumos!
Foarte frumos!
Manea mănescu vorbea de triada: învățământ-cercetare-producție acum patruzeci de ani.
Ăi plăceau lui combinațiile de trei.
Comuniștilor le-au plăcut combinațiile de trei pentru ca PCR, RPR, RSR, UTC, CAP, SMT, SMA, BRI sunt acronime formate din trei litere. Așa cum noul născut zice prima dată ta-ta căci gurița lui și limbuța lui se coordonează în a scoate aceste două sunete t și a, tot așa oamenii maturi se străduiesc să construiască acronime ușor de memorat și ușor de pronunțat.
Și acum sunt nenumărate instituții care au numelepus în corespondență cu acronime precum: TNB, ONB, ASE, CCR, DNA, SRI, ICI, INS, UPB, TVR, RTV, UVT și multe, multe altele. Și unele persoane sunt identificate prin acronim ca de exemplu CTP sau CVT.
Ideia de ortogonalitate în a alege combinațiile de trei litere este esențială, pentru a elimina orice confuzie.
Se calculează un coeficient de similitudine între două acronime, folosind una dintre nenumăratele formule și acolo unde acest coeficient are o valoare nesatisfăcătoare este clar ca unul dintre aconime trebuie înlocuit.
Era cândva o piesă de teatru în care persoanele aveau numele formate din cifre, astfel încât un erou era domnul Uni, o eroină era doamna Doi și tot așa.
Excesut de acronime dăunează grav înțelegerii cursului istoriei, mai ales cănd similaritatea este foarte mare. De aceea un echilibru în a construi acronimele este necesar. Impunerea în piață a unui acronim este dată de semnificația lui și mai ales de prezența prin acțiuni a celor ce-și desfășoară activitatea în respectivele organizații. Pentru știriști este ușor să pronunțe un acronim decât un nume chiar dacă este format numai din din trei cuvinte.
Zilele acestea pe buzele tuturor se afla niște acronime. Numai că există principiul nemo censetur ignorare legem și se pare că a fost altfel. Lămuririle sunt de regulă pentru neștiutori, nu pentru avizați. În conformitate cu art.1, alin. 6 din Constitutia Romaniei, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

(10 martie 2016)